7,674 matches
-
2014. Duminică, 19 octombrie 2014, lucrările artiștilor Anca Boeriu, Marius Burhan și Eduard Duldner vor pleca din București în Caravana Galeriei de Artă Senso. Ele vor fi însoțite de Angelo Bălie - Manager Galeria Senso și de Ionel Bălie - Consilier artistic. Însoțitorii, de-a lungul itinerariului european și până când vor ajunge la destinație, vor ține zilnic un inedit jurnal de călătorie, ce va putea fi urmărit pe: https://www.facebook.com/GaleriaSenso?ref=hl. Expoziția organizată la Târgul de Artă Contemporary Art
GALERIA SENSO ŞI CONTEMPORARY ART RUHR, PEREGRINÂND ARTELE VIZUALE ÎN UNIVERSUL SUFLETESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1413878536.html [Corola-blog/BlogPost/342571_a_343900]
-
așa mai departe, pe ocupanți îi interesa mai ales dacă nu suntem refugiați din partea cedata a Ardealului, după represaliile și deportările de acolo, o mulțime de evrei, buni vorbitori de maghiară și germană, se refugiase peste graniță. Curând, cineva dintre însoțitorii în civil ai militarilor l-a recunoscut pe Lămpi, ăsta-i inginer la Solvay, a băgat de seamă. Aha! au spus honvezii, apoi au urmat alte întrebări: Ce căuta el acolo? Cum de nu era înrolat? Sunt bolnav de plămâni
LAGĂRUL de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Lagarul.html [Corola-blog/BlogPost/360878_a_362207]
-
greu, însă totul le lua statul, „eliberatorii” Cu toate că a rămas orfan de tată, care a căzut pe front, norocul lui Porfir CIOCĂLĂU a fost să întâlnească oameni buni în viață, căci, după cum mi-a mărturisit, fiecare își alege după sine însoțitori și prieteni. Străbunelul său, Nestor Ciocălău, era staroste la biserica din Berestea și și-a construit chiar lângă ea o gospodărie, iar fiul acestuia, bunelul Onufrie, a lucrat ani de zile în Canada, agonisind astfel o frumoasă avere. Le-a
„SUNTEM ROMÂNI, NU „MOLDOVENI” ( II ) by http://uzp.org.ro/suntem-romani-nu-moldoveni-ii/ [Corola-blog/BlogPost/92935_a_94227]
-
i-a propus această excursie și mai ales de ce s-au asociat ideii și cei doi bărbați. Situația nu era încântătoare, dar nu era nici prea deranjantă. Dacă tot a plecat în drumeție ce are a face cu ce dorea însoțitorul? Ca și colegul lui, era un tânăr simpatic și bine crescut. Ajunși pe platoul Clăbucet au intrat în salonul restaurantului pentru o cafea și câte o bere bărbații, răcoritoare fetele, ca să stabilească de comun acord unde vor pleca de pe platou
EXCURSIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Excursia.html [Corola-blog/BlogPost/360837_a_362166]
-
pe numele ei a câtorva bunuri care i-au aparținut bunicului nostru. Voi vedea cum procedăm cu casa de la Zăvoaia. Mama zice că ne transferă toate drepturile sale. Apoi îi vom căuta un alt loc de muncă și vom găsi însoțitor pentru părinții ei. - Am înțeles că este într-o relație cu scriitorul. - Îmi place, se bucură Maria. Ștefan e un om bun. Doar că n-a prea avut noroc cu Anca. - Anca emana o răutate ascunsă. N-am cunoscut-o
PROMISIUNEA DE JOI (XVIII) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Promisiunea_de_joi_xviii_gina_zaharia_1372102163.html [Corola-blog/BlogPost/363869_a_365198]
-
noi ne-a redus suma cu vreo treizeci de procente. Trebuie să știți că aici prețurile sunt de două feluri: pentru turiști și...prețuri. Dacă ești un bun negociator de cele mai multe ori poți cumpăra două produse în loc de unul, iar un însoțitor singalez cunoscut micșorează simțitor factura. Era o zi de luni, zi de” piață mare” și ne-am îndreptat spre ea, undeam avut parte de unul dintre cele mai teribile spectacole pe care le-am văzut vreodată. Am ajuns, cred eu
LACRIMA DIN OCEAN ( JURNAL DE CĂLĂTORIE) CAP. 4 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 760 din 29 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Lacrima_din_ocean_jurnal_de_helene_pflitsch_1359475178_9wi36.html [Corola-blog/BlogPost/348894_a_350223]
-
în rochii ce le ajung la glezne și bluze colorate, femei în sari, femei musulmane în veșmintele lor negre din care se văd doar ochii, bărbați, în număr mai mic, doar câte unul care își însoțește din întâmplare soția sau însoțitori ai turiștilor care vin și cască gura, copiii trași de mână de mamele lor. O lume pestriță prin care cu greu te strecori. Vocea ei se suprapune peste cele ale țăranilor care își strigă oferta. Fiecare caută produsele mai bune
LACRIMA DIN OCEAN ( JURNAL DE CĂLĂTORIE) CAP. 4 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 760 din 29 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Lacrima_din_ocean_jurnal_de_helene_pflitsch_1359475178_9wi36.html [Corola-blog/BlogPost/348894_a_350223]
-
din îndemnurile supreme s-ar putea formula astfel încearcă să fii ceea ce vei deveni iată Eu Cel ce sunt Eu singurul care sunt” Fiecare pas înseamnă devenire, fiecare element ambiant înseamnă clarviziune existențială, înseamnă treaptă pe destinul Poetului, oglindit de însoțitorul său la bord, scribul. Acest poem este alchimia existențială a creatorului de cuvinte potrivite, ideatica lui Eugen Dorcescu. Drumul spre Tenerife devine parte spirituală, devine un al treilea Eu, în această operă, în triptic viețuitor: „drumul gonește mă dă deoparte
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1449404798.html [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
mai puțin importante, dar triada în permanență simbiotică , eu-ul poetic, scribul și drumul, sunt diagnosticate pas cu pas în devenirea lor. Dialogul cu alter ego-ul: „depărtarea de unde izvorăște imensa tăcere roșie incendiată a soarelui nu suntem liberi a rostit însoțitorul meu nevăzut nimeni nu este și nici n-a fost liber vreodată acum bătrânul eremit târăște cu sine la lumină cadavrul coșmarului târăște cu sine piatra de moară a tuturor viselor negre prin care-a trecut târăște cu sine coșmarul
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1449404798.html [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
aibă de cheltuială pînă lua legătura cu familia lui. Vorbea destul de bine romînește, făcea afaceri cu mobilă, era înalt, robust, cam arab după ten și graseia leneș, ca toți francezii. A venit la masa noastră, lăsîndu-i singuri pe cei doi însoțitori ai lui, și privirile i-au căzut din prima secundă pe Lizuca. Se aprinsese la față ca un rac scos din cuptor. Lizuca, cu punga în mînă, încremenise de emoție și ochii ei mari i se umeziseră de emoție. Cum
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 68-69 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_68_69_ioan_lila_1341240162.html [Corola-blog/BlogPost/356728_a_358057]
-
milă dacă ar fi încercat ceva. El ar fi putut lovi doar pe unul, poate chiar pe Hasim. În clipa următoare însă, cei trei l-ar fi făcut bucățele. Mai știa de asemenea că la un semn discert al negustorului, însoțitorii lui ar fi tăbărât pe el. Așa că se hotărî să rămână nemișcat, dar rămase încordat, gata de orice ripostă. -Ce-mi vei face Hasim? întrebă el cu un calm prefăcut. Realiza acum că negustorul fusese pe vremuri una din victimele lui
AL OPTULEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1425114259.html [Corola-blog/BlogPost/374704_a_376033]
-
așa? Baraba tăcu. Își aminti apoi că Hasim mai avea ceva de spus. -Iar acum spune despre bătrânul Boriel, îl îndemnă Baraba. Chiar aș vrea să aflu mai multe. Hasim se așeză din nou în fața lui și porunci unuia dintre însoțitori să mai aprindă o lampă. Dorea să-l vadă mai bine pe Baraba. Apoi spuse, sprijinindu-și coatele pe masa dintre ei. -După dezastrul din Gaza în care era să-mi pierd mințile, la scurt timp m-a contactat un
AL OPTULEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1425114259.html [Corola-blog/BlogPost/374704_a_376033]
-
ceată de legionari și crede-mă... te vor găsi! După ce te vezi dincolo de ziduri, fugi până dincolo de Iordan! Cu puțin noroc poate scăpi de patrulele înșirate pe drum. Și mai ales ferește-te de temuții Șaharayan Maydan și Matan, niște însoțitori de caravană, perși, care se aventurează dincolo de Iordan cu mult, intrând adânc până în deșert, asta dacă au vre-un profit. Vor veni după tine, deci nu te opri crezând că ai scăpat. Aceasta mi-au spus-o oamenii celui care
AL OPTULEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1425114259.html [Corola-blog/BlogPost/374704_a_376033]
-
observare și urmărirea țintelor) în direcția avioanelor inamice care se apropiau de „centrul de foc” (delimitat de raza unui cerc imaginar) care începea de pe la 40 kilometri. Filmele pe care le tot vizionasem în sala de clasă, ne aprindea imaginația, deveneam însoțitorii bolidului ce arunca jerbe de foc imense și, în momentul lovirii obiectului intrus în spațiul interzis, apăsam pe butonul roșu, să declanșeze explozia chiar în momentul când intram în corpul avionului vrăjmaș. Vedeam cu ochii deschiși pe camarazii noștri care
EXPERIMENTUL DIABOLIC (1) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_experi_marin_voican_ghioroiu_1377836554.html [Corola-blog/BlogPost/360005_a_361334]
-
atent bolnavul. Nu dădea semne să se trezească. Ieși pe hol. Știa unde este baia. Acolo avea să se schimbe și să abandoneze pijamaua primită la internare. Coborî scările, aparent liniștit. Nu avea nevoie de bilet de externare, nici de însoțitori spre nicăieri. În schimb, avea o voință nebună de a se descoperi. Holul mare, de la parter i se păru imens. Întâlni un medic de pe Salvare și o targă cu un pacient accidentat. Apoi ieși în stradă. Nu știa încotro s-
PROMISIUNEA DE JOI (XII) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 by http://confluente.ro/Promisiunea_de_joi_xii_gina_zaharia_1368562160.html [Corola-blog/BlogPost/354869_a_356198]
-
și acum, ce-a mai făcut. Priveam, printre crenele, câmpul gri, Pe care fiara fulgera, în goană, Spre arătarea tâmpă și vicleană, Ce-a cutezat, rânjind, a ponegri. Și-am contemplat, sub cerul mohorât, Al cruntei înnoptări medievale, Cum eu, însoțitorul umbrei tale, Cum eu și fiara i-am sărit la gât. Apoi, am stat, pe marginea genunii, Noi, dublul nepătruns, întunecat, Lupul și eu, pe câmpul sfârtecat: Doi colți însângerați, în raza lunii. Ambele poeme, pe care îmi îngădui a
EUGEN DORCESCU- AVATARUL LUP de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1452683035.html [Corola-blog/BlogPost/369611_a_370940]
-
să facă, nu se ghida după nici un model precedent, tot ceea ce făcea fiind rodul unei spontaneități și a unei libertăți de gândire care nu putea fi însuflețită decât de Duhul Sfânt. Și - deloc întâmplător - în momentele de cumpănă - Francisc și însoțitorii apelau cu evlavie la Cuvântul divin prin deschiderea Sfintei Scripturi, pentru a găsi răspuns la neliniștile sau la întrebările privind viitorul fraternității, ritual cunoscut încă de la începutul creștinismului.. Limpezită într-o astfel de manieră, noutatea intenției sale se concretizează în
RECENZIE LA CARTEA PR.PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI SFÂNTUL FRANCISC ŞI SFÂNTA CLARA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Sfantul_francisc_model_paradigmatic_in_urmarea_lui_cristos_recenzie_la_cartea_pr_prof_dr_stefan_acatrinei_sfantul_francisc_si_sfanta_clara_.html [Corola-blog/BlogPost/375291_a_376620]
-
-i Mona Lisa,/ Parisu-i ca și dânsa, chel,/ Iar Tanti Sena interzis-a/ Mustața Turnului Eiffel!»), din 5 aprilie 2013, dedicată academicianului Mihai Cimpoi (ce, „călare pe biciul-semnăturii“, certifică sacrul act epigramistic), pentru că în momentul zămislirii de catren era chiar însoțitor de Corb[u], Eugen Ionescu (Slatina-Dacia/ România, 26 norembrie 1909 - 1994, moartie, 26, Paris), părintele teatrului absurdului, fiind „total absent“: își lăsase deasupra „Cântăreața cheală“ (ce, „la câteva minute după“, s-a spânzurat, din gelozie, de-o bară metalică a
ÎNTRE CORBIGRAMĂ, EPITAF ŞI FABULĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_1397642666.html [Corola-blog/BlogPost/347838_a_349167]
-
mai mult cu comprese. Apoi m-au trecut în spital, unde mi-au imobilizat piciorul și m-au expediat în țară, punându-mă într-un vagon de cale ferată, cu niște hârtii în mână pe care urma să le ia însoțitorul, dar care n-a mai ajuns nici până astăzi, ce-o fi pățit! Pe ele erau trecute numele și alte elemente de identificare, destinația, iar cu privire la starea mea era specificat diagnosticul și recomandarea de intervenție chirurgicală urgentă. -Puteai să te
Harta comandantului. Proză, de Ion R. Popa by http://revistaderecenzii.ro/harta-comandantului-proza-de-ion-r-popa/ [Corola-blog/BlogPost/339241_a_340570]
-
acest neajuns îl punea în imposibilitatea de a face față cerințelor învățământului universitar. În același timp, avea convingerea că ar fi o pacoste pentru colegii nevoiți să-l ajute, să-l sprijine permanent. Nu credea că se poate deplasa fără însoțitor, iar acest aspect ridica probleme majore, pe care nu le vedea rezolvabile. Arar mai primea câte un telefon de la Institut ori de la colegi de acolo. Singura mulțumire era că i se asigurase o pensie. Nu era de mare valoare, pentru că
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (11) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1431470720.html [Corola-blog/BlogPost/352121_a_353450]
-
găsea așa ceva. Banii erau necesari doar pentru asistente, surori, infirmiere - ca și astăzi de altfel. Un sfat bun în orice epocă: dacă se întâmplă să te internezi pe neașteptate, direct de la urgență, primul lucru pe care trebuie să-l rezolve însoțitorul este nu să aducă de acasă pijamale, papuci și periuța de dinți, ci să schimbe câteva sute de lei în hârtii de 5 și de 10. Și să aibă grijă să dea cât se cuvine, în funcție de scara ierarhică. Dacă dai
SPITALUL DE IERI ŞI DE AZI de DAN NOREA în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 by http://confluente.ro/dan_norea_1408780207.html [Corola-blog/BlogPost/376446_a_377775]
-
am internat-o pe maică-mea. Asistenta din tura de noapte se uită la noi și zice cu bunăvoință, generată de o bancnotă în buzunarul halatului: - La stadiul în care este, cred că ar fi bine să rămână doamna ca însoțitor, că eu nu pot să mă ocup de tot culoarul ăsta. Ne consultăm între noi și Leni acceptă. - Da, dar știți, însoțitorii trebuie să plătească. - De ce ? întreb eu, nedumerit. - Păi ocupă un pat, sunt trecuți pe lista de la cantină ... Mergem
SPITALUL DE IERI ŞI DE AZI de DAN NOREA în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 by http://confluente.ro/dan_norea_1408780207.html [Corola-blog/BlogPost/376446_a_377775]
-
bancnotă în buzunarul halatului: - La stadiul în care este, cred că ar fi bine să rămână doamna ca însoțitor, că eu nu pot să mă ocup de tot culoarul ăsta. Ne consultăm între noi și Leni acceptă. - Da, dar știți, însoțitorii trebuie să plătească. - De ce ? întreb eu, nedumerit. - Păi ocupă un pat, sunt trecuți pe lista de la cantină ... Mergem și plătim taxa de însoțitor. La întoarcere: - Care e patul însoțitoarei ? - Momentan n-avem niciunul liber. Și uite așa, pe banii ei
SPITALUL DE IERI ŞI DE AZI de DAN NOREA în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 by http://confluente.ro/dan_norea_1408780207.html [Corola-blog/BlogPost/376446_a_377775]
-
să mă ocup de tot culoarul ăsta. Ne consultăm între noi și Leni acceptă. - Da, dar știți, însoțitorii trebuie să plătească. - De ce ? întreb eu, nedumerit. - Păi ocupă un pat, sunt trecuți pe lista de la cantină ... Mergem și plătim taxa de însoțitor. La întoarcere: - Care e patul însoțitoarei ? - Momentan n-avem niciunul liber. Și uite așa, pe banii ei, a stat Leni în picioare o noapte întreagă și s-a ocupat de toate bolnavele din salon. Fiindcă asistenta, normal, nici n-a
SPITALUL DE IERI ŞI DE AZI de DAN NOREA în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 by http://confluente.ro/dan_norea_1408780207.html [Corola-blog/BlogPost/376446_a_377775]
-
autocar, agreabil și vorbăreț, clamat de-atunci de noi toți Professore și făcut părtaș la bucuriile circuitului nostru. -Bine, bine, dar ea, ea?! întrebă ghidușă Miramoț. -Mi-a devenit, mai bine zis, i-am devenit vecin în autocar și un galant însoțitor în plimbările prilejuite de efemerele opriri de pe ruta excursiei. -Doar?! zise cu voce insinuantă Flower-Power. -Ce să-ți zic? Eram atât de prins de ea, mi se părea că totul gravita în jurul ei... Mă simțeam un renăscut, tocmai lângă ea
CAP.2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1433655631.html [Corola-blog/BlogPost/352874_a_354203]