176 matches
-
a noțiunii de globalizarea ea costurilor de tranzacționare, la o eficientă alocare a capitalului și acces facil la finanțarea externă. Raportându ne la toate aceste schimbări și evoluții, lucra rea de față își propune să dezvolte o prezentare a ceea ce îns eamnă globalizarea pie ței de capital sau globalizarea financiară - termen folosit de aproape în treaga literatură de specialitate internațional ă - într-un cadru analitic struc turat în patru capitole ample care îmbină abord ări le conceptuale cu ana liza datelor
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
de producție să facă obiectul circulației trans rtfrontaliere, fiind suficient ca doar o pa e din oferta totală să circule fără costuri artificiale sau obstacole. Integrarea financiară totală cuprinde atât integrarea directă, cât și pe cea indirectă. Integrarea totală (perfectă) îns eamnă că ratele reale ale dobânzilor sunt aceleași pe piețele considerate . A colo unde integrarea financi fectă, m ză integrării financiare im ară totală nu este per otivele se datorea perfecte directe și/sau indirecte. Integrarea financiară directă, care este
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
tehnologii avansate. Integrarea unei economii locale în economia mondială contribuie la creșterea productivității și competitivității produselor locale, prin int ens ificarea cercetării și promovării de noi produse, modernizarea tehnologiilor, creșterea specializării și stimulării personalului etc. Astfel, pătrunderea companiilor multinaționale nu îns Globalizarea piețelor de capital nomiile dezvoltate. De asemenea, companiile mul tin aționale au impus crea rea unor standarde privind poluarea, tehnologii le, calitatea produselor și a serviciilor, condițiile și securitatea locurilo r d e muncă, adesea, prea restrictive, e și
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
instituțiile să investească în a far a granițelor geografice. În cazul piețelor monetare, pe termen lung, flu xur ile internaționale de capital se orientează către plasamente situate în țări cu o rată mai înaltă a dobânzilor. Pe termen scurt, este, îns ă, posibil ca modificări anti cipate ale cursurilor de schimb să prevaleze în lu area deciziilor asupra diferen elor dintre ratele dobânzilor, astfel încât fluxurile de capital să se îndrepte și spre țări cu rate ale dobânzilor ma i s căzute
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
că dacă o fi să n-am noroc pot dormi și-n drum. Făcea oricum parte din expe riența emi granților. Nu trebuia să fiu tocmai eu scutită de asta. Scrisoarea 55 Odată fusesem cu Salvatore la doctorul neurolog. Îl înso țeam, îl ajutam... Acolo era și nora lui, o femeie minunată, care-mi spunea mereu că bolnavul și-ar fi revenit dacă „zgripțu roaica” ar fi știut să se poarte mai bine cu el. După o lungă așteptare a urmat
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
la Zotta, a și apărut, sub îngrijirea lui Constantin Donose, la scurt timp după moarte, în 2000, la Editură Timpul din Iași, cu o postfața semnată de mine. Volumul cuprinde sclipitoare portrete neconvenționale ale unor scriitori, oameni politici, ale unor înși care l-au impresionat prin ceva de-a lungul timpului, unii - figurine pitorești din Huși. Altminteri, harul de portretist al lui Costache Olăreanu se vădește încă din adolescență, când, elev fiind la Liceul „Cuza Vodă” din Huși, purta corespondență cu
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
un domn Angelescu. Am fost la acest domn numai o dată cînd, în atmosfera folclorică a bucătăriei (ușile de la cămară și scaunele erau încrus tate cu motive naționale), a trebuit să scriu timp de vreo oră caracteristicile prozei lui Creangă. Am înși rat, desigur, lucrurile din manual - cu oralitatea, umorul și celelalte prostioare -, pentru ca, la corec tură, distinsul universitar să-mi traseze pe foaia de hîrtie, dintr-un colț în altul, un mare X și să-mi spună : „Uite ce fac eu
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
lui crai-nou sub aspectul unui corn întors cu capetele în sus”. În balada Soarele și luna, I(1), astrul diurn își pețește sora (aflată în timpul țesutului), fapt ce conduce la o cosmogonie: apariția „ochiului de noapte al lui Dumnezeu”: „Dumnezeu îns-o scotea/ Și sus pre ceriu-i punea:/ Pre Soare la răsărit,/ Iar pe Lună la sfințit -/ Lumea să o vederească/ Mai mult să nu se-ntâlnească” (Maidan - CarașSeverin). Crearea aștrilor prin jertfă umană constituie un topos cu răspândire universală
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
admit o psihologie obiectiv, practic a comportrilor, nu-l vor convinge cu argumentele demonstrațiilor, mai degrab clinice decât psihologice, s adere la o psihologie incapabil s pun în valoare cele mai înalte și subtile trsturi morale ale conștiinței. În final îns, școala psihologic francez îl atrage mai mult decât lucrrile și rezultatele lui Pavlov. Ralea îns recunoaște importanța direcției activiste în concepția lui Pavlov și accept astfel, implicit, concepția reflectorie a psihicului uman, inaugurat de Descartes și ilustrat de Pavlov și
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
degrab clinice decât psihologice, s adere la o psihologie incapabil s pun în valoare cele mai înalte și subtile trsturi morale ale conștiinței. În final îns, școala psihologic francez îl atrage mai mult decât lucrrile și rezultatele lui Pavlov. Ralea îns recunoaște importanța direcției activiste în concepția lui Pavlov și accept astfel, implicit, concepția reflectorie a psihicului uman, inaugurat de Descartes și ilustrat de Pavlov și Secenov. De altfel, acesta este momentul în care și Bergson admite și pledeaz pentru o
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
astfel, implicit, concepția reflectorie a psihicului uman, inaugurat de Descartes și ilustrat de Pavlov și Secenov. De altfel, acesta este momentul în care și Bergson admite și pledeaz pentru o concepție activist, iar Ralea înțelege și apreciaz aceast deschidere. Datorit îns coloraturii biologice a acesteia, el va ocoli în continuare bergsonismul. În tot acest context și climat, marea alternativ aleas de gânditorul român au rmas P. Janet, E. Durkheim și G. Tarde. P. Janet, marele su mentor, pleac de la ideea c
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
amânare la Göttingen, fie prin cele de la universitțile românești prin profesorii C. Rdulescu-Motru, și P. P. Negulescu, fie prin lucrrile lui Eugeniu Speranția care a dezvoltat în jurul lui o ampl sintez consacrat resorturilor psihologice ale manifestrii conduitei umane. Se pare îns c Ralea n-a preluat conceptul prin profesorii P.P. Negulescu, C. Rdulescu-Motru și nici Eugeniu Speranția ci, mai sigur și ușor de demonstrat este c a fost inspirat de H. Spencer și P. Janet. Antropologia filosofic a lui M. Ralea
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
dac este civilizat, are o clip de ezitare. P. Janet considera c în cazul reflexului, instinctului și actului emotiv simplu nu intervine actul suspendrii. Dup el, acest act poate interveni numai la fenomenele psihice complexe, începând cu percepția. Dup Ralea îns, inhibiția de ordin central, efectuat cu ajutorul judecații sau actului voluntar, poate interveni și în cazul reflexelor. Exemplu: în cazul cscatului, strnutatului, plânsului sau țipatului de durere. De asemenea și instinctul poate fi influențat sau modificat de alte funcțiuni sufletești. Ba
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
soluțiile gata fcute. Vechile reacții șablon, ieșite din rutin, sunt oprite și înlturate. P. Janet compara conduitele reflexe și instinctive cu costumele care se vând gata confecționate. Ele nu se ajusteaz la corpuri prea mari ori prea mici. Inteligența e îns une conduite sur mesure, dup expresia lui. Ea e perfect adaptat în dimensiunile ei specificului oricrei împrejurri. Îns datorit marii mobilitți a împrejurrilor, inteligența ca toate funcțiile sufletești evoluate, e o funcție cu întârziere. Nici un fenomen sufletesc, considera Ralea, afar
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
și instinctive cu costumele care se vând gata confecționate. Ele nu se ajusteaz la corpuri prea mari ori prea mici. Inteligența e îns une conduite sur mesure, dup expresia lui. Ea e perfect adaptat în dimensiunile ei specificului oricrei împrejurri. Îns datorit marii mobilitți a împrejurrilor, inteligența ca toate funcțiile sufletești evoluate, e o funcție cu întârziere. Nici un fenomen sufletesc, considera Ralea, afar poate de voinț, nu realizeaz mai complet funcția amânrii ca inteligența. Operând cu abstractizarea, inteligența realizeaz de fapt
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
a extins teoria actelor amânate la întreaga viaț sufleteasc a omului, precum și la întreaga sa activitate intelectual și construcție uman în genere. Ideea de reacție întârziat și de stpânire de sine în raport cu mediul și cu biologia i-a putut fi îns sugerat lui Ralea și de alte anticipri unele foarte vechi, începând cu Kant, Schopeanhauer și mai ales Spencer, H. Bergson, Th. Ribot, G. Simmel, L. Klages sau S. Freud. Ideile circul dar originalitatea lor, așa cum arta Lovinescu, e conferit, în
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
care W. Sombart le-a numit hominism și animalism, în importanta sa lucrare Vom Menschen din 1938. Dac, la noi, Blaga a vzut în om produsul unei mutații ontologice, Ralea îl va socoti și el rezultatul unui salt, de esenț îns în primul rând socio-psihologic, de pe urma cruia se vor naște cu timpul toate formele culturii și civilizației umane. Omul este și el în concepția gânditorului român un fel de animal, dar unul care a dobândit o posibilitate suplimentar, specific și esențial
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
un organism se abate astfel de pe linia dreapt a interesului vital. Din punct de vedere biologic strict, omul e primul animal absurd, voiesc s spun singurul cruia i se întâmpl s mearg contra instinctului de conservare. Cu ce se umple îns spațiul ezitrii și al expectației între stimulare și act? Trecând în revist mai multe încercri de definire a omeniei (sau ominiei, cum îi zice în curs, adic a calitții de a fi om, Ralea le obiecteaz pe rând de a
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
rspunsului, inhibiția rspunsului insuficient, construcția unui act complex... creierul e un organ de posibilitți, între excitație și reacție el intercaleaz contingențe viitoare. (H. Delacroix. Nici un fenomen sufletesc, afar poate de voinț, nu realizeaz mai complet funcția amânrii ca inteligența. Este îns drept c viziunea lui Ralea se dorește mult mai cuprinztoare, subliniind complexitatea și bogția procesului evolutiv care a condus de la animal la om și care nu s-a fcut numai în sensul inteligenței ci a produs o transformare profund a
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
constituie o veche tem a reflecției filosofice. Ralea îl privește prin prisma a ceea ce numește el dialectica bucolicului și a industrialului, identificând prin aceste noțiuni dou tendințe care îl însoțesc pe om în întreaga lui existenț istoric. Autorul nu împrtșește îns concepția lui Rousseau cu privire la stadiul primar al omului natural, ci, fidel formației și convingerii sale sociologice, consider ființa uman un produs exclusiv al conviețuirii comunitare, al civilizației și al culturii. Opoziția nu este, așadar, între un individ natural și un
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
forme de recompensare a meritelor sale. Este ceea ce Ralea va denumi mai târziu, sancțiuni penale și sancțiuni premiale, studiindu-le pe larg într-o lucrare din 1962, Sociologia succesului, redactat împreun cu Traian Hariton. Relația dintre natur și societate implic îns și o alt problem și anume aceea a comparației dintre om și regnul animal. Societțile umane, faț de așa-numitele societți animale, se diferențiaz printr-un grad de autonomie în raport cu mediul natural, grad pe care celelalte nu-l ating niciodat
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
primejdioase ale diavolului, adic ale pcatului... Urâtul, dizgrația, au fost întotdeauna mai simpatice tuturor moralelor. Ele aduceau sentimentul de securitate și de liniște. Abia în zilele noastre un contact tangențial s-a stabilit între estetic și moral... În alte epoci, îns, valoarea estetic a fost întotdeauna bnuit, suspectat, ținut deoparte de patrimoniul valorilor morale. Ralea observ cu pertinenț (în finalul capitolului VI al Explicrii omului c lupta cea mare s-a dus în toate timpurile contra puterii politice, Acapararea forței publice
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
e oarecum o tehnic ce și-a uitat scopul. Numind art o construcție pentru construcție, Ralea introduce o diferenț sensibil fat de ideea anterioar a caracterului simbolic al creației, aceea a unei construcții pentru semnificare. Imediat el se va opri îns insistent asupra simbolurilor, separându-le categoric de semne și caracterizându-le, pe urmele lui Hegel, printr o anume putere intern de reprezentare, având o semnificație de analogie între forma lor și obiectele la care trimit, în timp ce semnele sunt, prin natura
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
evoluție care-l include decisiv pe Ralea în familia, repudiat nu o dat în trecut, a partizanilor lui Maiorescu și ai autonomismului estetic. Dup ce recunoaște ca și aceștia c arta își constituie substanța împrumutând naturii elementele ei, autorul afirm îns c numai relaționarea acestora conteaz sub aspect artistic: ...elementele acestea n-au nici o valoare estetic atât timp cât rmân izolate. Elementele sunt ale naturii, relațiile între ele sunt ale artei.. Ceea ce intereseaz deci sunt raporturile. De aceste raporturi, de tipologia și natura
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
de totdeauna a marilor inhibiții religioase. Nu s-ar putea spune deloc c Ralea nu recunoaște credinței o funcție de înlțare și de eliberare spiritual, caracterizat implicit printr-o incontestabil noblețe și totodat printr-un soi de veritabil eroism moral. Ceea ce îns intereseaz este de a sublinia coerența sistematic a gândirii lui Ralea, confirmat și în cazul religiei, prin descoperirea aceluiași mecanism caracteristic uman de opoziție și mai radical de aceast dat, faț de funcțiile biologice și faț de necesitțile vitale. Dac
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]