175 matches
-
și cu sufletul. Pentr-acéia cându mor iarăși cu odată mor și cu trupul și cu sufletul. Iară când au făcut Dumnedzău omul, întâiu au luat lut din pământu de l-au zidit sângur cu mânele sale, dup-acéia au suflat într-îns suflet de viață [...]”) și sfârșitul ei („Pentru acéia și dumile-voastre, câți céreți și voi iertăciune de la Dumnedzău, să iertați și voi pre acest răposat de toate, că au greșit ca un om în ceastă lume ce au petrecut cu dumile-voastre
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
-i frig. - Iată pe mână cum codește-un negru purec; Să-mi moiu degetul în gură - am să-l prind - ba las săracul! Pripășit la vreo femeie, știu că ar vedea pe dracul, Dară eu - ce-mi pasă mie - bietul "îns! " la ce să-l purec? Și motanul toarce-n sobă - de blazat ce-i. - Măi motane, Vino-ncoa sa stăm de vorbă, unice amic și ornic. De-ar fi-n lume-un stat de mâțe, zău! că-n el te-
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
conținea și melodia ei favorită: Dear Heart. L-am împachetat eu însumi și l-am legat cu o fundă roșie. Ea mi-a dat drept cadou o pereche de mănuși din lână, cu un deget, pe care le tricotase ea îns\[i. Degetele erau puțin cam scurte, dar mănușile îmi țineau de cald. — A, te rog să mă ierți. Sunt tare nepricepută, spuse ea înroșindu-se. — Sunt bune, stai liniștită. Uite că-mi vin bine, am încercat eu să o conving
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
Apoi a luat în mâini paharul în care pusese narcisele și le-a privit câteva clipe. — Cred că stau mai bine aici. Nu le mai mut în vază. Dacă le las așa, am impresia că tocmai le-am cules eu îns\mi, de pe malul unei ape, și le-am băgat în primul recipient care mi-a picat în mân\. Le-am cules eu de pe malul iazului de lângă stația Otsuka. Ce ciudat ești! chicoti ea. Când mă uit la fața ta, nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
cu pari băteau fără alegere și cu rândul, spre a nu obosi. Țăranii urlau, implorau milă și iertare, dar nu voiau să mărturisească crimele și nici să denunțe pe criminalii principali. Numai grație plutonierului Boiangiu au putut fi descoperiți șapte înși care au lovit și dezarmat pe jandarmi, între ei Serafim Mogoș și Trifon Guju. ― De ce-ai lovit pe plutonier, hoțule? strigă maiorul cu ochii injectați. Cum ai îndrăznit să ridici mâna, tîlharule? ― Apoi... Atâta îngînă Serafim Mogoș uitîndu-se drept
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
din Israel. 16. În ziua dintîi veți avea o adunare de sărbătoare sfîntă; și în ziua a șaptea, veți avea o adunare de sărbătoare sfîntă. Să nu faceți nici o muncă în zilele acelea; veți putea numai să pregătiți mîncarea fiecărui îns. 17. Să țineți sărbătoarea azimilor, căci chiar în ziua aceea voi scoate oștile voastre din țara Egiptului; să țineți ziua aceea ca o lege veșnică pentru urmașii voștri. 18. În luna întîi, din a patrusprezecea zi a lunii, seara, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
prea ne era frică de ea, pentru că ne-o făceau în antebraț, cu un acușor ridicol de mic, ce ne vâra un strop de lichid sub piele. Am fi preferat, bineîn țeles, vaccinul pe zahăr cubic, dar asta era. Ne înși ram în fața ușii cabinetului medical, cu mâneca suflecată și, când ajungeam înăuntru, ne uitam mai întâi cum le face la cei din față, ne băteam joc de fetele și mai ales de băieții fricoși și, când ne venea rândul, întindeam
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
că limba rusă! <maria>: <victor37>: și de la noi. Ne-a zis că trebuie să dăm fiecare contravaloarea a 15 dolari, să dea la vameși <victor37>: cred că a dat 5 de căciulă, lui i-au rams 10. de la 40 de înși... <maria>: că la români <victor37>: mda... <maria>: tu chiar ești inginer? <victor37>: ce te miră? <maria>: ușurință cu care minui cuvîntul <maria>: dar că prof nu aveai cum ajunge acolo <victor37>: doar adus de nevastă <maria>: te ține nevasta? <victor37
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
-i frig - Iată pe mână cum codește-un negru purec Să-mi moi degetul în gură? am să-l prind - ba las săracul. Pripășit la vro femeie, știu că ar vedea pe dracul - Dară eu - ce-mi pasă mie - bietul "îns! " la ce să-l purec? Și motanul toarce-n sobă - de blazat ce-i. Măi motane, Vină-ncoa să stăm de vorbă, unice amic și ornic; De-ar fi-n lume-un sat de mâțe, zău! că-n el te-
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
în mine - unul, călugărul Dan, care vorbește cu tine și trăiește în vremile domniei lui Alexandru-vodă, altul cu alt nume, trăind peste cinci sute de ani de acum înainte. - În șir, răspunse Ruben, poți să te pui în viața tuturor înșilor care au pricinuit ființa ta și a tuturor a căror ființă vei pricinui-o tu. De aceea oamenii au o simțire întunecată pentru păstrarea și mărirea neamului lor. Sânt tot ei cei care renasc în strănepoți... Și asta-i deosebirea
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
lunilor anului, pe o pagină zilele lunii și semnificați a lor religioasă, iar pe cealaltă pagină este lăsat „loc de notițe” pentru ... însemnarea faptelor bune.” Alături de luna calendaristică se află diferite spuse, culese și redactate de T. Pamfile: „Până la moarte îns eamnă până după moarte”; „A te face fericit este cel mai greu m eșteșug; totuși este singurul care, pentru altul nu prețuiește mai nimic”; „Artă pentru artă, ca și când ți‐ar trece setea, bând altul în locul tău. Cea mai trândavă prostie
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
etenia nez decenii zența mea dra am fo ă, la ieși palatul B schimbar toate î ea Papei l iron Costin eședinți, P zecile de nt de sp andru Io , interes p excepț ie. 63 de vol a politică a înse luptă pera tip de rig lansat și va cărți, s, transmi adio și T druncinat a însemn (cu cuvi 103 st martor rea Regin uckingham ea gărzilor ntâlnirile a Cracovi ... mi-ami * rimari,... d președinți us la pos nescu e entru
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
pleca pe drumul spre necunoscut. M am consultat și cu ostașul din plutonul meu c ar e mi-1 adusese și care știa ungurește și, fiindcă er a ti mp destul până să sosească delegatul primitor, am acceptat să l îns oțim împreună pe micul nostru prizonier, ca să i îndeplinim rug ămintea. Am parcurs câteva străzi și am ajuns acasă la băi at, unde am găsit o pe mama lui și două surori, mai mari d ecât el, care s au
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
și, după ce și-a revenit, i am spus să se liniștească , fiindcă îi lăsăm băiatul acasă și plecăm fără el. Ce să creadă biata mamă, ce să creadă bietul băiat, ce să creadă cele două surori? Nici ostașul care mă îns oțea și care le-a făcut cunoscut în limba lor hotărârea mea nu știa dacă ceea ce spun eu este adevăr sau sunt niște vorbe meni te să liniștească lucrurile. Numai când am spus băiatului să se îmb race în haine
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
limba f ranc eză și două în limba engleză din poeziile poetului său admir at. În rândul al doilea, vrednicul nostru membru onorar și mare donator a căutat să înfăptuiască o veche și nestrămutată dorință, un adevărat ideal, înființând un îns emna t premiu anual care să stimuleze și să încurajeze pe rând manifestările superioare ale minții și sufletului românesc. Căci el era adânc convins că « dreptul la viață al unui popor se măsoară cu gradul lui de civilizație și cultură
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
izbitoare originalitate asupra lui Eminescu, făcându-mă să pricep că înțelegerea în domeniul artei înseamnă o mare iub ire activă. Nu s-ar putea spune că în jurul lui Eminescu nu respiră o mare evlavie, că numele marelui nostru poet nu îns eamn ă un pact de raliere a tuturor generațiilor, dar rar mi a fost dat să întâlnesc la cineva căldura cultului pe care îl avea C. Ha mang iu . Opera lui Eminescu forma , pentru C. Hamangiu, grădina evadărilor din severele
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Pregătiți-mi caii! O, nerecunoștința! Tu, vrăjmaș Cu inima de piatră! Mai hidos, Atunci cînd te arăți într-un copil, Ca monstrul mării! ALBANY: Te rog, șir, mai blînd. LEAR (Către Goneril): Uliu afurisit, tu minți. Suita mea-i din înși aleși și rări, Ce datoria-n amănunt își știu Și-n modul cel mai nobil își susțin Cinste și nume. O, prea mică vină, Ce-urîtă în Cordelia-ai apărut! Că fierul de tortură-ai scos ființa-mi Din locul ei: mi-
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
ale sfîșietorului moment, aflăm dintr-o relatare, ceva mai tîrzie, că "lua bani din toate părțile, umbla agitat ziua noaptea, cheltuia, iar împrumuta bani, dar de plecat acasă nu putea. Avea groază"250. Maiorescu a pus cîțiva prieteni să-l înso țească de aproape și să-l supravegheze. În jurnalul de duminică 26 iunie, Maiorescu însemna, ca într-o așteptare: "La ora 4 dimineața, înainte de răsăritul soarelui, 15°R. Eminescu e vorba să plece astăzi la Botoșani, ieri însă era moleșit
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de la fiziologie. Trupul meu e gândirea mea, sau mai curând gândirea mea e trupul meu” (I, 31). Într-un loc, Cioran mărturisește că preferă bolii indispoziția. Căci boala, „cotropitoare, dominatoare, tinde să se substituie gândirii, mai mult: să gândească EA ÎNS|ȘI” (III, 299). Or, boala care gândește ea însăși e deopotrivă semnul alienării și al recunoașterii propriei identități. Cioran merge până acolo încât pune boala pe același plan cu Dumnezeu sau cu Diavolul. Spune într-un loc: „De altfel nu
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
anterior - este condiția dezinteresării, singura care poate fonda o etica. IV. Pentru o etică a responsabilității Responsabilitatea morală, condiție a umanității noastre ființă”, cheia acestei Înțelegeri fiind responsabilitatea pentru Celălalt. Responsabilitatea a fost desemnată În nenumărate moduri: „capacitate”, „sentiment”, „virtute”, „Îns ușire” (a conștiințeiă, „principiu”, dar niciodată ca „structură” a subiectivității. Într-adevăr, pentru Emmanuel Lévinas, responsabilitatea morală se prezintă drept structura esențială a subiectivității: În primul rând pentru că responsabilitatea este Întotdeauna responsabilitate pentru Celălalt, dintru Început, chiar din momentul În
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
pe care opinia publică le urmă rește cu sufletul la gură. Și avem mai ales, ca în tragediile clasice, două prototipuri umane cu mare încărcătură simbolică: atotpu ternicul tiran, conducător fără scrupule, bogat și desfrînat, iar de cealaltă parte, imaginea îns-și a slăbiciunii: femeia emigrată din Africa, care își crește singură copilul și are o slujbă umilitoare și... riscantă (atâta doar că, după revelațiile ulterioare, nu a mai rămas din portretul inițial decît culoarea femeii, restul fiind cam pe dos
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
a noțiunii de globalizarea ea costurilor de tranzacționare, la o eficientă alocare a capitalului și acces facil la finanțarea externă. Raportându ne la toate aceste schimbări și evoluții, lucra rea de față își propune să dezvolte o prezentare a ceea ce îns eamnă globalizarea pie ței de capital sau globalizarea financiară - termen folosit de aproape în treaga literatură de specialitate internațional ă - într-un cadru analitic struc turat în patru capitole ample care îmbină abord ări le conceptuale cu ana liza datelor
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
de producție să facă obiectul circulației trans rtfrontaliere, fiind suficient ca doar o pa e din oferta totală să circule fără costuri artificiale sau obstacole. Integrarea financiară totală cuprinde atât integrarea directă, cât și pe cea indirectă. Integrarea totală (perfectă) îns eamnă că ratele reale ale dobânzilor sunt aceleași pe piețele considerate . A colo unde integrarea financi fectă, m ză integrării financiare im ară totală nu este per otivele se datorea perfecte directe și/sau indirecte. Integrarea financiară directă, care este
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
tehnologii avansate. Integrarea unei economii locale în economia mondială contribuie la creșterea productivității și competitivității produselor locale, prin int ens ificarea cercetării și promovării de noi produse, modernizarea tehnologiilor, creșterea specializării și stimulării personalului etc. Astfel, pătrunderea companiilor multinaționale nu îns Globalizarea piețelor de capital nomiile dezvoltate. De asemenea, companiile mul tin aționale au impus crea rea unor standarde privind poluarea, tehnologii le, calitatea produselor și a serviciilor, condițiile și securitatea locurilo r d e muncă, adesea, prea restrictive, e și
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
instituțiile să investească în a far a granițelor geografice. În cazul piețelor monetare, pe termen lung, flu xur ile internaționale de capital se orientează către plasamente situate în țări cu o rată mai înaltă a dobânzilor. Pe termen scurt, este, îns ă, posibil ca modificări anti cipate ale cursurilor de schimb să prevaleze în lu area deciziilor asupra diferen elor dintre ratele dobânzilor, astfel încât fluxurile de capital să se îndrepte și spre țări cu rate ale dobânzilor ma i s căzute
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]