83 matches
-
de aur ei răsună-n depărtare, Trezind sufletul pădurii, codrilor adânci cântare, Chiamă caii lor ce-aleargă cu-a lor coame umflate-n vânt; Vin în herghelii de neauă, pe cărări de mult bătute Și pe ei zeii încalic-străbătînd pe întrecute [-Al] codrilor nalt întuneric, făr de capăt pe pământ. Dar adesea pe când caii dorm în neagră depărtare, Luna, zâna Daciei, vine la a zeilor serbare; Soarele, copil de aur al albastrei sfintei mări, Vine ostenit de drumuri și la masă
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
așa trebuia la ocazii d-astea. Paraschiv a pregătit la repezeală alt portofel, -la umplut cu jurnale îndoite și i -la dat lui Gheorghe. Negustorul, ce să știe, mergea liniștit înaintea lor. A luat-o Paraschiv la picior și -la întrecut. Mergea, mergea. În spate, ăl bătrân se uita cu nepăsare în galantare. Provincialul a mai intrat, a mai 298 cumpărat ceva pentru ai săi, de acasă, vai de mama lui. Avea șoșoni de pâslă, călduroși, și un palton nou, cu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
totalitatea, invocând strategic piedicile puse În cale de practica excesivă a umilinței față de artă, dublată de practicarea agresivă a unui ton peremptoriu, mai potrivit unei dizertații aulice decât unui text ce vorbește despre moliciunea etică a ființei umane, o moliciune Întrecută doar de slăbiciunea acesteia față de propriile inconsistențe. Portretul lui Dorian Gray confirmă plăcerea enormă a lui Wilde de a povesti. (Jurnalul fraților Goncourt ș1956, p. 1005ț vorbește despre „cet individu au sexe douteux, au langage de cabotin, aux récits blagueurs
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
o trezât, nu mai cunoște pi nimini șî cât l-am știut umbla zălud pi dealuri - a intervenit un țăran hâtru. ― Ci spui, dumneata?... SÎ vez’. Avem În sat unu’ cari be’ șî papuci’ Maicii Domnului! Într o noapti o Întrecut măsura șî când o agiuns acasî - așă, mai spri zâu’ - l-o Întâmpinat fimeia cu melesteu’. Da’ așă di tari l-o pălit În numili Tatălui, cî o chicat gios șî o adormit pi loc... Când s-o trezât, a
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Sansoni Editore, Firenze, 1970, pp. 28-29. 9 Judith Serafini-Sauli, op. cit., p. 6. (trad. n.) 10 Ibidem. (trad. n.) 15 narează, deși criticii literari au descoperit și discrepanțe între narator și istorisirea sa. Diversitatea originii sociale a pelerinilor este depășită sau întrecută doar de diversitatea povestirilor și a temelor acestora, deoarece scriitorul englez dezvoltă specii precum romanul curtenesc, savuroase fabliau-uri, alegorii, predici, fabule, vieți ale sfinților. Capodopera sa dă cititorilor senzația de veridicitate, de realism, dar este și o dovadă a profundelor
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și) literare (Gheorghe Lazăr, Simion Bărnuțiu, Eftimie Murgu ș.a.); pledează cauza adevărului în dialog, dar în polemici „ceea ce îi lipsea era spiritul toleranței cu privire la opinia altora”. P. intuiește în Bogdan-Duică un caz dramatic: cărturarul harnic și onest care „se vede întrecut și uneori ridiculizat de semenii săi”, criticul care „cunoaște toate ideile critice și estetice moderne”, făcându-și din ele o cheie, pe care însă nu știe să o folosească. E la el o dramă a erudiției ce nu se poate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288784_a_290113]
-
suferit societatea română în ultima jumătate a secolului al XIX-lea. O perioadă de infiltrare a fost aceea în care toate influențele străine, pretinse civilizatoare, au pătruns în corpul nostru social; o perioadă de culminare, când s-au copiat pe întrecute legile și instituțiunile de aiurea; o perioadă de descreștere, aceea în care ne aflăm" (Motru, 1998:71). Pe lângă cultură și civilizație, Motru operează în scrierile sale cu trei concepte ce se califică în sfera noțiunii de identitate așa cum o vedem
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
aparte al Germaniei juca, probabil, un rol inhibitor -, landurile reprezentau un surogat perfect satisfăcător. Separatismul național a atins concentrarea maximă nu În cea mai mare țară europeană, ci În una dintre cele mai mici. Belgia, de mărimea țării Galilor și Întrecută ca densitate a populației doar de Olanda Învecinată, era un stat occidental care amintea, prin schismele sale interne, de tendințele contemporane din Estul comunist. Povestea Belgiei ar putea așadar să explice de ce, după ce valul de separatism de la sfârșitul secolului XX
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]