1,698 matches
-
constantul ei efort a fost să cîștige un timp pentru creație: "împovărată de un serviciu de 8 ore, de drumuri de la un capăt al Bucureștiului la celălalt, de dificultăți familiale inerente etc., mi-a fost dat să scriu în condiții întrucîtva neobișnuite colegilor de vîrsta mea care, obținînd statutul de scriitor mai devreme, erau mai protejați. ș...ț Am scris Ťîn capť în birouri, în autobuze încărcate, în bucătăria unei familii mari și chiar pline, mergînd pe stradă" (Postfață la Dimineață
Un roman fără vîrstă by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Imaginative/11978_a_13303]
-
decât ceea ce este. Recentul eseu masiv al Ruxandrei Cesereanu, Imaginarul violent al românilor (București, Humanitas, 2003), repune, în termenii unui incitant excurs imagologic, mult disputata chestiune a identității comunitare. Ea e abordată acum, o dată în plus, la modul provocator-polemic, adică întrucâtva în descendența întrebării cioraniene despre cum se poate să fii român. Perspectiva imagologică a Ruxandrei Cesereanu ar putea fi situată, cred, în linia eseisticii antipatriotarde a lui Cioran (cel din Schimbarea la față a României), a lui Ionesco (mă gândesc
IDENTITATE ȘI VIOLENȚĂ by Laura Pavel () [Corola-journal/Imaginative/12779_a_14104]
-
desăvârșea în Polonia) și cu Dimitrie Cantemir, și terminând cu tinerii intelectuali ai zilelor noastre vedem că un număr impresionant de români talentați și instruiți s-au realizat profesional în afara țării. Metaforic vorbind, imaginea intelectualului român în continue „peregrinări” amintește întrucâtva de celebra imagine a „evreului rătăcitor” (așa cum l-a văzut de pildă Gustave Doré, în 1856). Parcă am avea și noi un „intelectual rătăcitor”, blestemat să-și împlinească menirea doar departe de propriile rădăcini. În timp ce în alte țări cultura înflorea
Piese de puzzle Sebastian și Eliade by Irina Groza () [Corola-journal/Imaginative/12957_a_14282]
-
va fi apăsat până și asupra imaginii lumii de dincolo: ,, Și tu, mamă, nicicând n-ai să mai știi/ încotro fiul tău a dispărut fără să lase-o urmă”... În volumul Vămile pustiei (1969) impresionează lungul poem Ascensiunea, care continuă întrucâtva gravitatea Omului - într-un peisaj maritim ce se înalță spre ,,vămile” de peste viață: ,,Eu încotro? Spre obârșii, ori spre margini?/ Curg, asta știu, spre undeva, neliniștea mă duce/ Acolo unde se opresc încremeniți toți călătorii/ Și de unde cad apele pustiite
Ioan Alexandru, în câteva poeme by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13115_a_14440]
-
de turnarea noului film cu Miss Paltrow; s-a început tocmai cu turnarea în vechile clădiri ale colegiului. În sinea mea dădeam aprobator din cap: era nevoie, într-adevăr de cîteva corecturi ici-colo pentru a reprezenta aici atmosfera pașnică și întrucîtva adormită a unui orășel universitar englezesc în anii ’50. După-amiază m-am mai strecurat eu în jurul cartierului general al echipei de filmare, dar n-am mai putut zări nimic altceva decît niște umbre în mașinile în care erau cabinele unde
Scrisori de la marginea lumii de Katharina Biegger by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13958_a_15283]
-
Burlă, Xenofon Gheorghiu, Ion Paul, Costică Botez, mai toți viitori colaboratori ai Vieții Românești. Cititor impenitent și din ce în ce mai rafinat, Sadoveanu își dă seama de timpuriu că Ion Creangă nu e un scriitor popular, ci un artist care pretinde un cititor întrucâtva evoluat. Va dovedi în timp o înzestrare excepțională în lecturile lui din Amintiri din copilărie, socotind cu excesivă modestie că e singura lui însușire artistică de care era sigur. Îi cunoaște acum pe sonetistul Mihai Codreanu, "tânăr efeb, cu un
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
literal și în toate sensurile - aurul e desigur esențial: "...nu-l vedeam șpe Aubrey de Vereț altfel decît locuind într-una din străzile ce mărginesc regescul Tiergarten spre apus, încingîndu-l cu o minunată salbă de vile, unde aurul a izbutit, întrucîtva, în încercarea de a sădi iarăși raiul în viața pămîntească. Mi-l închipuiam dar răsfoind cu degetele lui subțiri cărți cu legături scumpe în somptuoasa singurătate a odăilor cu oglinzi adînci...." (p. 39). Motivul oglinzii, cu metaforica lui bogată, joacă
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
și-a mâncat covrigul aurei în timpul vieții. Fiindcă nu am primit până acum niciun răspuns, îmi reînnoiesc cererea: Stagiul de sfânt necontrafăcut al lui Corneliu Coposu în deșertul comunist, spinii îngurgitați la Gherla și lăcustele din Periprava ar fi stânjenit întrucâtva pofta de mâncare a cuvioaselor fețe bisericești date la întors după decembrie ’89. Diavolul dialecticii îmi șoptește că Stalin și băieții lui de mingi de pe la noi i-au salvat, în ultimă instanță, viața liderului țărănist. Cum pe la 1946, adică la
Mircea Dinescu despre Corneliu Coposu by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82357_a_83682]
-
sau cu probleme învățau în primul rând să fie oameni: să muncească, să împartă, să fie generoși, să se bucure împreună și să facă totul cu dragoste pentru ceilalți și cu grijă pentru natură. Între timp, lucrurile s-au schimbat întrucâtva. Alin a devenit o celebritate în lumea artizanilor de fapte bune, celebrități din toate domeniile s-au perindat prin Pasul Tihuța și s-au minunat de ce-au văzut acolo, Tășuleasa Social a devenit un adevărat brand, mai multe companii
Oameni de toată isprava by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82464_a_83789]
-
am temut că Franzen, în jurul căruia se construiește deja un cult în America, să nu fi început să abuzeze de răbdarea cititorului (așa cum mi s-a părut că a făcut Pamuk cu Muzeul inocentei, lucru care mi l-a îndepărtat întrucâtva de la suflet). Apoi, am citit chiar în drum spre State astă-toamnă How to be alone, colecția de eseuri ale lui Franzen (mulțumesc, Cristina!) și cele două care tratează despre starea românului american (Why bother?) și despre singurătatea cititorului de cursă
O carte grea care se citeşte uşor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82536_a_83861]
-
Cosmin Ciotloș Anticipat întrucâtva de premiul Festivalului de Poezie Promethevs și dezvăluit din când în când în reviste, debutul Oanei Cătălina Ninu (Mandala, Ed. Vinea, 2005) rămâne, totuși, surprinzător. Deși cititorii erau familiarizați cu destule dintre poemele de aici (prezente și în antologia generaționistă
Poemeintrauterine by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/11165_a_12490]
-
să-i mire pe mulți - dintre pasiunile muzicale ale lui Caragiale și voluptatea coborîrii în elementar. În Berlin, concertele din Beethoven și icrele, ca să vorbim metonimic, sînt obsesii complementare. Ambele dau seamă despre nevoi elementare. Sau poate că lucrurile stau întrucîtva diferit: deoparte lumea, care-i satisface nevoia de a percepe materia cu simțurile; de cealaltă, arhitectura unui sens și iluzia articulării ei după legi neștiute? Poate că și în sensul acesta, nu numai în acela al ezitării între ironie și
I.L. Caragiale, un hedonist în labirint by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/11121_a_12446]
-
planul limitat lingvistic al jocurilor de cuvinte și calambururilor, cît și în acela al lumii pe care cuvintele o întemeiază. De fapt, în treacăt fie zis, nu există nici o ruptură aici, ci numai o diferență de intensitate. Este ceea ce explică întrucîtva replica finală a povestitorului din Broasca minunată (după Mark Twain). Atras într-un vertij de ,ficțiuni", el replică: ,- Ei, tată Simion, ia mai scutește-mă pe ziua de azi măcar de vaca ciută. Ce vrei, să-ți înghit toate min
I.L. Caragiale, un hedonist în labirint by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/11121_a_12446]
-
arrive, le froid. Marin Mincu își exprimă în mod derutant - dar nu fără umor - recunoștința: "Poetului Ilie Constantin, parizianului oltean care m-a franțuzit, cu bucuria de a nu ne iubi prea mult... Marin Mincu". Dedicația pe o carte seamănă, întrucâtva, cu o scrisoare, care nu așteaptă neapărat un răspuns. Pot scrie un comentariu plecând de la câteva rânduri epistolare, dar sunt mai sfios cu dedicațiile. Le transcriu cu plăcere - trebuie să fac un efort să mă opresc - dar preget a "broda
Ars dedicatoria by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/11460_a_12785]
-
după-amiază, Nichita îl cunoaște pe Ion Barbu. Acasă la Sandu Tzigara-Samurcaș, Ion Barbu dă un "spectacol de geniu" în fața celor cîțiva tineri uluiți de paradoxurile năucitoare emise infailibil de fantasticul personaj, care, după ce le declară senin că "bătrînul Caragiale era întrucîtva meschin, și asta l-a împiedicat să devină un mare scriitor", pentru el prim și ultim Caragiale este Mateiu, le recită superb din Nenea Iancu două schițe cu Lache și Mache, pe dinafară. Ca și cum n-ar fi fost de ajuns
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
merit esențial al Festivalului de la Neptun/Mangalia/Constanța din 2006 e acela de a propune o formă de dialog instituțional bazat pe toate regulile eficienței " construit cu seriozitate " dar lipsit de tirania angoasantă a rezultatului imediat. Acestea toate " privind lucrurile întrucâtva din afară. Din mijlocul lor " dintre discuții " un nemaipomenit road movie văzut și parcurs de fiecare invitat. (Rep.)
Festivalul "Zile și Nopți de Literatură" - 2006 () [Corola-journal/Journalistic/10266_a_11591]
-
reliefată este perechea aristocrată: Simonida Luțescu este frumoasă, credibilă în linia personajului melancolic al Contesei, dar fără a-i da o individualitate vocală proprie. Despre Conte, Beaumarchais spunea că trebuie jucat ,foarte nobil, dar cu grație și libertate" și este întrucâtva și optica regizorului. Dar traducerea în fapt vocal și scenic a lui Florin Simionca este departe de acest model. Prezențe plăcute, cu glasuri calitative au fost Vikena Kamenica (Albania) în Cherubino, savuroasa Marcellină a Andreanei Nikolova (Bulgaria), Gergely Nemeti din
Un proiect avantajos by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/10025_a_11350]
-
de persoane în urma inundațiilor din 1970 și a seismului din 4 martie 1977. Activitatea voluntarilor locali Filiala locală Timiș a Societății Naționale de Cruce Roșie s-a situat de-a lungul timpului printre cele mai active din țară, un lucru întrucâtva firesc dacă ținem seama de caracteristicile geografice ale unității administrativ-teritoriale pe raza căruia funcționează (amplasare, suprafață, populație). Acțiunile formațiunii din strada Eneas nr. 14A s-au concretizat atât în participări la toate exercițiile desfășurate de Inspectoratul de Protecție Civilă, cât
Agenda2003-28-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281238_a_282567]
-
Trieste (unde închiriase un întreg apartament, deși - cum o să arăt la sfîrșit - în adîncul lui era umil și milos), într-o bună zi, ne-a făcut o vizită. Dar ambianța sărmanei mele case era tristă, cenușie; în plus, mă neliniștea întrucîtva insistența lui în a-mi cere să scriu pentru „Prospettive” un articol îndreptat împotriva păturii mercantile din Trieste, ce-l dezgustase în mod deosebit (nu știu bine din ce pricină). (Frumoasă „perspectivă” ar fi fost pentru mine un asemenea articol
Umberto Saba - Scrisoare către Linuccia () [Corola-journal/Journalistic/2822_a_4147]
-
să scrii și scrii bine. El a încercat să mă întrerupă, pomenind - iar! - de colegiul Cicognini din Prato, dar nu l-am lăsat să continue. În schimb l-am „moralizat” eu. - Cărțile tale, am spus, sînt frumoase. Ceea ce le dăuneză întrucîtva este faptul că se simte că sînt scrise (nu întotdeuna, dar adesea) ca să-l „uluiască” pe cititor; și să aibă astfel un efect și mai mare. În acest sens ai fost grozav, mai mult decît grozav. Dar în tine Curzio
Umberto Saba - Scrisoare către Linuccia () [Corola-journal/Journalistic/2822_a_4147]
-
orașul cu realizări frumoase“. Trebuie schimbată mentalitatea România ar putea deveni o producătoare de trandafiri, dar nu de azi pe mâine, consideră dl Wagner. Concurența din străinătate este mare. Se aduc trandafiri până și din America de Sud! Pentru a se schimba întrucâtva situația, ar trebui să existe investitori, să fie schimbată structura de soiuri cu unele mai moderne (probleme licențelor străine!) și să fie eliminată mafia din piețe. Rezolvarea culturii trandafirilor în spații protejate este mai grea deoarece costurile de încălzire sunt
Agenda2003-49-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281791_a_283120]
-
propagandă electorală. Pe lângă clasicele indicatoare din carton subțire sau țesute din mătase, colecția bibliotecii cuprinde și obiecte confecționate din piele sau materiale plastice, decupate din vinilin sau decorate cu autocolante. În Țara Soarelui Răsare Fiind un împătimit al acestei arte, întrucâtva surprinzătoare pentru europeni, și studiind o amplă bibliografie, Györfi-Deák György a scris un excelent studiu, intitulat „Origami, arta de a plia hârtia“. După ce face o serie de referiri la istoria hârtiei, autorul ajunge în Japonia, unde locuitorii Țării Soarelui Răsare
Agenda2005-02-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283261_a_284590]
-
oaste“; există un întreg folclor „de cătănie“. Desigur că activitatea de recrutare și încorporare a cunoscut de-a lungul timpului transformări majore. Este suficient să ne amintim de flăcăii luați la oaste cu arcanul; veți recunoaște că metodele au evoluat întrucâtva. Evoluția nu se va opri însă aici, date fiind condițiile actuale militare și politice. Numărul încorporaților va scădea, desigur, în urma unei selecții mult mai riguroase, factorul fizico-psihic urmând a fi completat de alții, impuși de continuitatea procesului de profesionalizare. Deocamdată
Agenda2004-43-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282986_a_284315]
-
Formate din 3 sau 4 cifre Dacă în ceea ce privește numerele telefonice de format „clasic” (6 sau, în cazul Bucureștiului, 7 cifre) chestiunea tarifării este, dacă nu clară, cel puțin unitară, pentru numerele scurte (de 3 sau 4 cifre) situația se prezintă întrucâtva diferit. În acest sens, apelurile către serviciile speciale din 3 și 4 cifre sunt, din punctul de vedere al taxării, defalcate pe categorii, după cum urmează: l serviciile „Vânzări și relații clienți”, „Deranjamente posturi telefonice”, „Deranjamente circuite închiriate”, „Deranjamente posturi telex
Agenda2005-03-05-general7 () [Corola-journal/Journalistic/283280_a_284609]
-
pentru ca între 1970-1980 să fie de-abia pe locul 15, iar în 2003 - pe locul 61. În același timp, influența hispanică a făcut ca numele Maria să urce de pe locul 61 (în 1920) pe locul 40, în 2003. Situația este întrucâtva asemănătoare în Marea Britanie, unde la începutul secolului XX numele Mary era pe primul loc, după care a decăzut treptat. România se înscrie în aceste tendințe generale, părinții din ziua de azi preferând nume „moderne” celor tradiționale. C. C. Scurtă călătorie în
Agenda2004-52-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283213_a_284542]