218 matches
-
un joc de culori vii în fața cenușiului apăsător, în cinica să neclintire? Prezumam că asemenea simțăminte îl încearcă și pe Bujor Nedelcovici. Fără a-l opri să-și reia comentariile așternute în deceniul anterior, ba dimpotrivă coroborîndu-le cu notă unei întristătoare actualizări. Socotea d-sa atunci (și cum ar putea socoti, azi, altminteri?) că putem distinge două categorii de intelectuali. Una compusă din cărturarii cu adevarat independenți de conjuncturi, „puțini, izolați, tracasați, dezamăgiți, nevoiți să depună eforturi imense pentru a-și
Uzura adevărului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6547_a_7872]
-
vitupera contra bolșevismului, care "vrea să ne aducă spre epoca troglodită, spre zarea neagră și bestială de unde am pornit." Când însă "uraganul siberian", cum îl numea, se apropie de Nistru, prevestind înfrângerea sigură a Germaniei naziste, scriitorul alunecă spre un întristător conjuncturalism, explicabil, să zicem și prin slăbiciunea omenească a fricii. Bolșevicilor, pe care îi anatemizase, le recunoaște acum - stupoare! - un rol de mărinimoși salvatori, veniți să ne... "igenizeze țara". La 30 august 1944 îi salută pe foștii "tâlhari sovietici" ca
între amăgire și dezamăgire by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10216_a_11541]
-
scriere apare axată pe această melancolică mărturie a intelectualului aflat "sub vremi" inicve. Constantin Mateescu reface pas cu pas drumul unui "intelighent" reprezentativ, "călare pe două epoci", cea dinainte și cea după '89, ambele tarate de imperfecțiuni, ultima poate mai întristătoare întrucît a "consumat" rezervele de speranțe pe care le poseda prima. Nu avem a face decît rareori cu propoziții abstrase, dozate acestea, cînd se ivesc, cu grija cu care un prozator se ferește de speculația nudă ca de-o improprietate
Jurnalul unui incompatibil by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10557_a_11882]
-
mari s-au spus aceleași lucruri.(...) Discuția a fost condusă cu aplomb de Dionisie Șincan și Șoloc, ce n-au pierdut prilejul să-și exhibe stilul stalinist cu care ne-au intoxicat la Radio și Televiziune în anii de restriște. întristătoare alocuțiunea lui Niculescu, vecinul de pe strada Gării, propus de un partid Ťal automobiliștilorť, al cărui nume mă trimite la comediile burlești ale lui Chaplin". Masele nu au o conștiință proprie, manipulate fiind de către demagogi mai abitir ca înainte, cînd oferta
Jurnalul unui incompatibil by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10557_a_11882]
-
curat și mai frumos în politica românească. Cu acest prilej m-am și documentat, înregistrând în memorie manifestările grobian-agresive ale stilului electoral pesedist, despre care voi scrie cândva pe larg. Deocamdată, însă, nu vreau să-mi ocup mintea cu rememorări întristătoare. Îmi place ca măcar un timp să mai persiste în amintirea mea mirosul de brad al întâlnirilor cu țărăniștii și cu simpatizanții țărăniștilor din Suceava.
O campanie "inutilă" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12215_a_13540]
-
la Palatul Copiilor. Oamenii aceia în costume ciudate, care mureau unii în brațele altora cântând, i-au făcut să plângă până și pe ei - lei tineri, din jungla Bucureștiului, căliți în lupta zilnică pentru ciosvârtă. Acolo, la concertul cu final întristător, a început partea frumoasă a vieții lui Mihai Botoșan și a fraților săi. Ori oamenii de la Fundație au dat peste dânșii și i-au poftit la cămin, ori ei i-au văzut și s-au predat - Mihai nu-și mai
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4427_a_5752]
-
din SUA, Rodney Koeneke, care urmărește cu interes literatura română și care ne-a și semnalat de altfel apariția derutantelor broșuri), textele propagandistice ale lui Ion Bogdan Lefter și ale asociaților săi pleacă de la premisa - comică, dacă n-ar fi întristătoare - că se poate scăpa de concurență... nenumind-o. Așa cum în unele familii superstițioase nu se pronunță niciodată numele Satanei, în familia optzecista sunt evitate cu strictețe nume că Nichita Stănescu, Ioan Alexandru, Ana Blandiana, Ileana Mălăncioiu, Cezar Ivănescu, Augustin Buzura
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17785_a_19110]
-
poate că era timpul s-o facă în mod direct, fără medierea eseului sau haina ficțională a prozei. Posibil să nu fi fost eu persoana cea mai potrivită, interlocutorul nimerit. Din prima clipă, Octavian Paler a respins categoric această variantă întristătoare, răspunzându-mi cu o generozitate și o căldură care, literalmente, m-au topit. N-a fost nevoie de pledoarii și "diplomație", de tatonări, reveniri și preparative speciale. Ne-am descoperit, dintr-odată, pe aceeași frecvență de undă: un clasic în
Convorbiri cu Octavian Paler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9653_a_10978]
-
rusă, astfel încât în locul expeditivului "OK" se poate auzi calmul "harașo". Pe străzi, cei mai mulți dintre tineri, chiar și îndrăgostiții, vorbesc în limba rusă (ceea ce nu e de disprețuit, întrucât rusa e limba lui Tolstoi și a lui Dostoievski, dar e foarte întristător, întrucât ne aflăm în spațiul limbii române, care la rândul ei e limba lui Eminescu și a lui Caragiale). Vânzătoarele de la magazine îți răspund invariabil în limba rusă și, când constată că nu ești rusofon, își comută vorbirea, sâcâite, pe
Limba română în dizgrație la Chișinău by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8064_a_9389]
-
se poate de apăsata: "Aproape toate spovestile despre viața lui Faulknert pot fi exagerări sau plăsmuiri, cu o singură excepție - dependența lui de alcool, care a durat până la plecarea dintre cei vii. Felul în care bea, inclusiv la chefuri, era întristător. N-a fost nimic eroic sau maiestuos în excesele lui singuratice, care s-au încheiat adeseori cu tratamente spitalicești" - citat în Parini, 2004: 80). Deocamdată, Faulkner îi uimește pe toți cu vitalitatea lui. Călătorește în Franța, în Italia, în Anglia
Primul Faulkner (I) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6859_a_8184]
-
aparent nesemnificative; ele compun însă un spațiu cotidian plin de reliefuri ce nu pot fi observate decît grație imaginilor rafinate închipuite de Dumitru Mureșan. Spirit contemplativ prin excelență, poetul înaltă ode verzelor și "tainei lor de nepătruns", "indescifrabilului" troscot sau "întristătoarei" lucidități a "cartofilor galbeni" și nu e atras de fascinantele "constelații grabnice de zburătoare". Revenirea la vremea maturității (în partea intitulată "Lira meditativa") îl dezleagă pe poet de sentimentalism, pune elipsa mai presus de confesiuni și descrieri, dar, reapare, paradoxal
Cronica unei clipe by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/18052_a_19377]
-
de elită nu mai contează ca un for de arbitraj, nu se mai fac auziți, nu mai sunt nici măcar dați deoparte de către beligeranți. Războiul se duce ca și cum ei nu ar exista. Din acest punct de vedere, cartea este instructivă (și întristătoare). Citind-o, asistăm la lupta eroi-comică dintre CULTURA DE CARTIER și FESTIVALUL NAȚIONAL "CÂNTAREA ROMÂNIEI", așa cum a rămas în mintea unora. Este vorba, de fapt de două forme de stângism: un stângism spontan și unul instituționalizat. Primul reprezintă reacția "băieților
CONTESTAREA LUI EMINESCU ÎN STIL HIP-HOP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17407_a_18732]
-
stată". Cuvinte profetice, care nu ne mai îngăduie iluzia unei iluzii, chiar dacă autorul lor a devenit ulterior, într-un fel, "proprietatea unor arendași de stat", a ideologilor de partid, în voia cărora s-a lăsat într-un mod atît de întristător... Firește că, într-un limbaj ce, la o privire superficială, ar putea fi omologat drept propagandistic avant la lettre, Tudor Arghezi deplora starea precară a scriitorului român, sub o zodie filistină, care făcea cu putință că "un domn subsecretar de
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
învolburate ale Dunării. Oameni cu fețe plumburii, însetoșați, agățându-se ciucure de cumpăna unei fântâni, care nu mai aducea la lumină decât noroi, oameni sălbăticiți, oameni-spectre, cu figuri cadaverice ca cei din gara Nadejda. Sunt numai câteva din aspectele profund întristătoare, dramatice, ale războiului. Dar scriitorul nu rămâne la tonul acesta, el tratează materia când grav, când cu un umor negru, când cu duioșie, când cu umorul său tonifiant, bine cunoscut. La un moment dat, prizonierii francezi urmăresc, prind și omoară
G. Topîrceanu, memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8790_a_10115]
-
însumi aveam să port decenii de-a rîndul "dosarul de cadre"" și că ar fi avut de suportat consecințele calității d-sale de ""simpatizant activ" al firavei mișcări comuniste de dinainte de 1944". Autorul Jurnalului infidel remarcă: "Într-adevăr: trist și întristător. Ca și cum numai Ion Ianoși ar fi avut "un dosar de cadre"... O altă persoană, cu un asemenea "dosar agățat la gît", nu ar fi rezistat ani de zile în funcția de profesor la Facultatea de Filosofie. Atunci unde se ascunde
Intelectualul în istorie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14377_a_15702]
-
ocupă în amănunt de polemica purtată de Paul Cernat și Daniel Cristea-Enache chiar în anul de grație 2008. Ambii susțin vocal, mai prudent sau mai vehement, „marea literatură”, bazată pe „marile teme” și „marile mize”, remarcă autorul studiului. Evident, e întristător pentru Ion Manolescu să-și vadă profețiile infirmate cu atâta naturalețe. (Fiindcă de profeții și nu de altceva e vorba în articolul citat. Autorul e explicit acolo în a-și afirma încrederea în noile generații de critici.) Dar se abține
Anii nouăzeci by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5614_a_6939]
-
mai mic e înghițit, în direct, de un clănțău mai mare. În loc să construiască împreună o idee, o emoție, orice, ,partenerii" de conversație se nutresc, cel mai adesea, dintr-o reciprocă și totală contestație; sau dintr-o surzenie intelectuală și mai întristătoare. Proliferarea panglicarilor de cuvinte în sfera politică, mediatică și culturală se datorează, cred, și acestui timpan colectiv stricat, prin care trec numai sunetele ascuțite, nu și cele grave. Ceea ce frapa la Tita Chiper era curiozitatea proaspătă, netrucată cu care își
Felii de viață by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10944_a_12269]
-
Recunoaștem imediat profilul psihologic, moral și comportamental al protagonistului din primul roman: un personaj abulic și ridicol, trăindu-și aiurea viața, ghidat parcă numai de dorința de a se da în spectacol. Latura aceasta inferior-spectaculară, de show ieftin, de circ întristător, este exploatată masiv în romanul de față, structurat (cum bine observă prefațatorul) ca o parodie a scenariului tragediei clasice. Într-o unitate de timp dată și într-un spațiu restrâns, autorul își plasează eroii într-un ,conflict" predictibil, făcându-i
Trei sinucigași by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10862_a_12187]
-
printre teoreticienii realismului socialist, fapt pe care S. Damian încearcă să-l nege, deși o lucrare a lui Croh. se intitula chiar Pentru realismul socialist, iar cronicile lui din anii ’50 nu prea ies din litera sociologismului vulgar, al unui întristător conformism. S. Damian recunoaște însă că prietenul său a făcut obedient servicii P.C.R., de exemplu, influențăndu-l negativ pe Camil Petrescu, „colaborând cumva la planul de lucru pentru piesa și romanul despre Bălcescu”. Aceasta, adaug eu, în urma „prelucrării” umilitoare a scriitorului
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
viața. Și viața ne-a adus pe unul la celălalt, nu ca să ne întredevorăm, ci ca să ne apărăm de viață, să ne strîngem unul în altul, trup și suflet, pentru a ne apară de tot ce e urît și rău, întristător și trivial". Pentru că însăși ideea profundei deosebiri dintre membrii cuplului să ia o întorsătură benefică: Nu ne completăm, asadar? Contrastul dintre noi nu e el oare o garanție că vom însemna o excepție în mulțimea cea multă, banală, inconștiență și
Cezar Petrescu, îndrăgostit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17602_a_18927]
-
de critică, de alte volume ordonate cu mult mai sistematic decât simplele colecții de cronici. Că motorul de declanșare a acestor proiecte critice se arată a fi, cel mai adesea, unul decurgând dintr-o serie de imperative academice, e oarecum întristător. Și pentru carte în sine, și - așa-zicând -pentru imagine: o excelentă teză de doctorat nu implică numaidecât o carte - măcar - lizibilă. Și totuși, atunci când o asemenea lucrare are în spate și autoritatea, paradoxală în felul ei, oferită de un
Avangarda și complexele criticii literare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8806_a_10131]
-
Președintele-Director General comandă, din fondurile instituției, aparate de supraveghere a personalului, a început să le plaseze în ascensoare, le cere pretutindeni, în birouri, - Big Brother întîrziat, gata să cheltuie nesăbuit, pentru hăituială polițistă, într-un edificiu unde ambianța se degradează întristător, unde arhitectura arată jerpelit și tot mai penibil. Ba chiar, plăcere tentaculară, cei vizați de atenția pizmașă a prezidentului se trezesc și cu urmăritori în preajma propriei locuințe, cîte trei pe parcursul a două sute de metri, oameni din Radio care salută și
Sub tropotul rinocerilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/3297_a_4622]
-
M. Sadoveanu, T. Arghezi, G. Călinescu, nu intenționam nici o clipă - ceea ce am evidențiat mereu - a nega statutul lor de creatori de primă mînă, de stîlpi de susținere ai literaturii române. Mă limitam a comenta etapa de ideologizare a operei lor, întristătoarea lor adeziune la comandamentele regimului comunist și atît. A nu-i recunoaște nici cel mai mic merit lui Nae Ionescu, mentorul unei impresionante pleiade intelectuale, a-l minimaliza la sînge pe Mircea Eliade, din mai toate punctele de vedere, a
Un ton tranșant by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8602_a_9927]
-
ani în urmă, nu mai are în prezent aceeași prospețime. Dacă, în general solistele și ansamblul de fete se prezintă la un nivel onorabil, în ceea ce-i privește pe dansatorii bărbați, nivelul lor, cu puține excepții, este de-a dreptul întristător. Mă refer în special la grupul toreadorilor și la interpretul lui Espado, Marius Dura, care, pur și simplu, nu avea ce să caute pe scenă, în acest rol. Și mai este ceva ce s-a infiltrat subtil în sufletele tuturor
O artistă încântătoare by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/10992_a_12317]
-
de pînză, altădată pudrate discret cu un verde de mucegai, și exemplare al căror chichirez îl dă amintirea vreunei lecții de școală, a vreunei teme de vacanță, a cuiva citind copiilor. Primele poartă ex-libris-uri, celelalte dedicații. Și unele, și altele, întristătoare. Destrămarea vechilor biblioteci și omorîrea, prin înstrăinare, a unor tandrețuri de familie, aniversări cînd mai era șic - ce demodat! - să oferi, spre amintire, o carte. Edițiile princeps poartă, cîteodată, dedicațiile autorilor lor, celelalte, gîndurile unor anonimi, mai mult sau mai
Parfumul cărților vechi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8739_a_10064]