411 matches
-
am uitat unul pe altul pe un val de-nchipuire Într-o mare înghețată, pe o geană de-amăgire. Nici o urmă de-amintire nu mi te-aducea-napoi Plângea valul de rușine că-mi erau și pașii goi... Fără tine, fără mine, înrobiți într-o povară- Un blestem al nemuririi într-un vers de floare rară, Mac ascuns în asfințitul sângeriului pătruns De febrila căutare a firescului răspuns... De nu pot să-ți fiu nici vis, nici lumină-n zori de zi Aș
DE NU POT SĂ-ŢI FIU de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 809 din 19 martie 2013 by http://confluente.ro/De_nu_pot_sa_ti_fiu_violetta_petre_1363716819.html [Corola-blog/BlogPost/345328_a_346657]
-
decât eroii exodului egiptean. Vă invit să facem următoarea analogie: rob în Egipt = rob în lume, Marea Roșie = experiență cu Domnul, predare în mâna Lui. După ce treci Marea Roșie nu intri direct în Canaan. Pe un mal ai lăsat Egiptul care te înrobea, care te distrugea; ai traversat Marea Roșie nu prin puterea ta, dar celălalt mal al Mării Roșii nu este Canaanul pământesc, nici Canaanul ceresc! Dacă nu este Canaanul, pace și liniște, lapte și miere și nu este nici Egiptul, robie înjositoare
CURATIT, ALBIT, LAMURIT de RODICA STOICA în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 by http://confluente.ro/Curatit_albit_lamurit.html [Corola-blog/BlogPost/348994_a_350323]
-
292 din 19 octombrie 2011. Firavă, ca o crăiasă Ne-a părăsit blânda vară, Numai în suflet și-n casă A rămas caniculară. Urlet jalnic în cascadă, Tânguiri de vânt grăbit Se strecoară lent din stradă, Toamna iar ne-a înrobit. Zbucium crud de frunză arsă Din sufletul toamnei reci, În urma ploilor varsă Rugina peste poteci. Fierbe vinul în butoaie, Fum din coșuri se ridică, Curge timpul în șiroaie, Peste noi urme aplică. Unul strănută de zor, Altul e mai răgușit
DANIELA PĂTRAŞCU by http://confluente.ro/articole/daniela_p%C4%83tra%C5%9Fcu/canal [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
zor, Altul e mai răgușit, ... Citește mai mult Firavă, ca o crăiasăNe-a părăsit blânda vară,Numai în suflet și-n casăA rămas caniculară.Urlet jalnic în cascadă,Tânguiri de vânt grăbitSe strecoară lent din stradă,Toamna iar ne-a înrobit.Zbucium crud de frunză arsăDin sufletul toamnei reci, În urma ploilor varsăRugina peste poteci.Fierbe vinul în butoaie,Fum din coșuri se ridică,Curge timpul în șiroaie,Peste noi urme aplică.Unul strănută de zor,Altul e mai răgușit,... XXIV. ARS
DANIELA PĂTRAŞCU by http://confluente.ro/articole/daniela_p%C4%83tra%C5%9Fcu/canal [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
regina sufletului meu! Nu mai pot trăi fără iubirea ta! De când te-am văzut prima dată, mi-ai căzut dragă. Sufletul meu nu își mai găsește liniștea și te-am căutat îndelung pentru că tu cu frumusețea-ți neasemuită mi-ai înrobit inima! Două cuvite ale tale sunt deajuns pentru a mă salva, sau a mă condamna. Prințesa care de la înălțimea unde se afla vedea cum gărzile tatălui său se apropiau tot mai mult și în curând urmau să-l descoperă pe
VIS ALB de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1463254905.html [Corola-blog/BlogPost/378473_a_379802]
-
2016 Toate Articolele Autorului Toți cercetătorii români s-au înșelat crezând că dacă scrie ȚIGAN în documentele medievale românești referitoare la sclavi, asta înseamnă că țiganii sunt romii vorbitori de limbă români. Realitatea este ca in Tarile Române au fost înrobite multe rase provenind din diverse părți ale lumii, fără nici o legătură genetică sau culturală. Deci, termenul de țigan desemna un strat social, nu o etnie în mod special. Numele de țigan este atribuit doar romilor în timpurile moderne, pt. că
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1465315849.html [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
ajunsese la vremea când Lexiconul de la Buda (1825) era scris, să desemneze doar rasă romilor. Desigur că nu putem pune la îndoială mărturia unui cleric creștin. Paul de Aleppo a vizitat Țările Române, deci nu se putea înșela. ALTE ETNII ÎNROBITE ÎN ȚĂRILE ROMÂNE: GAVAONI, HOLOPI, BULGARI ȘI TĂTARI În Istoria Basarabiei, vol. I, pag. 234, A. V. Boldur ne relatează un amănunt interesant despre robii din Țările Române: „...printre prinzonieri se aflau uneori și oameni de alte naționalități, se poate
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1465315849.html [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
ar înmulți păcatele și mari blestemele, pentru că sunt vlahi creștini, nu sînt Țigani, cărora li se spune în limba lor Gavaoni. Ca urmare, jupanița da în dar satul acelor foști robi. Textul documentului medieval glăsuia că este păcat să fie înrobiți vlahii pentru că sunt creștini nu țigani. Iată comentariul lui St. Ștefănescu : „Cuvintele jupaniței Baloșina și ale soțului ei Dima scot în evidență dramă imensei majorități a populației țării, pe care politică feudalilor o aduce în situația robilor, de care ei
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1465315849.html [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
culturale nebănuite pt. românii care știau că toți suntem țigani. Noi ne numeam romi, desi știam că românii ne numesc țigani. Noi niciodată nu le-am spus românilor că suntem romi, am acceptat numele impus de alții. Urmașii diverselor etnii înrobite în Țările Române, ai căror strămoși au ales să nu-și mai vorbească limbile, pierzând astfel identitățile țărilor africane sau egiptene de unde au venit, au rămas cu exonimul devenit autonim printr-o îndelungată sclavie. Adică sunt țigani, că nu știu
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1465315849.html [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
nr. 2025 din 17 iulie 2016. Însingurare, c-o haină grea mă-mbraci, Pe pieptu-mi ce trainică armură n-are Cu pașii ca pietrele de moară calci Și nu mă întrebi vreodată dacă doare... Și-as vrea să fiu câmp înrobit de maci, Petale muribunde în rug de soare Sau vânt ce bate seara prin copaci, Să pot fugi de tine, însingurare. Citește mai mult Însingurare, c-o haină grea mă-mbraci,Pe pieptu-mi ce trainică armură n-areCu pașii ca
CRISTINA CREȚU by http://confluente.ro/articole/cristina_cre%C8%9Bu/canal [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
pot fugi de tine, însingurare. Citește mai mult Însingurare, c-o haină grea mă-mbraci,Pe pieptu-mi ce trainică armură n-areCu pașii ca pietrele de moară calciși nu mă întrebi vreodată dacă doare...Și-as vrea să fiu câmp înrobit de maci,Petale muribunde în rug de soareSau vânt ce bate seara prin copaci,Să pot fugi de tine, însingurare.... XXIV. PĂȘIM ÎN TOAMNĂ CA-N GENUNE, de Cristina Crețu, publicat în Ediția nr. 2020 din 12 iulie 2016. Și
CRISTINA CREȚU by http://confluente.ro/articole/cristina_cre%C8%9Bu/canal [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Firavă, ca o crăiasă Ne-a părăsit blânda vară, Numai în suflet și-n casă A rămas caniculară. Urlet jalnic în cascadă, Tânguiri de vânt grăbit Se strecoară lent din stradă, Toamna iar ne-a înrobit. Zbucium crud de frunză arsă Din sufletul toamnei reci, În urma ploilor varsă Rugina peste poteci. Fierbe vinul în butoaie, Fum din coșuri se ridică, Curge timpul în șiroaie, Peste noi urme aplică. Unul strănută de zor, Altul e mai răgușit
BUN VENIT, TOAMNĂ! de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Bun_venit_toamna_.html [Corola-blog/BlogPost/356584_a_357913]
-
a efemerității a generat o superficialitate în toate domeniile sociale și particulare ale oamenilor. Relații de fațadă, vorbe frumoase sau mai puțin frumoase spuse de formă, ambiții mai mult sau mai puțin eșuate. Preocupări cu totul nedrepte ale minții ne înrobesc și ne frământă și ne obosesc până la epuizare și nu ne oprim să facem liniște în interiorul nostru pentru a auzi glasul lui Dumnezeu care spune că suntem chemați de El și că El a creat veșnicia și că din veșnicie
TIMP, EFEMERITATE, VEŞNICIE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Marina_glodici_timp_efemeri_marina_glodici_1385634237.html [Corola-blog/BlogPost/342204_a_343533]
-
să treacă prin Holocaust ca să atingă acest nivel de conștiință a valorii sale ca neam, ca să poată să-și respecte identitatea spirituală, personalitățile culturale, moștenirea istorică ? Întrebare, iarăși, retorică. Tot experiența mi-a arătat cum un popor, după ce a fost înrobit secole de-a rândul, când cuceritorul a făcut tot ce-a putut ca să șteargă de pe fața pământului urmele existenței sale, se poate ridica din propria cenușă și poate reconsitui după arhive și după alte relicve istorice moștenirea sa culturală. Am
NICOLAE BREBAN... de ILIE CHELARIU în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Nicolae_breban_.html [Corola-blog/BlogPost/341909_a_343238]
-
muncă din România se consumă doar pentru achitarea datoriei și serviciului aferent, în timp pentru reluarea activității economice nu mai rămân decât : 100 - 79,4 = 20,6. De unde să ia guvernul diferența? Sigur că din alte împrumuturi care ne vor înrobi și mai mult. Forța noastră de muncă, cea activă, numără circa 3 milioane salariați. Și atunci 98,95 miliarde euro datorie : 3 milioane salariați = 32.983 euro/ datorie pe cap de salariat. Nu trebuie să mai adaug că nici un cap
QUO VADIS ROMANIAE? de ION UNTARU în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Quo_vadis_romaniae_ion_untaru_1388403493.html [Corola-blog/BlogPost/347687_a_349016]
-
și știința argumentării plictisitoare tomuri celebre de istoria filmului universal. Libertatea de mișcare a autorului într-un spațiu filmografic și bibliografic extrem de vast și inaccesibil din România este uimitoare; informația, culeasă din cele mai diverse și varii surse, nu îl înrobește ci, dimpotrivă, îi conferă creativitate intelectuală. Generozitatea cu care teologul erudit se transformă în spectator (și încă într-unul sensibil și avizat), pentru a viziona zecile de pelicule rare citate, a le expune cititorului și a observa câte un detaliu
PĂRINTELE TEOFAN MADA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_pari_stelian_gombos_1329385290.html [Corola-blog/BlogPost/345072_a_346401]
-
re)afirmă și le susține cu toată convingerea și tăria lui sufletească. Acest lucru estompează sau atenuează unora duhul lor foarte zdruncinat și de-a dreptul exhaustiv, ajungând (sărmanii) niște victime ce revendică „libertatea de conștiință” care, chipurile, ar fi înrobită de icoanele, slujbele ori simbolurile Creștinismului sau, de ce nu, și ale altor religii!... Cred că, în primul rând, unii ca aceștia sunt victimele secularizării, sau nostalgicii vremurilor prigonitoare împotriva Bisericii, ori sclavii propriei lor conștiințe lipsită de o articulare spirituală
PARINTELE TEODOR CIOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_teodor_cios_.html [Corola-blog/BlogPost/364629_a_365958]
-
condus să viziteze sala în care începe legenda cu Nadia. Itinerariul vizitei Nadiei a avut ca punct terminus și culminant Sala Polivalentă cu numele ei pe frontispiciu. La ivirea Nadiei fanfara armatei a intonat marșuri de onor pe când o mulțime înrobită de iubire a primit-o cu aclamații. Preasfințitul Episcop al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului Ioachim Bacăuanul, a îmbrățișat-o. Oficialitățile au întâmpinat-o, i-au conferit distincții, dar lumina Nadiei a încenușat parada politicului, pentru că evenimentul a strălucit înstăpânitor în
NADIA COMĂNECI. GIMNASTA BALERINĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1047 din 12 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Nadia_comaneci_gimnasta_bale_aurel_v_zgheran_1384291707.html [Corola-blog/BlogPost/347232_a_348561]
-
Acasa > Poezie > Imagini > CINE SUNT? Autor: Gabriela Docuță Publicat în: Ediția nr. 1967 din 20 mai 2016 Toate Articolele Autorului Am înfășurat Viața in mătăsuri De mii și mii de gânduri, Cu frumusețea lor m-au înrobit. -Trezește-te, am auzit, s-a terminat! Pierdută sunt de mine, ce mă fac, Poveștile frumoase cui nu-i plac? -Nu, te rog mai lasă-mă puțin Chiar nu pot accepta acest destin! Clipa m-a vândut in favoarea iluziei Crezând
CINE SUNT? de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 by http://confluente.ro/gabriela_docuta_1463748334.html [Corola-blog/BlogPost/379030_a_380359]
-
brațele-i multiple. Puțini vor vedea Lumina. De asemenea, puțini au conștiința că greșesc. Și lucruri abominabile li se par firești, ba chiar necesare. Nimeni nu mai stă să discearnă. Ispita e dulce, sucește mințile, îți ia ochii și-ți înrobește simțurile. Dar, din cei care conștientizează că au greșit, câți au puterea, voința de a se întoarce, de a-și mărturisi faptul, de a se căi și de a-și propune îndreptarea? Cei care iubesc socotelile, să facă socoteli. Să
POEZIA CA EXERCIŢIU DE SUPRAVIEŢUIRE. CRONICĂ LA CARTEA LUI JIANU LIVIU-FLORIAN ALTER IUDA , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poezia_ca_exercitiu_de_supravietuire_cronica_la_cartea_lui_jianu_liviu_florian_alter_iuda_semanatorul_2011.html [Corola-blog/BlogPost/351525_a_352854]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > CUVINTE, CUVINTE Autor: Elena Spiridon Publicat în: Ediția nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Cuvinte, cuvinte s-au împrăștiat pe tot corpul și ca nișe dălți înfometate mușcă bucăți de piatră de pe oasele înrobite de crucea încălzită în inimă și caută nici eu nu știu exact ce dar simt cum izvorul țâșnește mai tare și mă adună în buzunarul de la piept să te poți hrăni în iarna fără ninsori. Referință Bibliografică: Cuvinte, cuvinte / Elena
CUVINTE, CUVINTE de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/elena_spiridon_1483362488.html [Corola-blog/BlogPost/353226_a_354555]
-
luă zborul iar șorțul fu ridicat de vânt și purtat departe de pădurea în care trăia vânătorul. Nu trecu mult și în fața cabanei vânătorului apărură cele două surori însoțite de soții lor. Vânătorul le povesti cum Zarahon dorise să le înrobească, cum mama lor le salvase și nu le trădase niciodată și cum pentru acest lucru fusese transformată în piatră. Plânseră cele două fete și se mâniară cei doi gineri ai femeii, dar nici unul dintre ei nu stătură cu mâinile în
CELE DOUĂ SURORI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1495643906.html [Corola-blog/BlogPost/375816_a_377145]
-
sensde înțelesce strigi așae ceva neînțeles?... XI. CUVINTE, CUVINTE, de Elena Spiridon , publicat în Ediția nr. 2194 din 02 ianuarie 2017. Cuvinte, cuvinte s-au împrăștiat pe tot corpul și ca nișe dălți înfometate mușcă bucăți de piatră de pe oasele înrobite de crucea încălzită în inimă și caută nici eu nu știu exact ce dar simt cum izvorul țâșnește mai tare și mă adună în buzunarul de la piept să te poți hrăni în iarna fără ninsori. Citește mai mult Cuvinte, cuvintes-au
ELENA SPIRIDON by http://confluente.ro/articole/elena_spiridon/canal [Corola-blog/BlogPost/378269_a_379598]
-
aduceau/ valurile înmiresmate/ muream de dor când șoaptele se îmbarcau pe jumătate/ și rugineau într-un asfințit nebun// dar am trecut cu bine peste ghețari/ i-am transformat într-un clocot de râs îi privesc fumegând/ deasupra drumului nostru/ se înrobesc precum cerșetorii care capătă un rol/ și învață arii celebre// apropo tu știi să înoți? oceanul e în pieptul meu” (tu știi să înoți). Un tumultuos prinos sufletesc, întreținut de o uriașă combustie a trăirilor , se revarsă în univers, îl
O POETĂ PE NUMELE CĂREIA SE POATE PARIA de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 by http://confluente.ro/Gina_zaharia_1405265713.html [Corola-blog/BlogPost/371507_a_372836]
-
poate de serioase. De aceea ceruse și obținuse arestarea și izgonirea celor care practicau ocultismul în Roma. Desființase apoi, cultul zeiței Isis care după părerea divinului Octavian Augustus predecesorul său, avea aspecte imorale până la extrem și care, credea și el, înrobea mintea tinerilor romani pe care el i-ar fi vrut așa precum i-ar fi dorit altădată regele Numa Pompilius, adică la coarnele plugului. Era de altfel o activitate pe care vestitul și legendarul rege nu o abandonase niciodată, nici
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN 8) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_8_.html [Corola-blog/BlogPost/361732_a_363061]