7,678 matches
-
de Dumitru Furtună, deopotrivă în datare, atât în articolul lui G. Călinescu Ion Creangă, publicat în "Adevărul literar și artistic" din februarie 1937, cât și în acela al lui Mihail Sadoveanu, 45 de ani de la moartea lui Creangă, publicat în "Însemnări ieșene", ianuarie 1937. Profesorul Macarie încearcă o motivare, în note. Dar cea care depășește obișnuitul descoperirilor, este nota la textul lui Dumitru Furtună Creangă ca diacon, întrucât o cercetare, relativ de ultimă oră, datorată lui Gheorghe Macarie în Arhivele statului
Mărturii despre Ion Creangă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14039_a_15364]
-
a Institutului de Studii Romanistice a Universității din Praga și secretara activei Asociații Cehia-România. În toate aceste ipostaze L.V. se evidențiază ca o neobosită propagatoare a literaturii și a culturii române în țara sa. Notele de mai jos sînt simple însemnări tardive ( am tot așteptat să apară vreo recenzie propriu-zisă din partea celor direct interesați dar, dacă nu mă înșel, în afară de o prezentare a dicționarului făcută de L.V. în nr. 3 din 2002 din revista noastră, de un dialog tot cu L.V.
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]
-
Gheorghe Grigurcu Stabilit din 1991 în Statele Unite, scriitorul Gabriel Stănescu e, firește, în cunoștință de cauză în raport cu subiectul românilor trăitori în Lumea Nouă. Ne propunem a excerpta în prezentele însemnări elementele menite a-l oglindi, din cuprinsul volumului intitulat jucăuș ("ca o parafrază la un bine cunoscut volum de versuri pentru copii de Marin Sorescu", după cum se alintă autorul) Unde am fugit de acasă? Statisticile ne spun că, la ceasul
Românii din Lumea Nouă (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14086_a_15411]
-
volum apărut în Ed. Științifică, 1976. Tot atât de actuală, pe cât captivantă, istoria scrisului universal... Computerul, vrând nevrând, face aici, deocamdată, un pas îndărăt. Însăși povestea lui, a sistemului prezent de informare și comunicare, nu ar fi fost cu putință fără de magiile însemnărilor, pe stâncă, piei, vegetale, nu mai puțin complexe. Începând cu nodurile incașilor, Quippusurile, sforile înnodate din loc în loc și de care atârnă alte sforicele mai mici și felurit colorate, prinse de sfoara principală și care era calculatorul vremii, dacă voiți
Milton, 1644 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14109_a_15434]
-
Dumitru." Suprarealist avant la lettre (André Breton își publică celebrele Manifeste abia în 1924), Urmuz apare în situația absolut insolită a autorului lipsit de "filiații". Cele nouă scrieri, opt antischițe și o fabulă fără de afabulație, nemaipunînd la socoteală cele cîteva "însemnări răzlețe" descoperite de Sașa Pană în celebrul cufăr plin de pagini re- și răs-copiate, fac obiectul primei apariții editoriale, în 1930, și rămîn ca mostră a unor inginerii lingvistice fără precedent la noi și aiurea. Mutațiile așa-zicînd informaționale se produc
MARTIE by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/14116_a_15441]
-
evident, ostilă vecinilor noștri de la răsărit. - Sub ochii dumneavoastră, ai altor intelectuali de marcă, ai oamenilor simpli s-a petrecut falsificarea grosolană a istoriei României. Anii ’50 au fost, fără îndoială, cei mai cumpliți; ați renunțat, de altfel, să faceți însemnările acelea, de frica de a nu fi prins. Descrieți în cîteva fraze acel climat de teroare în care trăiau românii. - Climatul de teroare se răsfrîngea asupra oamenilor sub formă de anchete, închisori, procese, îndoctrinare. Totul era manipulat și aranjat așa
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
Dragă prietene, nu mai aștept să-mi găsesc timpul necesar ca să-ți răspund... Nu mai pot aștepta, după ce am devorat "Chira Chiralina", în toiul nopții... Trebuie să-ți spun, numaidecît: e formidabilă!"? M.P.I.: - Acum, scriu tot ce știu despre el. Însemnări, nu pentru publicare, ci pentru cei ce vor să se informeze, să le pot oferi, să le citească. Da, amintiri... Mă duc deseori la Brăila, să mă plimb pe malul Dunării. Mi-amintește de multe... D.I.: - M-am căsătorit cu
Interviu inedit cu Margareta Istrati - aprilie 1980 by Daniel Tei () [Corola-journal/Journalistic/14198_a_15523]
-
senzație asemănătoare am și când recitesc vreun text dintr-o carte mai veche de-a mea. O doctoriță, prietenă, pretinde că ar fi vorba de un exces de modestie foarte abil mascat. Nu-mi dau seama. Mai știi?... Urmează în însemnarea făcută pe ziua de 27 decembrie 1978, a treia zi de Crăciun... după însemnarea din 25 dec., prima zi, despre care am mai scris și în care arătam cum nimerisem într-un restaurant unde casierița, citind absorbită un roman polițist
Note americane (IV) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14253_a_15578]
-
a mea. O doctoriță, prietenă, pretinde că ar fi vorba de un exces de modestie foarte abil mascat. Nu-mi dau seama. Mai știi?... Urmează în însemnarea făcută pe ziua de 27 decembrie 1978, a treia zi de Crăciun... după însemnarea din 25 dec., prima zi, despre care am mai scris și în care arătam cum nimerisem într-un restaurant unde casierița, citind absorbită un roman polițist Patimă și sânge, în timp ce mânuia aparatul, consemnase toată comanda prânzului bogat, curcan, tort, prăjituri
Note americane (IV) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14253_a_15578]
-
și literare), toate numele de persoane sunt glosate, ca și principalele evenimente. În felul acesta, cronică literară pe care o oferă Agendele este dublată de o altă, care rezultă din investigațiile minuțioase ale d-nei Omăt. Modelul Agendelor îl reprezintă, desigur, Însemnările zilnice ale lui Maiorescu. E. Lovinescu a notat, aproape zilnic, cu mare precizie și fără multe vorbe, tot ce i s-a întâmplat între 1923 și 1943: vizite, convorbiri, telefoane, lecturi, stadiul lucrului la o carte ori ăla, păreri, supărări
"Agendele" lui Lovinescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14242_a_15567]
-
traversează că Gulfstreamul apele Atlanticului. Astfel de jurnale trebuie citite, dacă pot spune așa, de la coadă la cap: abia o dată încheiate, devine posibilă perspectiva corectă asupra conținutului lor. Destinul e o viață asupra căreia se proiectează moartea. Trebuie să citești însemnările din iulie 1943 ca sa simti adevărata valoare a tuturor celor care le preced. E. Lovinescu devenise conștient, el însuși, de aceasta .viziune nouă. asupra oamenilor și întâmplărilor pe care i-o dădea apropierea morții. D-na Gabriela Omăt reproduce o
"Agendele" lui Lovinescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14242_a_15567]
-
Val Gheorghiu Dau peste o însemnare de-acum șase-șapte ani: Căciula rusească și Insula Șerpilor. Adică ne-au luat Insula, dar ne-au dat căciula cu urechi turanice. Lucrurile s-au mai schimbat. În sensul că Insula e tot a lor, dar spăimoasa căciulă a cam
Românul s-a născut mim by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/14270_a_15595]
-
în presă, refuzat de gazete care altădată îi solicitau insistent colaborarea, considerat fie "bolșevic", fie "vîndut dreptei", s-a văzut nevoit, peste toate acestea, să răspundă și "mascaradei" recrutării. Corelînd mărturia Henriettei Y. Stahl cu datele scrisorilor și cu o însemnare a lui Panait Istrati ("...iată-mă în 1931, om în vîrstă de patruzeci și șapte de ani, recrutînd... în fața «Consiliului de Revizie.»"), reiese că provocarea întîlnirii de către Virgil Economu s-a întîmplat la începutul anului 1931. Scena i-a fost
O relație puțin cunoscută by Zamfir Bălan () [Corola-journal/Journalistic/14285_a_15610]
-
de exemplu românesc, formidabilul Jurnal, 1935-1944, al lui Mihail Sebastian publicat de Editura Humanitas în anul 1996). Rolul esențial în discuția despre încadrarea jurnalului între genurile literare trebuie să-l joace intenția autorului de a-și face sau nu publice însemnările. În cazul în care avem de-a face cu un produs adresat publicului (chiar cu precizarea autorului că publicarea lui este permisă doar după moartea tuturor persoanelor implicate), se poate vorbi de intenția literarității. În momentul în care și-a
Casa cu pereții de sticlă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14303_a_15628]
-
cazul în care avem de-a face cu un produs adresat publicului (chiar cu precizarea autorului că publicarea lui este permisă doar după moartea tuturor persoanelor implicate), se poate vorbi de intenția literarității. În momentul în care și-a făcut însemnările, autorul a avut în vedere un cititor virtual, se presupune că și-a cizelat stilul pentru a fi pe gustul acestuia, iar selectarea și expunerea faptelor s-a făcut în complicitate cu previzibilele reacții ale acestuia. Cu totul altfel stau
Casa cu pereții de sticlă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14303_a_15628]
-
situare. Este în mod cert un produs literar. Autoarea l-a publicat cu bună știință. Mai mult decît atît, înainte de apariția în volum, notațiile au fost publicate, pe măsură ce au fost scrise, într-o revistă literară. Conștientă de caracterul public al însemnărilor sale autoarea vorbește deschis despre problemele pe care le pune redactarea unei astfel de scrieri: "Atîta vreme cît nu bănuiești că se dă publicitate elanurilor, ideilor, emoțiilor, poți vorbi ca în confesional sau ca la psihanaliză. Cînd știi că te
Casa cu pereții de sticlă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14303_a_15628]
-
nu-l iei tocmai drept duhovnic" (p. 114). Sîntem, de aceea, în fața a ceea ce s-ar putea numi un "jurnal benign", prin intermediul căruia autoarea nu urmărește să plătească polițe sau să facă cine știe ce dezvăluiri incendiare. Mai mult, fiind vorba despre însemnări relativ recente (perioada 1997-2001) - ceea ce elimină a priori speranța unor mari revelații istorice -, devine limpede că interesul acestei scrieri trebuie căutat exclusiv la nivelul artisticității și la cel al adîncimii reflecțiilor. În ceea ce are el mai valoros, volumul Cenușa zilelor
Casa cu pereții de sticlă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14303_a_15628]
-
cel al adîncimii reflecțiilor. În ceea ce are el mai valoros, volumul Cenușa zilelor este un document de conștiință și un jurnal-eseu care propune cîteva teme de discuție de real interes. Se poate vorbi, din capul locului de două categorii de însemnări. Prima - și cea mai interesantă - o constituie notațiile din solitudinea müncheneză. Scrise de cele mai multe ori într-o stare vizibil depresivă, însemnările din această categorie se rotesc obsedant în jurul unor teme dramatice: singurătatea, bătrînețea, moartea, rolul hazardului în viață, ratarea, dispariția
Casa cu pereții de sticlă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14303_a_15628]
-
care propune cîteva teme de discuție de real interes. Se poate vorbi, din capul locului de două categorii de însemnări. Prima - și cea mai interesantă - o constituie notațiile din solitudinea müncheneză. Scrise de cele mai multe ori într-o stare vizibil depresivă, însemnările din această categorie se rotesc obsedant în jurul unor teme dramatice: singurătatea, bătrînețea, moartea, rolul hazardului în viață, ratarea, dispariția prietenilor, decadența culturii, eșecul existențial. Autoarea are sentimentul apartenenței la o lume dispărută (pe care o reface periodic, la capătul unor
Casa cu pereții de sticlă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14303_a_15628]
-
este sublimul episod al complicității întru singurătate a autoarei cu un păianjen descoperit pe balconul apartamentului bavarez: "... de mai multe zile mi-am descoperit locatarul de pe balcon. E «un păianjen ca un neg& lucru a scriitoarei. A doua categorie de însemnări o constituie relatarea vacanțelor petrecute în țară (și nu numai) în compania soțului ei, filozoful Mihai Șora. Este partea solară a jurnalului, în care tonul este entuziast, viața redevine o sărbătoare o dată cu revederea rudelor și prietenilor dragi, băile de mulțime
Casa cu pereții de sticlă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14303_a_15628]
-
de ceea ce s-ar putea numi "la joie de vivre". La sfîrșitul actualului volum autoarea a anunțat că renunță la acest tip de jurnal (pentru marele public), preferînd să-și drămuiască forțele pentru studiile științifice începute și pentru scrierea unor însemnări destinate exclusiv membrilor familiei. Prin publicarea jurnalului său, Mariana Șora face un gest similar celui de a accepta să trăiască într-o casă cu pereții de sticlă. Ea își expune de bunăvoie viața și gîndurile cele mai intime privirilor indiscrete
Casa cu pereții de sticlă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14303_a_15628]
-
de a nu "supăra" autoritățile sovietice printr-o manifestare publică prilejuită de onorantul (pentru poporul rus) moment și a dus, peste câțiva ani, la decernarea aceluiași premiu - pentru echilibru? - chiar "autorului" romanului Pe Donul liniștit. Aleksandr Soljenițîn, Vițelul și stejarul. însemnări din viața literară. 2 volume. Traducere din rusă de Maria și Ion Nastasia. Editura Humanitas, București, 2002. Un secol mai lung Astfel i s-a mai spus secolului al XIX-lea, pentru că, din punctul de vedere al identității sale (sociale
Femeia perfectă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15055_a_16380]
-
Gheorghe Grigurcu Cărturar de aleasă fibră, dar și causeur atractiv, cu simțul cuvîntului adecvat în sînge, Constantin Călin își recunoaște, alături de "umilința de a produce "materiale scurte" (editoriale, cronici, recenzii, note, însemnări etc.)"și "orgoliul promptitudinii, al ubicuității, al curiozității mereu treze și fără de margini". Își situează cu bonomie eseurile sub egida lui Hermes, zeul care "se implică"în foarte multe: "își consumă energia și își roade sandalele pentru alții. În timp ce aceia
O specie "demodată"? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15069_a_16394]
-
imagini produse de autobiografi ca să poți presupune că ai aflat ceva despre cum a fost un om". Sau: " Adevărul nu-l poate spune autorul de jurnal decît despre sine (și pe acela mai mult fără să vrea)". Sînt, după cum vedem, însemnări ce trădează o rea conștiință ce se reduce (dar se și potențează!) prin luciditate și formulare. O formulare piezișă, ambiguă, în care devine lizibilă nu numai o figură stilistică, ci și una morală. Dibuitor, consternat parcă de propria sa ființă
Pornind de la un jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15132_a_16457]
-
Henri de Montherlant, ca să pomenim doar unele din pleiada de nume celebre ale vremii, alcătuiesc în paginile sale un adevărat whoîs who al intelectualității de la jumătatea secolului trecut. Din jurnalul întreg publicat sub titlul Radiații, doar Grădini și drumuri și însemnări caucaziene sunt pagini concrete de reflectare a participării la război (ceea ce, în haina filozofiei asupra raportului învinși-învingători, le-a asigurat marea popularitate și numeroasele reeditări). Simbolurile grădinii (concentrarea paradisului pe pământ, spațiu de meditație și salvare din vârtejul infernal al
Lupta dintre neascundere și acundere by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15119_a_16444]