103 matches
-
la aceste realități tainice, așa cum o hartă arată linii în loc de munți reali ori ape și traduce în cifre cotele înălțimilor" (Vasile Voiculescu, Confesiunea unui scriitor și medic, în "Gândirea", anul XIV, nr. 8, octombrie 1935, p. 400). 13 Sibila, vol. Întrezăriri; Lauda, vol. Clepsidra; CLXV (11) (1955), în op. cit., pp. 95, 228, 263. 14 Clepsidra (1949); CLXXI (17) (1955), în op. cit., pp. 211, 269. 15 În zori, vol. Urcuș; Rugăciunea, vol. Întrezăriri; Se roagă iubita, vol. Urcuș, în op. cit., pp. 17
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
nr. 8, octombrie 1935, p. 400). 13 Sibila, vol. Întrezăriri; Lauda, vol. Clepsidra; CLXV (11) (1955), în op. cit., pp. 95, 228, 263. 14 Clepsidra (1949); CLXXI (17) (1955), în op. cit., pp. 211, 269. 15 În zori, vol. Urcuș; Rugăciunea, vol. Întrezăriri; Se roagă iubita, vol. Urcuș, în op. cit., pp. 17, 94, 31. 16 CCXXXIII (79) (1957), în op. cit., p. 331. 17 Scenariu neoplatonic potrivit căruia "această conversie a sfârșitului către început face ca întregul ordin să fie unu, determinat, convergent spre
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
fie unu, determinat, convergent spre el însuși, iar prin convergența sa să fie unitate revelatoare în multiplicitate" (Proclus, Elemente de teologie, prop. 146, Editura Herald, București, 2007, p. 133). 18 CCXXVIII (74) (1956), în op. cit., p. 326. 19 Fecioară, vol. Întrezăriri, în op. cit., p 78. "Adânc sub coaja îndârjitei humi,/ Ecou, îndată împietrit răspunde/ Conturul vag al unei alte lumi" (Michel-Angelo, 1948, vol. Veghe, în op. cit., p. 150). 20 CCXXII (68) (1956), în op. cit., p. 320. 21 Arhimede (1941), vol. Veghe
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
cel care urcă "muntele de gând" al propriului Horeb pleacă în sine, se apleacă și se închină în căutarea revelării înaltului ce transpare prin "frunzarul rugului aprins". 23 Vis (1943), vol. Veghe, în op. cit., p. 152. 24 Marea biruință, vol. Întrezăriri; Comoara (1942), vol. Veghe, în op. cit., pp. 88, 126-127. 25 Te înalț, vol. Întrezăriri, în op. cit., p. 107. 26 Acolo unde norii (1943), vol. Veghe, în op. cit., p. 163. 27 Inscripție pe fântâna lui Narcis (1940), vol. Veghe, în op. cit
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
și se închină în căutarea revelării înaltului ce transpare prin "frunzarul rugului aprins". 23 Vis (1943), vol. Veghe, în op. cit., p. 152. 24 Marea biruință, vol. Întrezăriri; Comoara (1942), vol. Veghe, în op. cit., pp. 88, 126-127. 25 Te înalț, vol. Întrezăriri, în op. cit., p. 107. 26 Acolo unde norii (1943), vol. Veghe, în op. cit., p. 163. 27 Inscripție pe fântâna lui Narcis (1940), vol. Veghe, în op. cit., p. 138. 28 Cupa; Dudul, vol. Întrezăriri, în op. cit., pp. 69, 71. 29 Acest
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
pp. 88, 126-127. 25 Te înalț, vol. Întrezăriri, în op. cit., p. 107. 26 Acolo unde norii (1943), vol. Veghe, în op. cit., p. 163. 27 Inscripție pe fântâna lui Narcis (1940), vol. Veghe, în op. cit., p. 138. 28 Cupa; Dudul, vol. Întrezăriri, în op. cit., pp. 69, 71. 29 Acest revelator este însă de natură exterioară, un transcendent inaparent care își developează imaginea pe fondul cernit al lumii, el însuși rămânând nerevelat în sine, impregnare apofatică a chipului a cărui quidditate este voalată
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
prinse. Astfel misterioasa impregnare rămîne pururi negativă, sau se șterge" (Vasile Voiculescu, Confesiunea..., în op. cit., p. 403). 30 Floarea piscurilor (1949), vol. Veghe, în op. cit., p. 204. 31 Lunaticii (1942), vol. Veghe, în op. cit., p. 122. 32 Sonata morții, vol. Întrezăriri, în op. cit., p. 99. 33 Arhitectul, vol. Întrezăriri, în op. cit., p. 55. 34 CCX (56) (1956), în op. cit., p. 308. 35 CCVIII (54) (1955), în op. cit., p. 306. 36 Sonata iernii, vol. Întrezăriri, în op. cit., p. 98. 37 Mântuire, vol
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
se șterge" (Vasile Voiculescu, Confesiunea..., în op. cit., p. 403). 30 Floarea piscurilor (1949), vol. Veghe, în op. cit., p. 204. 31 Lunaticii (1942), vol. Veghe, în op. cit., p. 122. 32 Sonata morții, vol. Întrezăriri, în op. cit., p. 99. 33 Arhitectul, vol. Întrezăriri, în op. cit., p. 55. 34 CCX (56) (1956), în op. cit., p. 308. 35 CCVIII (54) (1955), în op. cit., p. 306. 36 Sonata iernii, vol. Întrezăriri, în op. cit., p. 98. 37 Mântuire, vol. Întrezăriri, în op. cit., p. 87. 38 CXCVI (42
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
op. cit., p. 122. 32 Sonata morții, vol. Întrezăriri, în op. cit., p. 99. 33 Arhitectul, vol. Întrezăriri, în op. cit., p. 55. 34 CCX (56) (1956), în op. cit., p. 308. 35 CCVIII (54) (1955), în op. cit., p. 306. 36 Sonata iernii, vol. Întrezăriri, în op. cit., p. 98. 37 Mântuire, vol. Întrezăriri, în op. cit., p. 87. 38 CXCVI (42) (1955); Toiul primăverii, vol. Urcuș, în op. cit., pp. 294, 23. 39 "Încă o asemănare: când creanga se înfiripă din arbore, ea îi poartă numele și
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în op. cit., p. 99. 33 Arhitectul, vol. Întrezăriri, în op. cit., p. 55. 34 CCX (56) (1956), în op. cit., p. 308. 35 CCVIII (54) (1955), în op. cit., p. 306. 36 Sonata iernii, vol. Întrezăriri, în op. cit., p. 98. 37 Mântuire, vol. Întrezăriri, în op. cit., p. 87. 38 CXCVI (42) (1955); Toiul primăverii, vol. Urcuș, în op. cit., pp. 294, 23. 39 "Încă o asemănare: când creanga se înfiripă din arbore, ea îi poartă numele și ființa. Ceea ce iese rămâne înăuntru și ceea ce rămâne
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ființa. Ceea ce iese rămâne înăuntru și ceea ce rămâne înăuntru este ceea ce iese în afară. Astfel, ramura este propria ei expresie" (Meister Eckhart, Predica 16 a, în Cetățuia din suflet. Predici germane, Editura Polirom, Iași, 2003, p. 113). 40 Pământească, vol. Întrezăriri; Țara (1943), vol. Veghe, în op. cit., pp. 90, 125. 41 Este totodată "tehnica" și calitatea esențială a credinței care "e la fel cu această nesfielnică predare în puterea apelor, de cufundare și menținere grație harului unei respirații tainice (s. n.), grație
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
clipă, de sus, ca să-l duci cu tine la fund...Credința e un instinct de ritm și orientare (s. n.) care nu se poate desșuruba în cuvinte ori cât de măestre" (Vasile Voiculescu, Confesiunea..., în op. cit., p. 400). 42 Androginul, vol. Întrezăriri; CCXVII (63) (1956), în op. cit., pp. 51, 315. 43 Prăpastie (1955), vol. Clepsidra; Doamne (1951), vol. Clepsidra; CLXXX (26) (1955), în op. cit., pp. 234, 216, 278. 44 CCX (56) (1956), în op. cit., p. 308. 45 Babel (1954), vol. Clepsidra, în
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Graalul, 1952, vol. Clepsidra, în op. cit., p. 225), "un potir de unde sug viața și strâng mir" (CLVIII, 4, 1954, în op. cit., p. 256). 49 CLXXI (17) (1955); CXCVIII (44) (1955), în op. cit., pp. 269, 296. 50 Zi de octombrie, vol. Întrezăriri, în op. cit., p. 115. 51 După ploaie, vol. Întrezăriri, în op. cit., p. 74. 52 "La cele două laturi de jos, pământești, le-aș zice dimensii pasionale - bucuria și durerea - la care se limitează materialismul, trebuie să adăogăm o a treia
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
potir de unde sug viața și strâng mir" (CLVIII, 4, 1954, în op. cit., p. 256). 49 CLXXI (17) (1955); CXCVIII (44) (1955), în op. cit., pp. 269, 296. 50 Zi de octombrie, vol. Întrezăriri, în op. cit., p. 115. 51 După ploaie, vol. Întrezăriri, în op. cit., p. 74. 52 "La cele două laturi de jos, pământești, le-aș zice dimensii pasionale - bucuria și durerea - la care se limitează materialismul, trebuie să adăogăm o a treia, înălțimea, dimensiunea spiritualității...Și transfigurându-ne să trecem în
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
1955), în op. cit., p. 289. 54 Soarele lăuntric este imaginea centrului supraființial care atrage la sine pe toate cele ce trebuie să se schimbe pentru a avea acces la cel neschimbător, la acest "rai de neclintită neființă" (Marea biruință, vol. Întrezăriri, în op. cit., p. 88). Precum binele plotinian, "trebuie, așadar, să rămână același, iar spre el să se întoarcă toate ființele, ca un cerc spre centrul din care pornesc toate razele. Și soarele este o imagine pentru el deoarece este ca
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
179-180, am interpretat poemul Clopotul (1955), din vol. Clepsidra, drept o astfel de ivire a sensului ca trup poetal al auto-revelării Vieții, ca logos al inimii rostitor în lucrarea Cuvântului a cărui transcendență urcă lăuntric. 60 Mai multă noapte, vol. Întrezăriri; Inscripție pe o foaie căzută (1940), vol. Veghe, în op. cit., pp. 86, 137. 61 Cf. Noul vânător și Privind cum cresc copiii, vol. Urcuș; Cincizeci de ani, vol. Întrezăriri, în op. cit., pp. 18, 35, 66. 62 Greutatea nu e aici
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Cuvântului a cărui transcendență urcă lăuntric. 60 Mai multă noapte, vol. Întrezăriri; Inscripție pe o foaie căzută (1940), vol. Veghe, în op. cit., pp. 86, 137. 61 Cf. Noul vânător și Privind cum cresc copiii, vol. Urcuș; Cincizeci de ani, vol. Întrezăriri, în op. cit., pp. 18, 35, 66. 62 Greutatea nu e aici cea care, precum la S. Weil, determină coborârea, ci o formă specială de zbor, căci - spune poetul - "căderea din înalturi e tot zbor" (Zbor, 1956, vol. Clepsidra, în op. cit
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
prin această nemișcare toate lucrurile sunt mișcate" (Predica 48), apud Alain de Libera, La mystique rhénane. D'Albert le Grand à Maître Eckhart, Seuil, Paris, 1994, pp. 272, 252-253. Fondul acesta este un străfund, "fund de viață netrecut" (Taumaturgul, vol. Întrezăriri, în op. cit., p. 106) prin care se trece pentru a putea urca: " Când moartea cu suflu de leu,/ Zidirea-ți voind să înfrunte,/ Mă spulberă-n apele crunte,/ Și-acolo, netrebnic, cad greu,/ Cad la fund.../ "Fundul sunt Eu"" (Inscripție
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
cu o analiză a reacției anxioase și a evitării asociate. Apoi, pot fi identificate antecedentele de anxietate și de comportament evitant, care implică, de obicei, situații sau obiecte fobogene ce modifică intensitatea comportamentului fobic (de exemplu, vecinătatea unui obiect sau întrezărirea unei scăpări). În sfîrșit, se vor examina consecințele acestui tip de comportament. În mod cert, atenția trebuie îndreptată asupra reducerii anxietății asociate cu agorafobia, dar la fel de utilă poate fi examinarea efectelor pe care anxietatea și evitarea fobică le au asupra
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
colegului său I. Valerian într-un interviu apărut în coloanele revistei «Viața literară» din 13 mai 1926. «Caracterul personal al liricii sale, schițat în Pârgă (1921), va ajunge la strălucire prin Poeme cu îngeri (1927), Destin (1933), Urcuș (1937) și Întrezăriri (1939), care vor include de altfel și imaginea propriului manierism», notează Marian Popa în Dicționar de literatură română contemporană, 1977. Autorul însuși, V.V. , rememora, în 1914 debutase în Convorbiri Literare nr. 4 cu poeziile Urare și Din a vremilor risipă
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
sale lui N.M. Condiescu, prietenul său, acum președinte al Comitetului de conducere a Asociației scriitorilor: La 5 iulie 1937 îi scrie aceluiași: În 1937 îi apare Urcuș, al șaselea volum de poezie (Ed. Fundațiilor) iar în 1939 al șaptelea, volumul Întrezăriri, tot la Editura Fundațiilor. La 1 decembrie 1940 i se aprobă demisia din funcțiile de medic. Începuse să se pregătească pentru pensionare. În 1940, la 23 mai, alături de Mihail Codreanu, Ion Minulescu și alți confrați, este numit în comisia specială
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
De-a lungul întregii liturghii, multă iubire și evlavie din belșug și lacrimi, iar această evlavie și această iubire sfârșeau cu totul în Preasfânta Treime; șam oficiatț fără a avea cunoașteri sau viziuni deslușite ale celor trei Persoane, ci șdoarț întrezărire sau înfățișare a Preasfintei Treimi. De asemenea, în răstimpuri simțeam același lucru, sfârșind în Isus, ca și cum m-aș fi aflat la umbra Lui, ca și cum ar fi fost călăuza mea, însă fără a mi se împuțina harul Preasfintei Treimi, ci dimpotrivă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
clipa când o problemă de șah Îmi străfulgera prin minte, anunțându-mi o noapte de trudă și de sublimă bucurie. Putea fi o nouă metodă de a Îmbina o schemă strategică neobișnuită cu o linie de apărare neobișnuită; putea fi Întrezărirea unei configurații concrete a pieselor care ar lămuri În sfârșit cu umor și eleganță o temă dificilă pe care mă chinuisem s-o exprim până atunci; sau putea fi un simplu gest făcut În minte de diferitele grupe de forță
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
adecvate fiecărei epoci. S. polemizează cu aceia care l-au calificat pe Titu Maiorescu doar critic cultural, ignorându-i bunul gust și obiectivitatea (învederate când se referă la Eminescu și Caragiale), receptivitatea pentru idealul clasic, dar și pentru poezia romantică, întrezărirea chiar a unor concepte moderne. Se demonstrează că Maiorescu era adeptul unei estetici mai subtile, pe care, dată fiind vârsta literaturii române, nu a găsit cu cale să o formuleze. În Condițiunea ideală a poeziei comentatorul descoperă la Maiorescu certe
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
a dialogului, mai degrabă a pseudo-dialogului, a mesajului intranzitiv, cu Împrumuturi de la Ionescu și, mai ales, Samuel Beckett. Personajele sale, În majoritate bărbați, Încearcă să pună ordine Într-un univers dezagregat, dar ele Însele au nevoie de ordine, de speranța Întrezăririi unui sens care să le motiveze existența. Debutul romanelor in medias res este simptomatic pentru deriva unei lumi care-și trăiește dezabuzat agonia: pentru că totul se Întîmplă foarte repede, pentru că nici o acțiune, nici un gest nu are coerență, pentru că sentimentele se
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]