1,692 matches
-
în acea vară nu prea găsise clienți pentru fabricarea cărămizilor. Despre tehnologia manuală a fabricării cărămizilor aveam să aflăm destule de la vagonetarul - cărămidar Murgu. Personal cunoșteam câte ceva, căci chiar în valea Ciofului la noi în satul Petia, unul din oamenii înstăriți ai satului făcuse vreo trei cuptoare de cărămidă și copii fiind eram toată ziua plini de pământul frământat de țiganii aduși de respectivul sătean să fabrice cărămida. Dar eu lucrasem ceva timp și la fabrica de cărămidă de la Bucov de lângă
MURGU CĂRĂMIDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Murgu_caramidarul_mihai_leonte_1352020935.html [Corola-blog/BlogPost/351268_a_352597]
-
ancorat în contemporaneitate, în spiritul și în realitățile duhovnicești, eclesiale și teologice ale acestor vremuri. Menționăm faptul că Părintele Dumitru Popescu s-a născut la data de 29 iunie anul 1929 în comuna Călugăreni, județul Giurgiu, într-o familie preoțească înstărită, tatăl său fiind preotul Gheorghe Popescu, preotul parohiei Călugăreni iar mama sa fiind preoteasa Maria Popescu, casnică. În anul 1948 li s-a confiscat în mod abuziv averea de către statul român, fiind alungați din propria lor casă, tatăl părintelui profesor
PĂRINTELE PROFESOR ŞI ACADEMICIAN DUMITRU POPESCU (1929 – 2010) – ÎMPLINIREA A CINCI ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1426055783.html [Corola-blog/BlogPost/344113_a_345442]
-
au fost iarăși trimiși în misiunea de a recruta viitoare cadre de nădejde a pușcăriilor. Era ceva bun, aveai diurnă, se plătea transportul, mai câștigai un ban. Au luat-o la talpă prin satele Moldovei, prin zonele sărace. Cei mai înstăriți nu prea se îngrămădeau să devină militari. Acum e alta situația. Mulți ar vrea să intre în armată sau poliție. Dar e mult mai greu. Au avut multe misiuni din acestea. Pe parcursul a cel puțin 20 de ani au fost
SĂ TRĂIEŞTI, DOMN DOCTOR! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 778 din 16 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sa_traiesti_domn_doctor_george_safir_1361009676.html [Corola-blog/BlogPost/351910_a_353239]
-
cred c-aveți de bunăseamă Undeva poate uitată, o prea-iubitoare mama Care chiar de e bolnavă, sau cu 3 norme bunica Și-ar ceda și oxigenul pentru fiu sau a sa fiica... Și cât ai fi de copt în vârstă, înstărit sau chiar bogat Tot se miră ce s-aducă iubitului ei băiat ! Ne place s-ascultăm romanța ! dar e de-a dreptul nepermis Să ne-o-amintim doar la petreceri...sau și mai grav : numai în vis... E-așa jenant să o
MAMA, S-O IUBIM CAND ESTE! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1456937957.html [Corola-blog/BlogPost/384196_a_385525]
-
impuls, o dedare la elegantă și rafinamentul ce răzbat din altă vreme, din profunzimea vieții). Mihnea Boerescu expune o vizibilă comportare civilizată, elevata, un stil acut modern al vieții contemporane înmlădiat pe bun simț și educație. E printre puținii oameni înstăriți, cu maniere și cavalerism, în totală dizarmonie cu ceea ce fac din oameni afacerile! "Familia mea", spune tânărul investitor, " s-a numit Boerescu, până în 1946 când, sub spectrul îngrijorător al prigoanei comuniste a decis să își ascundă identitatea sub numele Bălescu
ÎNTR-O LUME A MELCULUI CIVILIZAŢIEI, CE NU-ŞI RETRAGE COARNELE...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Intr_o_lume_a_melcului_civili_aurel_v_zgheran_1376399814.html [Corola-blog/BlogPost/364323_a_365652]
-
așezată salteaua umplută cu paie de orz, că nu erau așa de aspre și un preș țesut de mama din lână vopsită în culori diferite deaupra saltelei, în loc de cearceaf. Pe atunci, nu se foloseau ca acum, covoare persane. Cele mai înstărite familii din comună aveau întinse direct peste dușumea sau peste pământul galben amestecat cu balegă de cal ori pleavă și apoi lipit pe jos în locul dușumelei, covoare de iută cumpărate din magazinele sătești numite pe atunci „Cooperativă”, sau țesute la
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443959421.html [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
în care se poartă aceștia cu nea Niculiță, un sătean a zis: «I-am auzit pe sași dând bună ziua lui nea Niculiță și scoțându-și pălăriile în fața lui». Era invitat și la nunți la sași, deși nu invitau decât românii înstăriți, căci nu oricine se putea apropia de ei. Bunicul Niculiță ne-a învățat: «Dați bună ziua la toți!» Noi întrebam mirați: Și la țigani? iar el răspundea calm: «Și la țigani, că doar Dumnezeu i-a făcut și pe ei»”. Nea
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
o chema Tiuca, iar pe soțul ei - Lazăr, o familie cu stare materială mai bună decât majoritatea celorlalți; Dumnezeu le dăduse doar un singur copil, o fată. Era mândră Tiuca de fata ei și-o voia măritată după un băiat înstărit. După cum am mai spus, în satul nostru erau mai mulți plugari decât bogătani, erau harnici și își munceau pământul cu drag, trăiau cu dragostea de locuri și de oameni, se ajutau și se respectau între ei, chiar dacă nu erau neamuri
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
stăpâniri de sine, mai dau câte o pagină din cartea vieții a tinereților pierdute. Acești sfinți mai înalți decât istoria (mai înalți decât istoria, cum bine zicea cineva) sunt și vor fi pilonii neamului românesc. Bunicii mei au fost oameni înstăriți au avut: pământ, o fabrică de cherestea, o batoză, un cazan de fiert țuică și o gospodărie cu de toate până în noaptea ce a nimicit toată munca și sacrificiile făcute de neamul meu prin actul de naționalizare, legea odioasă nr.
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE I de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 by http://confluente.ro/Petitie_catre_vremurile_odioase_i.html [Corola-blog/BlogPost/370810_a_372139]
-
Se opreau din loc în loc ca să pască Joiana și-apoi s-o mulgă. Era atâta suferință în jur încât nimeni nu le-a adresat o vorbă în tot acest timp. La Bălănești au fost despărțiți și repartizați pe la familii mai înstărite, ca să fie folosiți la muncile gospodăriei. Tatăl, aflat atunci la compania de pază de la Bacău, primește veste despre exodul copiilor și obține o nouă permisie. Îi găsește slugi pe la casele gospodarilor nemțeni și află cu sfâșiere de moartea băiatului de
COPII ROMÂNI ÎN LAGĂRELE NAZISTE (II) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 619 din 10 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Copii_romani_in_lagarele_naziste_ii_gheorghe_parlea_1347305628.html [Corola-blog/BlogPost/343732_a_345061]
-
Rămași orfani de mamă și apoi de tată, cei cinci copilași ai familiei Negruțiu au crescut sub purtarea de grijă a lui Dumnezeu și sub oblăduirea plină de dragoste a surorii mai mari. Locuința de la marginea satului nu era deloc înstărită: "Într-o seară am găzduit un cerșetor orb. Am împărțit cu dânsul țolul cu care ne înveleam; dacă Vasile Voiculescu ar fi scris povestirea cu supa de bolovan, am fi avut și noi cu ce să ne cinstim oaspetele care
DESPRE PĂRINTELE ARHIMANDRIT IOAN NEGRUŢIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_arhimandrit_ioan_negrutiu_.html [Corola-blog/BlogPost/351492_a_352821]
-
prețul vieții mamei lor de apucăturile năprasnicului lor tată, acest criminal ce dorea cu orice preț să-i învețe extragerea radicalului de ordinul doi, sau și mai rău, logaritmii în bază naturală. Așa se face că ambii au ajuns oameni înstăriți cu slujbe sigure și aducătoare de frumoase venituri, chiar dacă se numeau foloase necuvenite. Unul era tehnician veterinar, iar celălalt brigadier silvic (se pronunță pădurar), ambii căsătoriți cu fete cuminți și frumoase din mediul rural și la vremea potrivită blagosloviți de
FARMECUL DE NEDESCRIS AL ŞTIINŢEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1407054946.html [Corola-blog/BlogPost/367829_a_369158]
-
1880, odată cu modificarea legislației care a permis arendarea unor zone miniere de către buciumani. Contractul de arendă a fost încheiat inițial pe o perioadă de 5 ani cu posibilitatea prelungirii, de către asociația pe care au înființat-o 36 dintre cei mai înstăriți buciumani pentru a putea împărți atât cheltuielile (cote-părți numite cuxe) cât și profitul. Lucrând în această asociere (târșăjie), ei au identificat o zonă puternic mineralizată care i-a motivat să solicite prelungirea contractului după expirarea celor cinci ani, cu atât
EPOPEEA UNUI FEBRUARIE DE (Z)BUCIUM de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1485689256.html [Corola-blog/BlogPost/367489_a_368818]
-
așezată salteaua umplută cu paie de orz că nu erau așa de aspre și un preș țesut de mama din lână vopsită în culori diferite deaupra saltelei, în loc de cearceaf. Pe atunci nu se foloseau ca acum covoare persane. Cele mai înstărite familii din comună aveau întinse direct peste dușumea sau peste pământul galben amestecat cu balegă de cal ori pleavă și apoi lipit pe jos în locul dușumelei, covoare de iută cumpărate din magazinele sătești numite pe atunci „Cooperativă”, sau țesute la
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417430211.html [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
mai dezghețat la cap» (p. 21) decât el și pentru că fusese dintotdeauna „susținător-alegător“ în „notabila funcție colhoznică“ a „tovarășului“ său de șatră, ce avusese și abilitatea de a fi devenit „ins cu bună stare, prin căsătorie cu o fiică mai înstărită a satului“, dar nu neapărat „până la a fi chiabur“, cum se lasă impresia, Ilarion începe stresanta-i pregătire pentru a merge „a doua zi“ - de la sediul C. A. P.-ului (cu Gavrea), în „căruța gospodăriei“ - la reședința de raion, spre a i
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1497087337.html [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
subliniază realitatea câ „lumea noastră devine din ce în ce mai mult un ospiciu de nebuni. Bolnavii îi sfătuiesc pe doctori ce tratament să le prescrie, elevii cer să fie învățați după cum le place lor, copiii încearcă să conducă familia, iar membrii cei mai înstăriți ai bisericilor, nu Duhul Sfânt, preiau puterea în biserică. O asemenea stare de lucruri prevestește întotdeauna apariția unuia, sau a unora, care să-și impună voința și interesele. Un asemenea personaj abia își așteaptă chemarea lui în scenă, ca să-i
BUCURIA MÂNTUIRII de DUMITRU BUHAI în ediţia nr. 112 din 22 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Bucuria_mntuirii.html [Corola-blog/BlogPost/342501_a_343830]
-
a fost asociată mult timp, fără context. De aici și titlul meu și munca de doi ani pe care i-am închinat-o: Fugato Labile pentru Camille Claudel. » explică autoarea Georgette Garbès-Putzel pentru ICR Bruxelles. Născută într-o familie burgheză înstărită, Camille Claudel era veselă, corectă, devotată artei sale și indiferentă jocurilor înaltei societăți: un spirit liber, cu un mod inacceptabil de viață la momentul respectiv. S-a născut cu un secol prea devreme. S-a născut fericită și creativă. A
Ziua internațională a Francofoniei sărbătorită la Bruxelles by http://uzp.org.ro/ziua-internationala-a-francofoniei-sarbatorita-la-bruxelles-2/ [Corola-blog/BlogPost/92405_a_93697]
-
să nu se rupă ușa sub greutatea mea și a bunicii. Peste ușă era așezată salteaua și un preș țesut de mama din lână vopsită în culori diferite, în loc de cearceaf. Pe atunci nu se foloseau covoare ca acum. Cele mai înstărite familii din comună aveau întinse pe jos covoare de iută sau țesute la război, direct peste dușumea sau peste pământul galben amestecat cu balegă de cal ori pleavă și apoi întins pe jos în loc de dușumeaua. Așa se "tencuiau" și casele
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401615086.html [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
Sfânt, Mihai Viteazu, Brâncoveanu, Țepeș, Lăpușneanu și... toți, de fapt. Ștefan cel Mare a construit și un port acolo. A reparat multe biserici și a construit altele noi... În afară de ei au dat ajutoare în bani foarte mulți boieri și familii înstărite... - Păi, ce făceau călugării cu banii? N-aveau ce mânca acolo? Îndrăzni Laura să întrebe ducându-și mâna la gură. Era convinsă că a pus o întrebare fără sens, dar se pare că și alți copii s-au gândit la
MUNTELE SIHAŞTRILOR (2.) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 927 din 15 iulie 2013 by http://confluente.ro/Muntele_sihastrilor_2_marian_malciu_1373890770.html [Corola-blog/BlogPost/364251_a_365580]
-
fost deja un salt. Pe când în romanul lui Marin Preda, Ilie Moromete (protagonistul, capul familiei) are nevoie de mai mult sprijin în muncă. Pământul asigura proprietarului traiul, lui și familiei sale. Pentru un sat de munte, familia Ștefănescu era destul de înstărită, pentru un sat de câmpie, familia Moromete, ca să se mențină pe un nivel mediocru de existență, are nevoie de cât mai multe brațe de muncă, la treierat, la secerat, la creșterea cailor etc. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr
Tema familiei: Moromeții, de Marin Preda și Amintiri din copilărie, de Ion Creangă by http://revistaderecenzii.ro/tema-familiei-morometii-de-marin-preda-si-amintiri-din-copilarie-de-ion-creanga/ [Corola-blog/BlogPost/339558_a_340887]
-
pe consum și .... ” Atât numai. Altfel gândurile o pot lua razna. * Tănțica, fostă colegă de liceu, este ținta glumelor celorlalți. Nea Titi încearcă să-l convingă de faptul că ar fi o partidă bună pentru el: - Tac’su este om înstărit ... - Cu el m-aș însura?! - Nu, dar o să-ți ia Mercedes! - Tănțico!... Spune tu!... Merge des?!... - De unde să aibă atâția bani? Își dă seama la ce le e gândul... O dă pe supărare, fără să fie dealtfel: - ..... măi, tu chiar
XX. ECOU RĂTĂCIT (IȚE PESTRIȚE ȘI UN FIR ROȘU) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1478090063.html [Corola-blog/BlogPost/365365_a_366694]
-
determină ca, referindu-ne la actualele evenimente să nu mai folosim termenul de „diaspora” ci unul cu totul altul necunoscut încă. Cu multe veacuri în urmă istoria a cunoscut perioada jafurilor din partea barbarilor ori pur și simplu obiceiurile celor mai înstăriți de a organiza cohorte de mercenari pe care îi conduceau pentru jefuirea altor popoare împărțind între ei rodul hoției. De-a lungul timpului, pe măsura roadelor civilizației, națiunile au depășit nivelul apucăturilor barbare și ca rod al civilizației le-au
DIASPORA de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 2264 din 13 martie 2017 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1489379524.html [Corola-blog/BlogPost/362581_a_363910]
-
Poștă Redacției. Autoare a douăzeci de volume, printre care „Fructul oprit” „Miercurea din cenușă”, „Graal”, „Dantelă de Babilon”, Melania Cuc s-a nascut pe 22 iunie 1946, la Archiud, un sat micuț din Câmpia Transilvaniei, într-o familie de țărani înstăriți. - ,,Numele scriitoarei Melania Cuc...este un nume care mi-a reținut atenția prinunele poezii, proze, însemnări, interviuri, reportaje și anchete literarece au impus-o în peisajul literaturii române contemporane că pe o scriitoare originală și înzestrata cu multiple disponibilități creatoare
DEŞI A PUBLICAT 20 DE CĂRŢI ŞI A PRIMIT 30 DE PREMII, SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA MELANIA CUC CONTINUĂ SĂ FIE EA ÎNSĂŞI, CEA OBIŞNUITĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Desi_a_publicat_20_de_carti_si_a_primit_30_de_premii_scriitoarea_si_jurnalista_melania_cuc_continua_sa_fie_ea_insasi_cea_obisnuita_.html [Corola-blog/BlogPost/361490_a_362819]
-
între frați, între părinți și copii, așa cum s-a întâmplat de exemplu cu împarații Romei în urmă cu două milenii. Apoi, acest proces a continuat, secole de-a rândul, între regi, împărați și comandanți de oști, atât în familiile mai înstărite cât și în cele mai sărace. Dar se pare că acest fenomen nu s-a oprit vreodată doar la vremurile de război, ci continuă acum și în rândul oamenilor moderni ai vremurilor noastre. Nimeni și nimic nu poate opri aceste
DESPRE INVIDIE ŞI URĂ de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/paul_gheorghiu_1421143828.html [Corola-blog/BlogPost/374291_a_375620]
-
și-a propus să ofere informație despre modul de viață al mai multor categorii sociale din zonă. Astfel, vizitatorul are posibilitatea de a pătrunde și într-o cameră foarte luxoasă și luminoasă ce se pare că a aparținut unei familii înstărite. Pe podea se află un covor asemănător cu scoarțele oltenești, cu motive geometrice, în mijloc o masă rotundă acoperită cu o față de masă de culoare albă, din pânză țesută în război, scaune, o canapea, o comodă, oglindă mare de toaletă
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1432139899.html [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]