134 matches
-
este atât de largă. Crescut în valea sa mică, nu trăise în altă parte decât acolo. Domeniul Stăpânului era singura lume pe care și-o putea închipui. Însă acum în sufletul samuraiului începea încet-încet să se petreacă o schimbare abia întrezărită care aducea cu sine o neliniște nelămurită și o teamă surdă. Punea piciorul într-o lume nouă. Se temea ca nu cumva zidul care îi sprijinise inima până atunci să se crape și în cele din urmă să se năruie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
susțină. Nu numai pentru că el și colaboratorii săi puteau lucra mai eficient; ci și pentru că nu se îndoia că această continuitate pe care o garanta dictatura, va îngădui procesului istoric să se desfășoare în voie, făcând, evidente pentru toți realitățile întrezărite și anunțate de el. Creștin, bun portughez și profesor, așa cum era când fusese chemat să echilibreze bugetul țării, așa a înțeles să facă revoluția națională: pe primatul spiritualității creștine, pe tradiția latină și lusitană. Îl ajuta, cum am văzut, momentul
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
ce mă năpădiseră înveselitor, unul după altul, că-mi spuse cu severitate: ― Să nu cumva să caști gura la fleacuri pe stradă sau să te-nhăitezi cu cine știe cine, că-ntîrzii, și dacă te prind cu vreo absență, îți rup urechile! Bucuria întrezărită o clipă se spulberă. Îmi iau șapca și ghiozdanul, și o pornesc! Așa de scorțos cred că n-am mers niciodată. Uniforma, șapca și ghiozdanul, toate ― noi-nouțe! Puțin lucru, la un băiat de 10 ani și jumătate? Mi se părea
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
atunci cincisprezece ani, am scris în acest timp povestiri și noi romane, am scris volumul doi al Moromeților, și tema mea, pe care o așteptam și la care reflectez și acum ori de câte ori termin o carte, nu vrea să se lase întrezărită. Visez însă la ea, îmi place să mă plimb gîndindu-mă cum va fi. Și nu o dată un gând ca o arsură mă trezește și mă face să-mi dau seama că anii trec, că scriu puțin în așteptarea acelei revelații
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
von Grossen. - Mai are cineva vreo obiecție? Întreba Morton. Și, întrucât nimeni nu-i răspunse, conchise: Bine, băieți, duceți-vă și prindeți-l! 15 Ixtl aștepta. Prin fața ochilor i se perindau, ca într-un caleidoscop, amintirile tuturor lucrurilor și priveliștilor întrezărite vreodată. Într-o străfulgerare își văzu și planeta natală, de mult pustiită. Se simți mândru și plin de dispreț față de aceste ființe bipede care ar fi vrut să-l captureze. Își aminti că, într-o vreme, cei din neamul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
mai rău, fiindcă se consideră că deține informații cu privire la viitor! Or, să fii astrolog nu exclude sentimentele. Este foarte greu să fii obiectiv, ca să nu spunem că e chiar imposibil! Atunci când dorim fericirea cuiva, e ușor să „ocultăm” tranzitul negativ Întrezărit Într-un colț al temei. Pe scurt, Într-un astfel de caz, nu putem fi neutri, iar pentru a fi fiabilă, previziunea trebuie să fie făcută Într-o perfectă neutralitate. Prin urmare, ar fi de dorit să ne putem trimite
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
dintâi parodist. Opera acestuia, Hexametri, ar conține o parodie a invocației către zei, specifică momentului cu care debutează epicul epopeic, fiind ușor de recunoscut grație circulației largi a epopeilor homerice. Oricum ar sta însă lucrurile, o certitudine se lasă totuși întrezărită: reprezentarea aristotelică asupra parodiei o leagă de tendința evidentă de ridiculizare a epopeii, pregătind terenul speciei numite mock epic sau poem eroi-comic. Dintre genurile "nobile" sau pur și simplu serioase, epopeea reprezintă, în concepția aristotelică, ținta predilectă a parodiștilor cel
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
unei descendențe se împuținează pe măsură ce timpul trece și constatăm dispariția progresivă a libertății și autonomiei noastre în activitățile de cuplu și familiale. Grija pentru sine, singurul obiectiv al filosofului, devine imposibilă când suntem confiscați de grija pentru altul. Aceste plăceri întrezărite - a fi la braț cu o femeie frumoasă, a cunoaște bucuriile unei iubiri ce se înfiripă - dispar repede odată cu apariția neplăcerilor aferente bucuriilor vieții conjugale și ale procreării. Aceste false plăceri procură o satisfacție de suprafață, momentană și aparentă, dar
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
ele. - Bună poză, a spus. Ea a primit celălalt premiu? Faulques s-a apropiat. Liban, lângă Daraia. Rollfilm de 400 ISO, alb-negru, cu o viteză de 1/125, și obiectiv de 50 de milimetri. Un munte cu vârful nins, abia Întrezărit În ceață, servea de fundal scenei principale: trei milițieni druzi În clipa când urmau să fie executați de către șase falangiști creștini, Îngenuncheați la trei metri de victimele lor, cu puștile deja la ochi, pentru tragere. În fața lor, druzii, legați la
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
vrăjilor. El subliniază caracterul lor înapoiat, dar de o mare bogăție estetică explicând sursa acestor frumuseți. „Versuri cu relief poetice ne dau însă cu deosebire vrăjile, când, vine să vorbească sufletul tânăr cu încântări de sine și tresăriri la viața întrezărită ca un vis, când prin ele se transmit chemări spre cineva așteptat cu drag, ori blesteme care se împotrivesc gândului, izbucniri pasionate care dau vrăjilor ceva din lirismul doinelor" Cea mai mare parte a studiului este consacrată formei și înțelesurilor
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
umăr Să fie somnul, oare De piatra-nsingurare Sau numai moartea... Bună, atotcuprinzătoare. L'Eternel Retour Sunt pietre încheiate Atât de lustruite și finite Că numai împietririi sunt menite Sunt ființe care-n șapte vieți trăite Nu le-au trăit decât întrezărite Și dacă azi chemarea nu mă-nșeală Trăgându-mă spre starea minerală Ca forma perfectibilă s-o capăt M-aș zămisli din piatră, de la capăt Dar capătul? La care cap e capăt? Ori suntem blestemați să ne-nghițim destinul, același
Poezie by Maya Belciu () [Corola-journal/Imaginative/8698_a_10023]
-
sesiza iar un paralelism interesant, despre care am mai vorbit deja: și într-un caz, și în celălalt, constituirea lumii metropolei se face plecând de la instanțele sale secunde, de la resturile lăsate în urma funcționării sale diurne, de la memoria care se lasă întrezărită doar pe chipul clădirilor sau în numele străzilor. S-ar putea spune, în sinteză, că pentru Benjamin experiența urbană este a celui care nu se integrează definitiv în mecanismele orașului, care rămâne, într-o măsură decisivă, inadaptat la schimbarea sa și
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
apleacă un înger ridicând mâna adormitoare, în vreme ce de pe partea opusă apar două figuri, o femeie șezând și un geniu înaripat. Viziunea cu toate detaliile împrumutate e originală și dramatică, deși e vorba mai mult de o fixare a unor combinații întrezărite 244". Prezența personajelor auxiliare indică atât un reglaj simbolic al unei existențe postume, ordinea unei alte dimensiuni, cât și o detașare a pictorului de propria sa emoție, care a prezidat la nașterea tabloului. Prin intermediul femeii într-o ipostază mariologică și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
tabloului lui Teișanu. Femeia pare să privească în acea direcție, veșmântul negru care-i învelește picioarele corespunde acelei zone de umbră, de indistinct, reluată în ecou de umbrele pe care le fac pliurile cortinei. Prin urmare, există o amenințare abia întrezărită, schițată în spatele cortinei, care conferă tabloului același caracter teatral de mise en scene. În aceeași categorie intră și tabloul Nud așezat (pastel, semnat în stânga jos cu negru 70 x 100 cm), pictorul folosind aproape același decor ca un fotograf care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
libertate de expresie religioasă fusese îngrădită. Astfel, discursul celor ce aveau să preia destinele politice ale României împletea în chip subtil renașterea spirituală cu acest moment al Nașterii Mântuitorului. Presa a lăsat în urma sa amprenta unui început plin de speranță, întrezărită astăzi din articolele și reportajele vremii. Începuturile discursului religios în mass-media din România de după 1989 nu se încadrează în standarde jurnalistice, nu în cele retorice, însă se distinge, în ansamblu, o dorință de a accesa cât mai multe informații religioase
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
radicală, inasimilabilă, incomprehensibilă și chiar inimaginabilă. Iar gândirea occidentală nu încetează să-l ia pe altul drept Celălalt (autrui), să-l reducă pe altul la Celălalt". (Baudrillard/Guillaume, 2002, p. 6) În unele cazuri, sălbăticia trimite către uman prin posibilitatea întrezărită a "îmblânzirii", adică a interiorizării atributelor umanului; în cele mai multe cazuri însă, îmblânzirea înseamnă dresaj, adică pierderea caracteristicilor originare, fără dobândirea atributelor umanului: "Prin dresaj, animalul nu devine altceva decât este, nu devine o "ființă culturală", nu-și apropriază un mediu
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
oară, pictat în culorile toamnei atunci cînd este "revăzut" de către cel care se vede nevoit să se despartă de femeia iubită: (11) Acea dragoste nemărginită care îmi umplea inima, pe care n-o hrănea nimic altceva decît o formă abia întrezărită, îmi părea exprimată de lunga panglică a apei care strălucește la soare între două maluri verzi, de șirurile de plopi care împodobesc cu dantela lor mișcătoare acea vale a iubirii, de pădurea de stejari care înaintează între vii pe care
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
pîlc de copaci drumul spre Saché, numele satului de care ține Frapesle. o descriere expresivă care traduce starea psihologică a personajului: (86) Acea dragoste nemărginită care îmi umplea inima, pe care n-o hrănea nimic altceva decît o formă abia întrezărită, îmi părea exprimată de lunga panglică a apei care strălucește la soare între două maluri verzi, de șirurile de plopi care împodobesc cu dantela lor mișcătoare acea vale a iubirii. o descriere ornamentală, reziduală, cu conotații estetizante: (87) Am coborît
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
fiindcă se axează prea mult pe "instinct" și prea puțin pe intelectualitate), Lovinescu nu izbutește deocamdată să găsească o formulă artistică alternativă, capabilă a răspunde dorinței de libertate și de afirmare fără constrângeri a personalității. Soluția cea mai la îndemână, întrezărită chiar din considerațiile privind actualitatea teatrului antic, ar fi fost să scrie o "melodramă" (ca Oedip rege, de pildă), cu o substanțială problematică psiho-morală și cu un conflict care să dea câștig de cauză conștiinței, raționalității vieții afective, și nu
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
cei de la primărie și de la poliție. Arabul privea spre răsărit ținând strâns la piept pachetul și banii. Daru îl apucă de braț și îl răsuci cu fața către miazăzi. La poalele înălțimii pe care se aflau se putea ghici, abia întrezărit, un fel de drum. - Acolo e drumul care trece peste podiș. După o zi de mers vei da de pășuni și te vei întâlni cu cei dintâi nomazi. Te vor primi și te vor adăposti, după legea lor. Arabul se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
era ca o apă cristalină care se tulbura ori de cậte ori cineva arunca o piatră în adậncul său. Continuam totuși să cred că trăiesc numai și numai pentru a mă face vrednică de nemurire, iar suferința sau eventuala fericire întrezărită deveniseră acum doar căile prin care speram să ajung acolo. Scurtele mele conversații cu Yon păreau o veșnică împletire de aleasă simțire și de agilitate spirituală. Prietenia noastră se baza mai mult pe contraste decật pe asemănări. Eu, blondă naturală
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
nu se naște așa cum susține teoria momentului haiku printr-o revelație, că nu-ți este pur și simplu dăruit În Întregime atunci și că, după clipa inspirației care-l ocazionează, urmează mai mereu Încercări și ezitări, renunțări și reluări, piste Întrezărite, urmate și părăsite, cîntăriri și evaluări și, uneori, norocoase și neașteptate nimeriri ale cuvintelor, tonului, sensului. Cu totul absenți Poemul salcîmii-nfloriți - În sală, și cei prezenți cu totul absenți Ocazia Nu prea-mi place să merg cu transportul În comun
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
m-am lăsat târât de acest ferry-boat, care este verbozitatea mea. Adevărat Wells rioplatense, urc Înapoi pe scara vremii. Debarc În posesivul crivat nupțial. Luptătorul nostru Își procreează de-acum vlăstarul. Acesta se naște: e Ricardo Sangiácomo. Mama, figură abia Întrezărită, secundară, dispare: moare În 1921. Moartea (care, la fel ca poștașul, sună de două ori) l-a privat În același an și de promotorul său, care nicicând nu a refuzat să-l Îmbărbăteze, contele Isidoro Fosco. Spun și repet fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
la douăzeci și trei p.m., În fiecare zi cu excepția celei de luni, sprijinit, și Încă cum, de un ales cerc de fideli care acționează, cu loialitate, În ture. De două ori am asistat la similare cenacluri; cu excepția lui Morpurgo, chipurile Întrezărite au fost de fiecare dată altele, dar fervoarea comunicativă - aceeași. Nu ni se vor șterge din memorie nici muzica metalică a tacâmurilor, nici clinchetul ocazional al câte unui pahar spart. Pe calea semnalării antecedentelor, vom consemna că această petite histoire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
desen. Clara avea un corp bine proporționat și niște forme armonioase și calme, care ascundeau în fiecare celulă o impetuo zitate anevoie reținută și o extraordinară energie. Pielea ei emana o luminozitate transparentă, de un roz palid, ca un abia întrezărit răsărit de soare. în hăul ochilor ei mari și aproape negri te puteai prăbuși amețit dacă îl priveai concentrat și nu te opreai la obstacolul incolor și superficial al ochelarilor. Părul învolburat, aproape negru și el, îi încadra orgolios trăsăturile
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]