397 matches
-
noi lăstari aerieni, capabili să formeze plante mature, care înrăutățesc situația. Rădăcinile orizontale se dezvoltă chiar sub stratul arabil - buruiana preferând solurile compacte care au fost lucrate în condiții de umezeală. Principala metodă de combatere este rotația culturii - culturile cu înrădăcinare adâncă, cum ar fi lucerna, pot pătrunde sub stratul arabil, modificând condițiile care favorizează dezvoltarea buruienilor. întreținerea solului pe parcursul iernii, urmată de o cultură prășitoare reduce semnificativ gradul de infestare. Măcrișurile. Măcrișurile pot fi probleme foarte serioase, în special pe
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
pentru combaterea ideologiei dominante. Creștinismul celebrează pulsiunea morții, adevărul lumilor din spatele celei reale, disprețul pentru un trup, pasiunea doloristă, frica de osânda veșnică, catastrofa păcatului originar? Epicur susține exact contrariul: dragostea de viață, bucuria de a trăi aici pe pământ, înrădăcinarea înțelepciunii în trup, gustul pentru plăceri, inexistența zeilor răzbunători, absența culpabilității... Biserica are de ce să fie nemulțumită! Ca întotdeauna când e vorba de gânditori alternativi victime ale acestor distrugeri sistematice și programate, ceea ce subzistă din Epicur se datorează criticilor aduse
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
chiar «bună»” (p. 237). În paginile scriitorilor se vorbește despre legislația antisemită, despre presa vremii, dar și de planurile lui Antonescu, multe dintre ele speculații, referitoare la evreii români. Teribilele zile trăite de evrei se reflectă prin Înregistrarea graduală a Înrădăcinării fricii, a conștientizării situației terifiante și a amplorii Holocaustului. Partea a treia a volumului se ocupă de factorul extern În derularea Holocaustului din România. Cele trei studii familiarizează cititorul cu destinul evreilor români În Europa ocupată de naziști, reacții și
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Blaga, Constantin Noica. Expunerea istorică, sumară și „punctiformă”, privește modul în care filosofia și filosoful s-au raportat, în cultura noastră, la activitatea literară și la identitatea de literat și măsura în care izbutesc să ajungă la o unitate contradictorie. „Înrădăcinarea teoretică” în ambele domenii a autorului însuși adaugă, din nou, plusul de dramatism și alertă, aventura dublului, „fisura, sfâșierea, rana” fiind descrise implicat și detașat deopotrivă. O altă trilogie, cea „particulară”, urmărește „destinul contradictoriu al sublimității”. Sublimul în estetică (1983
IANOSI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287485_a_288814]
-
condițiile existenței unor particularități zonale deloc de neglijat, atât în ce privește perioada în care a avut loc înlocuirea definitivă a latinei populare cu slavona, cât și a direcțiilor din care a pătruns noua limbă liturgică. Totodată, se poate admite faptul că înrădăcinarea creștinismului ortodox, în forma sa slavonă, a avut loc într-o perioadă în care simbioza slavo-romanică nu era pe deplin încheiată. Astfel, vocabularul credințelor și superstițiilor ancestrale la români, inclusiv cel al creștinismului popular, conține, deloc întâmplător, alături de termeni de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
condamnat să trăiască în „vizuina românească” la satisfacția de a se simți organic legat de solul natal. Momentul de răscruce al acestei metamorfoze este cel al rănirii în luptă, când sângele scurs în pământul țării îi dă senzația concretă a înrădăcinării. Suferința, efectul subconștient al identității etnice îi schimbă conștiința alienată și aduce eul la matca naturală, la dorința de a se integra și a se dărui compatrioților. Deși personaj principal, Andrei Retezeanu este prezent în roman doar prin câteva introspecții
GOGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287306_a_288635]
-
1986, un document statuează organizarea să În diferite facultăți, catedre și grupe de lucru. Facultatea de istorie era compusă din trei catedre, istoria ȘED, a PCUS și a mișcării muncitorești internaționale; se pregătea sărbătorirea centenarului lui Thaelmann și era proclamata Înrădăcinarea În istoria partidului, În tradițiile revoluționare continuitatea luptei KPD și a rezistenței antifasciste. Facultatea de filosofie cuprindea catedrele de filosofie marxist-leninistă, de politică culturală a ȘED și de comunism științific; tocmai se Încheiaseră festivitățile unei alte aniversări, cea a 165
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
lui Adrian Marino. S. își propune să demonstreze că teoria literară trebuie să își făurească un nou limbaj, care să fie pe măsura obiectului, așadar capabil să îi distingă, dincolo de metamorfoze, constantele, între care cea mai importantă pare să fie înrădăcinarea literaturii în propriul său limbaj. Înarmată cu terminologia consacrată de critica occidentală și observând tendința de înțelegere mai elastică a statutului specific al textului literar, a raportului dintre „text” și „nontext” în literatură - fapt vizibil în redefinirea noțiunilor-cheie de sinteză
SPIRIDON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289831_a_291160]
-
fundamental de azi, acela al provizoratului istoric, la care s-a ajuns prin pierderea oricărei tradiții” (Horia Stamatu). În fragmentele de realitate din care se alcătuiește universul liric se identifică frecvent trimiteri la condiția de exilat, mereu în căutarea unei înrădăcinări și cu tristețea imposibilității ei. Două jurnale, incitante prin bogăția informației și remarcabile pentru calitățile artistice, au fost editate în țară în 1996 și în 1999: Nori peste balcoane (jurnalul anilor 1975-1989) și Ceruri nomade (cuprinzând perioada 1990-1996). S. a
STOLOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289963_a_291292]
-
un model de abordare Am încercat să confruntăm ideile formulate mai sus cu realitatea noastră, prin examinarea modului în care gândirea socială, convertită într-o ideologie acaparatoare, a marcat viața cotidiană a oamenilor în timpul regimului comunist și a contribuit la înrădăcinarea, în memoria colectivă, a anumitor scheme cognitive de bază ce s-au fixat și transmis, chiar după cincisprezece ani de la schimbarea regimului politic. Cercetarea noastră a urmărit să identifice modul în care este rememorat, după zece-cincisprezece ani, ritualul vieții cotidiene
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
se dă pentru memorie depășește granițele dramelor individuale și atacă însăși ființa etnică. Condiția de „suplinitori” devine o categorie socială specifică epocii, reprezentând refuzul accesului la împlinire. Lupta pentru esențele transistorice revine sub forma umbrei omniprezente a Cetății, a cărei înrădăcinare în trecut apare ca unică pavază în fața turpitudinilor prezentului socialist, mergând de la degradare morală până la crimă. Dreptul la neuitare al „inocenților” capătă accente eroice și sensuri vizibil politice. Jocul cu umbre, subintitulat „roman (oarecum) parodic”, redactat în 1988, dar publicat
RADULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289098_a_290427]
-
cât și istorismul sunt contestate. Tradiția nu este un cumul de teme antice, ci o prezență vie în procesul dialectic (mai precis, dialogic) de apariție, comprehensiune și explicitare a unui sens. Cercul hermeneutic nu mai este considerat un viciu regresiv. Înrădăcinarea omului în istorie ține de determinarea noastră funciară. Apartenența noastră la tradiție și toate medierile lingvistice și axiologice pe care această apartenență le presupune ne interzic să credem că am putea înțelege un autor mai bine decât se înțelegea el
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
bisericile nu rămân decât niște săli de exponate artistice. (Povestirea despre Antihrist a lui Vladimir Soloviov își păstrează, în acest sens, caracterul profetic.) Dacă am realiza că „ortodoxia este radicală, nu conservatoare” (Andrew Louth), am putea simți mai bine importanța înrădăcinării, a adăpării la izvoare. Evident, rădăcinile ortodoxiei nu sunt în pământ, ci în cer și pretutindeni acolo unde suflă Duhul. Dar despre relativitatea formelor istorice ale tradiției știm foarte puține, întrucât rămânem partizanii unor mitologii locale. Elocvent pentru relația ortodocșilor
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
morale. Știm astăzi cu câtă ușurătate am lansat în trecut judecăți istorice și etice despre cel necunoscut nouă. Adâncind cu onestitate cunoașterea unei lumi plurale și tot mai fărâmițate, istoricii ne-au eliberat de false certitudini ale metanarațiunilor metafizice, fără înrădăcinare în istorie. Nici unul dintre istoricii de profesie n-ar contrazice teza lui Karl Popper (1902-1994) despre adevărul falsificabil și inaparent al cunoașterii umane. La această convingere, unii recruți ai structuralismului adaugă ideea că „nu există fapte, ci doar interpretare”. Unii
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
muntele cunoașterii lui Hristos. Pentru cel chemat la viața de pocăință, aceste fericiri tămăduitoare sunt tablele noii legi pe care Domnul le-a lăsat tuturor neamurilor. Fără pocăință, înțelegerea acestor făgăduințe n-ar fi cu putință, mai cu seamă din cauza înrădăcinării încăpățânate a rânduielii morții în trupul și sufletul făpturii zidite de Domnul. Ca monah, părintele Sofronie a învățat că viața de pocăință trebuie să continue până la sfârșit, deși acest proces de transformare, transfigurare și îndumnezeire cunoaște mai multe etape. La
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
liberală clasică europeană (devenită în America tot mai conservatoare), ajungând până la adoptarea unor formule antimoderne, chiar reacționare, de confesionalism, în unele cazuri de fundamentalism 3. Ceea ce a unit toate aceste opțiuni și angajamente până în anii ’60 a fost comuna lor înrădăcinare în înalta cultură și centralitatea educației în viziunile lor sociale, civice și politice. Într-un anume sens, chiar adepții revoluției bolșevice, precum corifeii ei la timpul potrivit, împărtășeau cu preopinenții lor credința în virtutea cardinală a formării, de la paideia la îndoctrinare
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
special pentru iarnă, împăturit în trei. Se poate butăși ușor lavanda? Începeți, de preferință, în iulie-august, cu butași de 5 centimetri lungime. Plantați tinerele plante într-o mini-seră, folosind un amestec în părți egale de nisip de râu și mraniță. Înrădăcinarea se produce peste aproximativ două luni. Folosirea hormonilor de butășire este călduros recomandată. Filimica Familia: asteracee Când înflorește? Din aprilie până dă înghețul. Culoarea florilor: galbene, portocalii, cafenii Are nevoie de soare? Are nevoie de soare, dar apreciază și penumbra
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
În Cehoslovacia. Practic, ca și istoria, aceste două discipline au fost o prelungire a propagandei oficiale. Structurile lor instituționale erau subordonate partidului, iar „PCR controla planurile și domeniile de cercetare. Scopul principal al acestor institute era să evidențieze legitimitatea partidului, Înrădăcinarea lui socială, superioritatea regimului socialist”. În 1990, aceste domenii Își reîncepeau practic activitatea de la zero, astfel Încât erau foarte puțini cei care beneficiau de expertiza și de resursele necesare pentru a anagaja studii științifice asupra elitelor. Absența unor metodologii clare de
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
necesară este pentru scriitor studierea profundă a marxism-leninismului pentru a putea reda veridic, în lucrările literare, caracteristicile esențiale ale realității (...). Relevând însemnătatea ajutorului pe care dezbaterile îl oferă autorului, tov. P. Dumitriu, Al. Jar, Șerban Nedelcu etc., au arătat necesitatea înrădăcinării în practica literară a criticii curajoase, constructive. «Ca și în alte adunări ale noastre, unii găsesc ca o scuză faptul că un anumit scriitor e tânăr, a remarcat tov. Al. Jar. De aceea el spune: „să-l menajăm” (...).». Tov. Petru
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ca și expresii de felul mort vivant, clar obscur, liniște elocventă). Proprietatea esențială a lumii virtuale o constituie, potrivit autorului de mai sus (Tisseanu, 2001, p. 8), autonomia, respectiv capacitatea acestei realități artificiale de a exista prin sine, fără nici o înrădăcinare concretă, însă care se rabate asupra realității descoperind-o, inventând-o, realizând-o. Precum celebra marionetă italiană, Pinocchio, care, păpușă fiind, devine animată și independentă de creator, și lumea virtuală se desprinde de subiectul ce a generat-o, ființând de
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
artificial, mai „construit” de om, se poate apropia sau pune în acord (cunoașterea, economicul, politicul, administrativul, strategicul etc.), iar ceea ce este mai natural, mai apropiat de profunzimile spirituale ale ființei (credința religioasă, mentalul omenesc, limba, arta etc.), rămâne netrasmutabil prin înrădăcinarea acestora în experiențe felurite, potențial infinite. Așadar, spațiul european se cere a fi creionat dintr-odată unitar și plural, monolitic, dar și divers, asemănător, dar și diferit, pornind de la statutul și funcționalitatea pe care o deține dimensiunea respectivă la scara
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
ar fi: educația pentru cetățenie democratică, dimensiunea europeană a educației, educație ecologică etc.; • încercările de recontextualizare a discursului pedagogic. Demersul metateoretic reflexiv, prin care discursul pedagogic s-a întors asupra propriei identități și structuri, a arătat o puternică decontextualizare și înrădăcinare în ceea ce unii autori numesc „tradiția intelectuală europeană”, caracterizată prin angajare metafizică, gândire carteziană și autoreferențialitatea limbajului. Decontextualizarea discursului pedagogic s-a produs sub cel puțin două aspecte: - decontextualizarea lingvistică, cu referire directă la condițiile pragmatice ale procesului de comunicare
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
etc.) (Dolbier, Steinhardt, 2000). Globalitatea măsurării suportului social reflectă o combinație de itemi ce privește structura și funcțiile suportului social într-un index global nediferențiat. Cohen și Wills au evidențiat că măsurătorile globale evaluează gradul de integrare socială sau pierderea înrădăcinării într-o rețea socială mai largă (Dolbier, Steinhardt, 2000). Suport social primit/suport social perceput. În măsurarea suportului social, o distincție necesară apare atunci când trebuie să luăm în considerare percepția persoanei cu privire la resursele de suport social de care dispune, ca
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
fi util să folosească o măsurare care: a) să evalueze suportul social primit în prezent și nu percepția suportului disponibil; b) să fie cantitativă, evaluând mai curând numărul decât semnificația relațiilor sociale; c) să fie globală, asigurând mai curând evaluarea înrădăcinării sociale decât o funcție sau o structură specifică a suportului. Dacă un cercetător ar fi interesat să examineze efectul percepției diferitelor funcții ale suportului social în adaptarea la un dezastru natural, cel mai eficient ar fi să utilizeze o măsurare
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
ei preferau munca sălbatică, dură și fără implicații. Simplu - se duceau să repare casa unui vecin, să cosească tarlaua altuia, își luau banii și reveneau cu nașul la București. În felul ăsta nu se contaminau niciodată de miticism. De altfel, înrădăcinarea lor era atât de fermă, încât Ionică, plecat la muncă în Spania, după absolvire, renunțase la o slujbă de cioban de lângă Madrid, unde era mai bine plătit, și se refugiase în Pirinei. Luase cu el și geamantanul cu cărți. Dimineața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]