1,437 matches
-
în nas cu directorul școlii, profesorul Bălăcescu. Îmbrăcat în negru, cu pălăria turtită pe frunte, cu mâinile la spate, se oprise, la salutul meu respectuos, întrebându-mă mirat: "Ce cauți tu, aici, băiețică?" Reproduc întocmai cuvintele. De emoție, mi se întipăriseră în minte pentru totdeauna. Ce să fi răspuns la o asemenea întrebare?... Vinovat, fără să știu de ce, lăsai ochii în jos. A doua zi, luni, povestind întâmplarea în cancelaria profesorilor, aveam să aflu, prin același pedagog de serviciu, că se
Variații pe aceeași temă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15874_a_17199]
-
că "apoteoza Răului va dura" și că ea îi va cere sacrificiul, Orfeul contemporan își întrevede ispășirea în impersonalizare (o sinucidere simbolică a eului orgolios): "aș vrea ca numele meu să nu însemne mai mult decît urmele unei păsări necunoscute, întipărite în pulbere/ ceea ce implor clipă de clipă e să mă pierd în Dumnezeu neluat în seamă la fel cum apa ținută în pumni se prefiră în nisipul dogorind/ nădăjduiesc ca în cele din urmă rugăciunea mea să se poată înfiripa
Un sol al "ireparabilului" (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15934_a_17259]
-
17 ani, era adus la Kremlin și arătat înaltelor personalități. Sîngeroasele scene din mai 1682 îl marcară, cu înfricoșare, pe tînărul țar pe jumătate, care își vedea de jocurile sale la Preobrajenskoe. Dar consecințele acelor sinistre scene i s-au întipărit, pentru totdeauna, pe figură: un tic al feței și al capului - un fel de strîmbătură a gurii și o aruncare înapoi a capului. Avea, evident, nervii dezechilibrați. Află că e urmărit pentru a fi ucis. Fuge la o mînăstire. Dar
Țarul care a europenizat Rusia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15728_a_17053]
-
pe coastele dimprejurul satului, am zărit un țăran, îmbrăcat în straie de sărbătoare. El nu mă vedea... Deodată s-a aplecat și a sărutat pămîntul. L-a sărutat ca pe o ibovnică... Scena m-a uimit și mi s-a întipărit în minte, dar fără vreun scop deosebit, ci numai ca o simplă observație. Nici măcar n-am fost curios să aflu pentru ce a sărutat omul glia. M-a observat pe urmă și el, căci, prefăcîndu-se că e grăbit, a luat
,,O țară sînt oamenii dintr-însa" by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/15742_a_17067]
-
lor comună. Nutreau nădejdea că mila Lui îi va acoperi la judecata ce va să fie115. Nu au avut în vedere plăcerea de moment, ci desfătarea viitoare. Împodobiți cu o viețuire virtuoasă și sfântă, însuflețiți de o nețărmuită dragoste, aveau întipărite pe lespedea inimii lor poruncile și îndreptările Domnului. În ochii lor, nimic nu prețuia așa de mult ca ascultarea de Hristos, spre Care și-au îndreptat necontenit privirile minții și pe Care L-au iubit fără măsură. În relația cu
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
privințele, întru tot strădalnicii noștri Părinți se prezintă ca personalități de prim rang și de o energie inepuizabilă în toată activitatea și ținuta lor lineară, fie în sinoade, fie în exiluri, fie în lucrările scrise. Având Scriptura la bază și întipărind cuvintele ei în tainițele inimii lor, rămân un model de conștiință mereu trează și de luptă pentru convingerile de care erau purtați. Despre ei putem spune și noi împreună cu Sfântul Ignatie Teoforul, următoarele: Cine dintre cei care au trecut pe la
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
ales pe ceea ce punem preț - cu specificația că, nimic nu se pierde, ci totul se transformă! Tinerețea nu se mai poate 'recupera' însă, decât acceptând firescul vieții ce face acceptarea facilă continua ca pesimismul astfel să nu marcheze și să întipărească o tinerețe pierdută, care de altfel la sigur poate fi a fiecărei vârste în parte! Dacă tu, ca o frumoasă ce ești, pui preț numai pe machiaje și alte 'ustensile' ale frumuseții, uitând de frumusețea interioară pe care trebuie să
CE E FEMEIA? ..DAR, FRUMUSEŢEA (FARMECUL) EI? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382663_a_383992]
-
sunt foarte respectate în Suedia și în tot spațiul scandinav. Este adevărat? Nu m-am ocupat numai cu literatura, am fost activ și din punct de vedere politic. Am scris nenumărate articole politice. Sunt social-democrat. Această orientare mi s-a întipărit din copilărie. Modelul suedez este foarte special. Conducem la tehnologia IT, în electronică, în industrie - deci suntem lideri, dar pe de altă parte suntem foarte provinciali: cu mișcări populare, cu biserică liberă, cu o limbă mică. Următorul dvs. roman tradus
Per Olov Enquist - "Sunt un scriitor suedez provincial" by Carmen Vioreanu () [Corola-journal/Journalistic/16058_a_17383]
-
punga pierdută de Sbierea, scoate galbenii și ținându-i în mână, spune cu amar. (Vă jur că redau totul din memorie. Aici în Franța unde scriu aceste amintiri nu am piesa de teatru. Versurile ce le redau mi-au rămas întipărite în minte din timpul repetițiilor, nu mi s-au șters din amintire. Ce vreți, aveam numai 11 ani.) Douăzeci, și toți cu găuri. Parc-ar fi să povestească Cum se odihneau sărmanii pe-o salbă sărbătorească, Pe-un grumaz de
Liceul Alexandru Lahovary Vâlcea. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_413]
-
autorilor cărora limbile clasice le-au impregnat spiritul pînă la a le deveni a doua natură, Alexandra Ciocârlie trăiește drama de a nu-și găsi locul în deprinderile epocii. Precum un călăreț căruia ucenicia pe cai de rasă i-a întipărit obișnuința de a căuta performanțe hipice în orice spinare ecvestră, dezamăgirea pe care o resimte văzînd gloabele literare ale momentului trebuie să fie drastică. Inadaptarea e acută, căci autoarea se află în posesia unor însușiri cărora epoca le împiedică întrebuințarea
Decadența Teatrului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2713_a_4038]
-
Spațiale Române,înființată în 1991 la inițiativa unui grup de specialiști din care ați făcut parte și Domnia Voastră, vă propunem să facem arc peste timp și să transbordăm discuția în Europa anilor 60. Ziua de 12 aprilie 1961 a rămas întipărită în conștiința universală drept ziua unei mari izbânzi: rusul Iuri Gagarin devenea primul om care a călătorit în cosmos. Știrea era anunțată la Radio România „cu vocea gravă a comentatorului”, mărturisiți în volumul biografic, recent apărut, la Editura Adevărul. Ce
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92471_a_93763]
-
și instant, ceea ce mi-a indicat că, într-adevăr, are o emoție negativă foarte puternică față de șerpi. Am început apoi să lucrăm și să ne jucăm cu Linia Timpului și am găsit destul de rapid cauza fobiei sale, care s-a întipărit în subconștientul său, în copilarie. Cum se întâmplă de foarte multe ori atunci când faci o regresie hipnotică, simpla descoperire a momentului când această frică de șerpi s-a instaurat în viața ei, a fost suficient pentru a o descărca. Am
Ai o fobie? Stii ca poti scapa de ea in 10 minute? [Corola-blog/BlogPost/92649_a_93941]
-
nu, el avea acea fire rebelă, specifică oamenilor cu suflet mare. Își trăia viața! Nu putea să îl condamne nici acum, când ajunsese, mult prea grăbit, la capăt! Nu putea să nu zâmbească la privirea lui ghidușă, care i se întipărise în suflet. Și totuși, l-a plâns ca pe un bun și drag prieten, i-a fost alături pe ultimul său drum și a mâncat din colivă cu lacrimi și sughițuri de durere. S-a dus... și nu va mai
CONTOPIRE -11- VEȘTI de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381717_a_383046]
-
să nu ducem lipsă de cele necesare deși n-am fost niciodată ceea ce se numește,bogați.Ori puținul pe care-l aveam ne era suficient.Se auzea un scârțâit strident, poate nu în fiecare zi dar care mi-a rămas întipărit în memorie și pe care-mi pare că-l aud și acum. Era Floarea. Căruciorul în care imobilizată își ducea destinul ca pe o povară și cu ajutorul căruia se deplasa făcea acest zgomot, pe care-l recunoșteam înainte să apară
FLOAREA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384189_a_385518]
-
Ali, soțul ei, care examina dispunerea boabelor pe coceanul porumbului său, la fel de pofticios, după ce-și umpluse deja gura. Deși erau la vreo nouă-zece pași de noi, am observat aburul ușor ce se ridica de pe cocean și, mai ales, pofta întipărită în întreaga lor atitudine. Fără să mai stăm pe gânduri, am plecat spre locul de vânzare, abținându-ne destul de greu să nu râdem, dar zâmbeam larg. Cât timp a ales Silvia marfa, am făcut celor doi o poză exact când
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384068_a_385397]
-
pentru a greși?” Greșeala este cauza răului produs în lume, Biblia numindu-l drept Păcat - „călcarea cu deplină știință și cu voie liberă, prin gând, cuvânt sau faptă, a voii lui Dumnezeu”. Conform credinței creștine legea morală este firească, adică întipărită de Dumnezeu în inima omului, și care poate fi descoperită prin lumina - tot firească - a minții omenești. Filozoful german Emmanuel Kant (1724-1804) spunea că două lucruri îi umplu mintea de o veșnică înnoită și sporită admirație: „Cerul înstelat deasupra mea
DESPRE MORALITATE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380103_a_381432]
-
poate surveni în orice clipă a vieții și de aceea clipa este singura existență sigură a traiului uman. CARPE DIEM ! Mulți sfinți și-au prevăzut ceasul morții prin meditație, însă și oameni obișnuiți pot avea acest presentiment care se află întipărit în subconștient, infraconștient sau supraconștient, cum mai este interpretat, denumit, din punct de vedere metafizic și filosofic, acest loc ascuns unde ne regăsim în fapt cu adevărat, dar nu material, ci doar spiritual. (va urma) Referință Bibliografică: SPIRITUL LUI SAPIENS
VEŞNIC, FĂRĂ DE MOARTE de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380168_a_381497]
-
cum nea Mitică, baba Floarea, Gheorghe al lui Ciorap și toți locuitorii satului învățaseră copiii să rețină și să scrie așa de repede cifrele și literele. Mai bine decât personajele din basme, nevăzute de copii. A acceptat metoda, reușind să întipărească în drăgălașele căpșoare toate literele alfabetului și cifrele necesare operațiilor aritmetice. Imaginația copiilor aducea în clasă tot satul, cu oamenii, vitele, orătăniile din curte. De fapt, tot universul copilăriei participa la învățarea fascinantelor semne care le deschideau magica poartă a
DOMNIŞOARA IULIA-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378224_a_379553]
-
nu și-l poate închipui altfel azi, cum nici altădată nu și l-a putut închipui nimeni altfel! Cum să se poată așa ceva, după rolurile pe care le-a jucat o viață și pe care publicul românesc și le-a întipărit afectiv în memorie?! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) (foto Sebastian Oros: 1, George Mihăiță, Oana Georgescu; 2, George Mihăiță, Felicia Filip; 3, Aurel V. Zgheran cu actorul George Mihăiță) Referință Bibliografică: George Mihăiță. Un actor tânăr, doar tânăr
GEORGE MIHĂIŢĂ. UN ACTOR TÂNĂR, DOAR TÂNĂR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377104_a_378433]
-
încununare a vieții decît în cazul omenilor șterși și anodini. În cazul celor celebri, moartea e deseori banală, absurdă și lipsită de strălucire. Chiar și geniile mor prostește. A doua concluzie este că amănuntele privitoare la moartea cuiva ni se întipăresc mai bine decît cele legate de viața lui. Nu mai știm prea bine ce a scris cutare scriitor sau ce decizii a luat cutare om politic, dar știm negreșit cum anume a murit. Acești oameni supraviețuiesc postum prin felul în
Cartea morților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8279_a_9604]
-
profesor de matematică de la liceul y a intrat la ore în stare de ebrietate. Ei bine, directorul școlii..." ș.a.m.d. Exemplele, evident, sînt reproduse cu aproximație, frecvența lor neverosimilă nelăsîndu-ți nici timp să respiri. Unul totuși mi s-a întipărit perfect în memorie, ca un fel de record al genului. O orchestră simfonică din SUA a concertat în Coreea de Nord, intonînd la început imnurile celor două țări. Comentatoarea evenimentului ne-a anunțat la momentul potrivit: "Ei bine, imnul național al Statelor Unite
Ei bine by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8459_a_9784]
-
a contracara o stare de fapt: împerecherile între rude. Indiferent că substratul era religios sau civil (succesiunea dreptului la proprietate), interdicția a fost percepută la început ca o coerciție. Și chiar dacă inițial a fost încălcată, cu timpul ea s-a întipărit atît de adînc încît astăzi a devenit o normă morală de la sine înțeleasă. Astăzi nimeni nu se îndoiește că incestul e dăunător. Concluzia: dacă vrei să impui oamenilor o idee, dă-i o lege care să le interzică posibilitatatea de
Minoritatea activă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8439_a_9764]
-
Vladimir Tismăneanu. Lumina filtrată blând prin perdele, canapelele moi, în care te scufundai ca-ntr-un al doilea somn, muzica pusă exact la intensitatea dintre murmur și articulare coerentă din apartamentul ocupat de el și Mary Sladek mi s-au întipărit adânc în minte. Când mă trezeam eu, Vladimir citise deja "New York Times" și "Washington Post", știa tot ce mișcase peste noapte pe planetă și mă "brifa" cu asiduitate. Am vrut, în amintirea acelor dimineți din anii '90, să-mi pun
Cu cine v-ar plăcea să vă beți cafeaua? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8460_a_9785]
-
din fermă: ouă, ficat sau piept de pui. În scurta perioadă de dinainte de a naște (în care nu mă mai întorsesem la postul meu din Covasna) eram ocrotită, nu făceam cozi. O singură dată (sau, poate, asta mi s-a întipărit mai puternic în minte) mi s-a cerut concursul. Soacra mea m-a sunat pe la prînz de la slujbă să-mi spună că a aflat (mai totul era tainic, așa încît orice informație aflată era un mic privilegiu) că, pe cartela
Tovarășe de drum Experiența feminină în comunism by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Journalistic/8558_a_9883]
-
era învăluit în fumul de țigară, cu paharul de băutură ivit parcă dintr-o realitate paralelă. Vorbea puțin și inevitabil sentențios - făcuse primii ani de școală în Imperiu, "sub unguri" (cum obișnuia să spună) și amprenta solemnității chezaro-crăiești i se întipărise definitiv. Dădea sfaturi, dar nu lăsa impresia că-ți trasează directive, pentru că avea delicatețea să nu verifice dac-ai făcut ceea ce-ți sugerase. L-am văzut, desigur, bând și în restaurante, în "bufete" și în grădini. Dar nicăieri ca
Când v-ați îmbătat ultima oară? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8414_a_9739]