236 matches
-
și poezia lui", " Românul în privința muzicei", "Românul în privința picturei", "Măiestria tiparului""), care urmăreau inițierea publicului cititor în diferite ramuri ale artei. Poetul suportă greu munca de conțopist. Câțiva ani el închină ode măgulitoare împăratului austro-ungar și guvernatorului Transilvaniei. Treptat se însingurează. Rândurile scrise la 1855 fostului său profesor Simion Bărnuțiu, care-i propunea să vina la Iași, unde-i făcuse rost de o catedră, sunt ale unui decepționat: Poetul continuă să scrie poezii patriotice, cu caracter social protestatar. În ultimii ani
Andrei Mureșanu () [Corola-website/Science/297433_a_298762]
-
1863, participă la "Salonul Refuzaților", unde tabloul ""Dejunul pe iarbă"" al lui Édouard Manet provoacă scandal. Whistler trezește și el reacții furioase. Criticii îi reproșează comportamentul extravagant și nu iau în serios tablourile sale. La mijlocul anilor șaizeci, Whistler este din ce în ce mai însingurat, trece printr-o criză sentimentală și artistică. În toamna anului 1865, împreună cu prietena sa Joanna, îl vizitează pe Courbet la Trouville. Courbet are o aventură cu Joanna și îi pictează portretul: ""Frumoasa irlandeză"". Whistler se ceartă cu Courbet și se
James Abbott McNeill Whistler () [Corola-website/Science/317512_a_318841]
-
lui Dumnezeu. Numai prin ieșirea din temnița intereselor egoiste putem răzbate la adevărata libertate și putem trăi o viață cu adevărat rodnică și fericită, cultivând binele comun, căci egoismul și mizantropia ne sărăcesc, ne închid în noi înșine și ne însingurează, ne izolează de semeni și atrag antipatia celor din jur. Considerând că toți creștinii sunt mădulare ale Trupului „tainic al lui Hristos”, Sfântul Apostol Pavel arată că membrele trebuie să îngrijească deopotrivă unele de altele, și dacă un mădular suferă
Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
Ați ascultat vreodată tăcerea ierbii? Însingurat în singurătatea ce mă înconjoară, am prins a asculta, sub răcoarea amurgului tomnatic, unduirea unei tăceri care-mi măcina, tainic, visele, îngenunchindu-le, o tăcere foșnindă a ierbii călcată în picioare de graba oamenilor amestecați în civilizație, prinși în angrenajul
Editura Destine Literare by George Călin () [Corola-journal/Journalistic/82_a_226]
-
urmă tango". Privind la anii care au trecut, aflat în pargul vârstei de 60 de ani, Cristian Vasile îi mărturisea dr Nicu Teodorescu: "Astăzi, pensionar poate înainte de vreme, cu fire de argint în părul cu care mă mândream odinioară, trăiesc însingurat la Piatra-Neamț, departe de zbuciumul vieții noastre din trecut, departe de tinerețea ce am lăsat-o în urmă, vă ascult vocea la radioul meu, iau parte la succesele voastre, ale celor ce mai sunteți în viață. Mă gândesc la începuturile
Cristian Vasile (muzician) () [Corola-website/Science/302558_a_303887]
-
l-a putut scoate de sub povara acestei legi...Bun,modest,tăcut și zgârcit la vorbă,Enea Hodoș a fost un dascăl zelos și conștiincios.Puțini cărturari și-au învăluit ostenelile în atâta discreție și modestie ca el.A fost un însingurat în cea mai plină accepție a cuvântului ceea ce l-a făcut să nu se amestece niciodată printre cei ce se trudeau pe aceleași tărâmuri intelectuale ca el,deși inima sa ce se dezvăluia arareori,era de o bunătate rară și
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
În sfârșit, se ridică repede în picioare, făcându-i pe toți generalii să tresară. — Să mergem. Calul meu. Deznădejdea vasalilor săi părea un val care se unduia provocat de acțiunile capricioase ale minții lui izolate. În ultimele câteva zile, se însingurase periodic față de servitori și se comporta tot mai mult ca un orfan, nu ca liderul unui clan de samurai. Deși soldaților care-l urmau pe Mitsuhide le era greu să se orienteze pe întuneric - înconjurându-l și strigând avertismente încoace
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
vor fi creditate formulele verificate. Viteza schimbărilor antrenate de modernitate a dus la o suspiciune generalizată, astfel încât a devenit un loc comun că modernitatea este un timp al desacralizării și o lume a singurătății zgomotoase a omului. Omul s-a însingurat nu doar față de Dumnezeu, ci și față de sine însuși, nu mai găsește un principiu de solidaritate cu semenii săi, ceea ce constituie o problemă deopotrivă pentru Biserică și pentru statul liberal clasic 1. Răspunsurile la această provocare accentuează fie prestigiul și
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
întrebai. "Bineînțeles!" zise. "Amîndoi?" "Da!" "Pentru cocoșei!". Da, zise, de unde știți?" Tăcui. Era, pentru mine, ușor de presupus... Își dădu cu un gest hotărât la o parte pletele castanii și-i văzui pentru întîia oară chipul întreg, urechile și ceafa însingurate de fată tânără, pe care anii nu le îngălbeniseră și nu-i năpârlise puful de sub păr... Tâmplele desgolite desvăluiau totodată o maiestate a chipului până atunci ascunsă, ași zice chiar trucată, ca și când o convenție, sau o interdicție bizară i-ar
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
intenții, dorințe și practici ale libertății, riscă să aibă doar o aură utopică, în mare parte suspendată în dezirabilitate, întrucât zgomotul prea multor violențe libertariene tinde să acopere până la înăbușire armonia libertăților asumate individual. Conform acestei opțiuni, indivizii singulari și însingurați în propria libertate nu pot realiza prea multe prin ei înșiși atunci când sunt prinși în vârtejurile transformărilor unei lumi ce pare bine orientată macrosocial, dar confuză microsocial pentru individualitățile în acțiune. Din modul în care ni se prezintă situația actuală
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
nu-l cruță, deși se tratează la Viena și la băile din Ischia. Moare încă foarte tânăr, de tuberculoză osoasă. În 1837 C. Negruzzi i-a publicat traducerea dramei Antony a lui Al. Dumas, în al cărei erou damnat, fatal, însingurat H. se regăsea. Prin grija familiei, un volum, Poezii (traduceri și originale), este editat în 1843, cu o prefață de M. Kogălniceanu. Mai receptiv față de spiritul timpului ca traducător, H. se orientează, printre primii în epocă, spre literatura modernă, romantică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287460_a_288789]
-
și, în cele din urmă, "eșuând printre ideologii provenind din Noua Stângă Americană, (...) a ajuns să-și repudieze Hermeneutica lui Mircea Eliade ("O carte pe care, aproape, vreau s-o uit") și să refuze, după 1989, reeditarea". Lui Noica, același însingurat printre "neoconservatorii" cu rădăcini troțkiste din Cartierul Primăverii nu-i poate ierta faptul că în interpretarea sa "ființa" devine, pe nesimțite, "ființă națională". Cât privește discipolii, "șoriceii Păltinișului"("Munții Păltinișului s-au scremut și au ieșit niște ridicoli șoricei!", zice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
însă, mă plictisește. Vino să mă vezi, copila mea. Vino la bătrânul bazar roșu. Acum mă duc și eu să înot. Asta-i soluția tuturor problemelor în acest oraș binecuvântat. Diane își spuse: „George e atât de singur, s-a însingurat de toți. Poate că la asta se gândește părintele Bernard când spune că e ireal“. Se înfiora la gândul reîntoarcerii în propria ei solitudine. În vasta întindere a Băii Exterioare, unii înotau repede, dorindu-și să fie singuri, alții înotau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
frică îngrozitoare, ca un șoc electric. Pe urmă, când am văzut că nu are de gând să vină aici, am simțit dorința să alerg după el. O dorință atât de intensă, încât semăna tot cu o frică. Părea atât de însingurat. Și nu crezi că ai putea să te întorci, pur și simplu la Druidsdale, să apari ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat? Nu. Sau să-i scrii și să-i spui că totul e în ordine cu tine? Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
absența Timpului. Iar la celălalt capăt, după consumarea Judecății de Apoi, Timpul se oprește. Sau se retrage de peste tot. Istoria se mută în Eternitate. Mă-ntreb: când trăiești mult, extrem de mult și Dănuț privește în treacăt spre Îngerul tăcut și însingurat devii mai predispus să ierți? Cine s-ar încumeta, oare, ca să mărturisească asta? Frecții! reflectează Fratele, acoperindu-și cu palma, ochii obosiți. Fiindcă, din punctul nostru de vedere, omenesc, nu anduranța, nu durata, nu viața excesiv de lungă, pot să conteze
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
o imensă experiență a suferinței și un geniu. Ajuns în poziția regală de «cel mai mare nebun», sentințele lui vor avea o greutate pe măsură“. O „poetică a nebuniei“ Chiar dacă oferă posibilitatea dobândirii unei sănătăți superioare, boala, în același timp, însingurează, izolează la fel ca adevărul urât. Izolarea aduce cu sine naufragiul ființei. Boala creează un anumit conflict critic cu lumea, o revoltă: „Psihoza în care se prăbușise... nu făcuse din el (din Laban) unul dintre acei infirmi, batjocura lumii; dimpotrivă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
spaimă și de strânsoare ochii Îi ieșiseră și mai tare din cap. După ce prada muri, șarpele Își desfăcu fălcile fără Încheietură și Începu s-o Înghită. Mamă-sa nu știuse să-l mângâie și-l lăsase să se Înrăiască. Se Însingura, vorbea rar și puțin, găsea În fiecare un dușman tăcut. Așa Își căpătase și porecla, nu neapărat din pricina capului mic, a mustății negre și a ochilor scormonitori. Copilărise prin Baltă, pe malul Dunării, pe ulițele satului, În pădurile dimprejur, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
a dreptul, Îmi Închipuiam că sufletul meu era un soi de burete Îmbibat de cocleli de fiere și sânge negru Închegat și aducător de moarte. Mult timp am Încercat să mă conving că era numai vina mea că devenisem un Însingurat printre odraslele de orășeni cu care nu știam ce aș fi putut vorbi. Mă priveau ca pe un ciudat, dar mă lăsau În pace. Puțini colegi au Încercat să-și bată joc de mine, pe urmă le-a părut rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
să mă contrazici. «N-ar fi fost mai bine să ne lipsim?» Dar orice pas către înțelepciune se plătește scump. Dumneata știi cum vine asta.” (idem). Lui Petru Manoliu îi scria cam aceleași lucruri. Numai că tonul era mai revanșard. Însingurat printre inși care nu știu, Cioran aștepta satisfacția acestei răzbunări a istoriei. O carte despre care spune că este născută „din spaima de gânduri negre” nu o trimite criticilor literari din Franța: „Sunt aici oameni foarte inteligenți, dotați, erudiți, rafinați
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
în ultima pagina. Scrisul lui este de o cinste și o deschidere atât de fără rețineri încât ne copleșește. Schwab a reușit din multe puncte de vedere o performanță care l-a singularizat, dar în același timp l-a și însingurat: a reinventat limba prin care și-a scris literatura. Există scriitori care folosesc regionalisme, dialecte pentru a-și sublinia apartenența la un spațiu cultural și de civilizație. Schwab nu face parte dintre ei. El reinventează limba pentru a o face
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
muri pe loc!). Cum medicii și mass-media n-au idee ce înseamnă să ajuți un fumător să se lase, ei continuă să le spună fumătorilor ceea ce aceștia știu deja: fumatul e nesănătos, e oribil și dezgustător, e scump și te însingurează. Nici nu le trece prin cap că fumătorii fumează nu din motivele pentru care n-ar trebui să fumeze. Adevărata problemă este să elimini motivele reale pentru care fumează! De ziua națională împotriva fumatului, specialiștii profesiei medicale spun ceva de
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
femeia este un soi de bon sauvage, un Vineri pe lângă Robinsonul liber într-o (nelimitată) captivitate. O foame de existență, de afirmare a voinței, minată de conveniențele socioprofesionale sau conjugale. O duritate energică, dar marcată de rictusul obosit-sarcastic. Un spirit însingurat din orgoliu și scepticism, ironic sau agresiv în fața convenției. În diferite ipostaze, acest erou-narator generic traversează toate textele lui O. Fraza scurtă, uneori telegrafică, indecizia și alternarea planurilor narative, relatarea indirectă și dialogul economic, frust, uneori, sau ambiguu, elementele argotice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288534_a_289863]
-
la Vaslui, autorități clare. Dar ... cunosc bine și câteva judecătoare, absolut influențabile, în același timp imperturbabile și nemiloase ! La judecătorie și la popă nu ajunge nimeni de bunăvoie. E o realitate că judecătorul, ca și doctorul, se dezumanizează parțial, se însingurează și-și trăiește o altfel de viață. De aici și până la R|UTATE mai este însă destul ... Ei, oamenii de pe holuri, împotriva unor asemenea formulează reclamații. împotriva judecăților strâmbe ! Și-s "condamnați" dinainte, neavând bani decât pentru transportul de acasă
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
lui Dumnezeu. Numai prin ieșirea din temnița intereselor egoiste putem răzbate la adevărata libertate și putem trăi o viață cu adevărat rodnică și fericită, cultivând binele comun, căci egoismul și mizantropia ne sărăcesc, ne Închid În noi Înșine și ne Însingurează, ne izolează de semeni și atrag antipatia celor din jur. Considerând că toți creștinii sunt mădulare ale Trupului „tainic al lui Hristos”, Sfântul Apostol Pavel arată că membrele trebuie să Îngrijească deopotrivă unele de altele, și „dacă un mădular suferă
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
dureroasă prin care trecem. Să Învățăm să gândim pozitiv, creativ și pios față de ceea ce experiem sau trăim, iar nădejdea În Dumnezeu Proniatorul să nu fie zdruncinată de nimic. Suferința nu este un rău absolut, un rău care izolează, separă și Însingurează, ci dimpotrivă, ea poate naște solidaritate inter‑umană și comuniune cu ceilalți semeni ai noștri. Rolul pozitiv al suferinței În viața noastră 173 VII.2. A fi bolnav este o cercetare dumnezeiască și un dar dumnezeiesc Cine este hotărât să
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]