2,740 matches
-
un monstru și-acum, încet, încet, după ce-a dispărut și nu mai este decât în amintire, oribilă poveste, încep, din când în când, să îl regret. Nu-i uit privirea cruntă și ghearele de-oțel cu care-îmi sfâșia sufletu-ntruna, dar când mă biciuiește cu mult mai rău furtuna durerilor, parcă mi-e dor de el. Atunci slaba speranță că am să îl înving măcar prin legendara resemnare îmi lumina privirea și mai eram în stare ca rănile în liniște
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1427297989.html [Corola-blog/BlogPost/340996_a_342325]
-
surprins, și, în final, declarându-se mulțumit de rezultat a deschis porțile, iar Emanuela a ieșit mândră cu căruța din curte, așteptându-și tatăl să urce. Mai apoi, alăturați umăr la umăr pe scaunul căruței, mândri unul de celălalt, sporovăind întruna, au dat fru liber calului, să tot tragă căruța după el pe ulițele satului, spre locul de unde aveau să aducă iarbă. Au ajuns repede și Emanuela și-a rugat tatăl să ducă dânsul calul în pripon. Ea a luat coasa
ÎN MÂNA DESTINULUI...(5) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1424034758.html [Corola-blog/BlogPost/362713_a_364042]
-
mult bine oamenilor, decât însinguratul Acesta, Care este însuși Fiul lui Dumnezeu, făcut om. Să învățăm la școala Lui datoriile însingurării. Am aflat în scrisul unui om de rugăciune această apostrofă a evlaviei luminate: M-am săturat, Doamne, vorbindu-Ți întruna de mine, ca și cum numai eu aș fi vrednic de luat în seamă, ca și când eu aș fi, și nu Tu, Alfa și Omega. Grăiește-mi, Doamne, de Tine, căci asta-mi dă odihnă. Arată-mi ce simți Tu, ce plănuiești Tu
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_benedict_ghius_.html [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
TOMNATIC Autor: Lia Zidaru Publicat în: Ediția nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Lași să vină un timp răcoros și ne încearcă doar norii ploioși! Uneori și genele tale cad grele, obosite de nesomn, iar ochii caută întruna drumul, chipul, visat, dorit îngânat ... Nu, nu are cum colțul de lume să te ascundă, tăcerea să rămână mută, freamătul adânc să nu te pătrundă! Iar întrebarea să nu-și răspundă... care zare e de soare, sau care-i fraza
TOMNATIC de LIA ZIDARU în ediţia nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/lia_zidaru_1477991725.html [Corola-blog/BlogPost/381000_a_382329]
-
dogma în literatură care duce, conform convingerii părintelui la șablon. „La manierism. La imobilitate. Am prea văzut-o. Supraviețuim agățându-ne cu disperare de o barcă de salvare: a) libertatea, b) bunul simț, c) simțul ridicolului, d) umorul. Și repetând întruna: 2+2=4. Și amintindu-ne mereu că toate-s trecătoare, mai ales modele (dogmele sunt mode): ce e val ca valul trece”. Atâta originalitate și spontaneitate în sistemul gândirii, rar mi-a fost dat să întâlnesc, poate doar la
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) by http://confluente.ro/Centenar_steinhardt_nicolae_steinhardt_cezarina_adamescu_1342592826.html [Corola-blog/BlogPost/355966_a_357295]
-
clopotul bate... Ninsoarea cade domol. La crâșmă, poteca-i bătută; E mare zarvă-năuntru - Un brunet încearc-o lăută, Iar alții... joacă barbutu’. E vremea târzie de-acum. Mai toți își făcuseră suma. Chiote răsună pe drum Și ninge, și ninge întruna! ION PĂRĂIANU Referință Bibliografică: A PRINS SĂ NINGĂ DE IERI / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1830, Anul VI, 04 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ion I. Părăianu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
A PRINS SĂ NINGĂ DE IERI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1830 din 04 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1451906991.html [Corola-blog/BlogPost/369682_a_371011]
-
plecat.” În cântecul „M-am născut în Ciocănești” sunt amintite aspecte ale vieții din familia părintească: „M-am născut în Ciocănești/P-un pârâu de munte/ Casă cu șapte surori/ Și cu doruri multe./ Tatăl meu era român/ Și muncea întruna./ Și cu drag el ne creștea/Și pe mama o iubea./ Avea un picior de lemn/ Și cosea cu coasa/ Eu pe el îl ajutam/ Mama fân strângea./ Ne ducea în sărbători/Să rugăm pe Domnul/Să trimită pacea sa
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
Luna și stelele zâmbesc văzându-mi ochii care-ascund petarde. În inimă și-n suflet ale iubirii hoarde prin ale mele stepe hoinăresc. M-am resemnat. Tristețea îmi pare un pustiu în care nu se află nicio oază. Ale dorinței trenuri întruna deraiază și-n gări nu mai ajung. E prea târziu !... Nu mă mai pot întoarce. Merg tot mai greu, atras de bezna care se prelinge-n zare. Sunt obosit. Mi-e sete și-ngrozitor mă doare gândul că poate fac
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1427650240.html [Corola-blog/BlogPost/377165_a_378494]
-
dorind să mai amân, dar cineva din spate mă împinge. E-un ger cumplit și soarta cu mari zăpezi mă ninge, iar fiecare fulg este bătrân. Nemesis Mi-apare-ades Nemesis echilibrând din plin și-n Univers făcând orânduială, dorind să fie-ntruna mereu imparțială cu orice muritor și-orice destin. Atâta fericire și-atâta nenoroc, fărădelegi și multe fapte bune le cântărește bine și hotărâtă spune ce să reziste până la soroc. Nu are nicio milă față de cei ce rău fac semenilor lor
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1427650240.html [Corola-blog/BlogPost/377165_a_378494]
-
Din prima perioadă a retragerii lui, Vasile a lucrat cu încrâncenare și, de aceea, cu roade multe. Studiul Scripturilor, cercetarea tradiției și asceza îl absolviseră integral. Mintea i s-a deprins să se sfințească la adevărurile dumnezeiești. Și se curățea întruna de ispitele din afară. Devenea astfel tot mai capabilă și pătrundea tot mai adânc în adevăr”. Mărturisirea Adevărului nu presupune doar o biruință dialectică în fața gândirii de tip eretic, ci împărtășirea Adevărului printr-o convingere izvorâtă din trăirea deplină a
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1450768115.html [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Încerc Încerc să mă schimb, alt drum să parcurg, să-i pun far și nimb acestui amurg. Încerc să dau rost la tot ce-n destin întruna a fost prea rar și puțin. Încerc să-mi conving voința că am puterea să-nving, din ciot să fac ram. Încerc să nu ard decât cu folos, să-mi șterg falsul fard pus chiar peste os. Încerc să zidesc
ÎNCERC EU NU M-AM FRÂNT de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1448650908.html [Corola-blog/BlogPost/383103_a_384432]
-
Autorului Viața pe creștet Viața pe creștet, la creșă cu Beckett, ulciorul se sparge lovit de catarge, inelul de aur purtat de un maur, cișmeaua mai curge cu sânge și fuge, oprește nebune rima pe strune, că struna, nebuna lovește întruna, pământ străveziu, ev mediu târziu, beau apă din cască, străbuna mea flască, semne prea multe de cnuturi bătute, cazanul așteaptă un diavol se scapă, auzi primăvară, cum vine pe scară? A muri în somn, a nu mai muri. Femeia la
VIAŢA PE CREŞTET de BORIS MEHR în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Viata_pe_crestet_boris_mehr_1326328855.html [Corola-blog/BlogPost/361820_a_363149]
-
doamna-i făcu semn din privire Să pornim dragul meu să pornim [23] Mergeau plângând pe această lume doamnă, nu mai pot îmi e greu de cât timp călătorim noi așa de miliarde de ani dragul meu [24] Păsări treceau întruna pe cer o cetate părăsită se vedea la răsărit sufletul o privi cu uimire și zise doamnă, dar acesta e drumul pe care-am venit. ANA, STRIGAM ! [1] Ningea cu vieți peste o lume în care nimeni nu venise ningea
POEME PROFETICE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1457672031.html [Corola-blog/BlogPost/368475_a_369804]
-
strigat și eu cu-această gloată: Crucificați-L pe Iisus Căci gloria Lui astăzi a apus! Voiau și ei, voiam și eu Să-L omorâm pe Dumnezeu Izvorul cel de-viață-dătător De-atuncea plâng și mă-nfior! Mă tângui și Te caut întruna Inima-mi suspină precum struna Care-a rămas atâta: cu o coardă Tu Doamne ai iertat această hoardă! Dar am aflat de învierea-Ți sfântă Ca un cuțit ce lama și-o împlântă În carnea noastră plină de păcat Când
CHIPUL TĂU de ION UNTARU în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Chipul_tau_ion_untaru_1356942773.html [Corola-blog/BlogPost/350832_a_352161]
-
o cosmogonie-ntreagă. CLIPA DIN ARHEU Curajul îl trăiesc, de parcă aș muri, Și moartea o domin, de parcă aș trăi, Desferecată, inima -mi se urcă în Cer, Apoteoza melcului încruntă orice fier. Zideam un vânt și risipeam furtuna, Ademenind Erasmul, iubind întruna, Purtată pe aripa grea a păsării lovite, Căderea sorilor o rețineam în minte. Apoi din soare, cu el însuși, cucerind Lungi zile, impunătoare nopți, crescând Și nu mă ia de spate nici un aprig gând, Curajul l-am avut, să cânt
POEME de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 by http://confluente.ro/lilia_manole_1441811179.html [Corola-blog/BlogPost/372128_a_373457]
-
iar Sângele temniței, rod pârguit pentru cules își primenește ofranda. Pământul înroșit cu vieți nevinovate de miri, devine potir de cuminecare a cerului. Creanga de aur a inimii căntă imnul celor ce s-au dus. Morminte dragi, lumină vie,/ sporite-ntruna an de an,/ noi v-auzim curgând sub glie/ ca un șuvoi subpământean./ Ați luminat cu jertfe sfinte pământul până-n temelii,/ că țara arde de morminte/ cum arde cerul de făclii./ Ascunse-n lut ca o comoară,/ morminte vechi, morminte
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
că el E în altă depărtare. Între ei creșteau distanțe Din cuvinte împletite, Rătăcindu-i pe-amândoi Pe planete diferite. Colțul rupt din Luna tristă Picura sânge prin lacrimi, Iar Pământul calm, distant O privea în negre patimi. Colțul lăcrima întruna Căci avea dureri ascunse, Iar Pământul asculta Vraja vorbelor nespuse. Câteodată Luna ruptă Încerca să lăcrimeze, Iar Pământul serios Îi cerea să înceteze. Cu durere primea sfaturi Colțul trist din Luna ruptă, Căci Pământu-n rece-cald Fără voie o inundă. Ea
UN PĂMÂNT ȘI-UN COLȚ DE LUNA- BUNĂ DIMINEAȚA PĂMÂNT- COLȚ DE LUNA, ASCULTĂ de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1465412083.html [Corola-blog/BlogPost/385263_a_386592]
-
Cine sunt ei? -O șatră de lăieți... Cu toată seceta care venise pe capul nostru, pepenii acelui om se copseseră. Ioniță vine la mine și mă ia la furat pepeni. Erau niște lubenițe mari, ca purceii, printre vrejuri. Îi udase întruna, zi și noapte, cărând apă de la fântâna cu ciutură din vale de la Coșerii. -Știi ce, zice Ioniță, Frida, deși s-a făcut frumoasă, nu mă mai interesează! Noaptea pe lângă cimitir îmi era tare urât și locul cu pricina era așezat
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1409227876.html [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
aștepta: „Chiar crezi că de bani am nevoie acum?! Nu a fost în stare să înțeleagă profunzimea mesajului. S-a limitat la a-și plânge și jeli înmormântarea ce avusese loc cu mult timp în urmă. A plâns, a plâns întruna, retras în singurătatea sufletului lui, reproșându-și neîncetat slăbiciunea ce o avusese atunci când s-a lăsat purtat de val. Nu îi trecea nici pe departe prin gând să-i găsească vreo vină Ericăi. Descoperea că sufletul nu trebuie niciodată să
V. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1473849178.html [Corola-blog/BlogPost/365254_a_366583]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > ȚÂNȚARII Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1657 din 15 iulie 2015 Toate Articolele Autorului ȚÂNȚARII Iar sosesc țânțarii, Când răsare luna, Iar sosesc ștrengarii Bâzâind întruna. Vin ca o armată Care dă năvală, Ceată după ceată Umplând noaptea goală. Dau cu capu-n geamuri Și buimaci se-nclină, Se lovesc de ramuri Fără nici o vină. E o bulversare De-ți faci sfânta cruce, Ceva de mâncare
ŢÂNŢARII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1436944628.html [Corola-blog/BlogPost/374795_a_376124]
-
ei. „Cumpăna scoate apa ca să bei... Vă-nchinați!... iar sunteți scăpați.” Le zice,-nțeleptul celor însetați: Găleata, cuminte, face drumu-ntors, Din adâncuri scoate argint luminos, Stropi de apă vie pentru muritori, Și stă ridicată, ținând capu-n nori Ea veghează-ntruna câmpul aurit - Speranța păstrează pentru cel trudit. A mai spus bătrânul întru-nțelepciune: „Crucea suferinței, speranța-ntreține...!" Cumpăna în noapte stă pe cer pictată; De moarte ne scapă, setea-i blestemată! --------------------------------------- Marin VOICAN-GHIOROIU București 25 august 2013 Referință Bibliografică: Marin
CUMPĂNA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_cumpa_marin_voican_ghioroiu_1377420346.html [Corola-blog/BlogPost/346608_a_347937]
-
și balanța, Pe-un talger soarele, pe altul luna, Cum suntem eu și tu, dintotdeauna, Când cântărim ce mare e distanța. Vedem cum adevărul și minciuna, În echilibru, potențează stanța Și suferim când rătăcim speranța, De când ne știm, o căutăm întruna. Dar căile spre tine nu-s ușoare, Cu inimi ca de plumb sau chiar mai grele, Aripi împotmolite n-o să zboare, Că-i mult prea aspru drumul către stele. Te regăsesc în sudul ars de soare Și-n nordul înghețat
MENE, MENE, TECHEL, UPHARSIN de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 by http://confluente.ro/leonte_petre_1457900289.html [Corola-blog/BlogPost/384180_a_385509]
-
o dorință vie... (De dorințe moarte sunt deja satul!) Cum c-aș scrie, iată, înc-o poezie, Care să-mi ateste că n-am scris destul! E-un imbold ce vine dintr-o stea fierbinte Ce, până mai ieri, mă-ndemnase-ntruna : - Scrie tu, Virgile, așterne-n cuvinte Tot ce simți trăind, poartă-ți demn cunună! Din nefericire, muză mea stelara N-a mai suportat să-mi meargă 'nainte! Cu suișuri ziua și căderi pe seară Ea se stinse brusc c-un
DOR NEÎMPLINIT de VIRGIL URSU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 by http://confluente.ro/virgil_ursu_1489607956.html [Corola-blog/BlogPost/380334_a_381663]
-
nu mai zic de unguri, că ăștia se laudă pizdi tăt... IX. ȚARĂ, ȚARĂ, VREI EROI!, de George Safir , publicat în Ediția nr. 1793 din 28 noiembrie 2015. țară, țară ce-ai cu noi? ne-ai dat și ne dai întruna griji, necazuri și nevoi însă bucurii,... niciuna! niciun președinte bun, de guvernanți ce să mai spun?! balonașe... de săpun!, iar noi... carne pentru tun... țară, țară ce-ai cu noi? ne-ai cerut și ceri întruna carne macră de eroi
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_safir/canal [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
dat și ne dai întruna griji, necazuri și nevoi însă bucurii,... niciuna! niciun președinte bun, de guvernanți ce să mai spun?! balonașe... de săpun!, iar noi... carne pentru tun... țară, țară ce-ai cu noi? ne-ai cerut și ceri întruna carne macră de eroi ca să îți păstrăm cununa am crezut mereu în tine însă azi mă dau bătut că nu ți-a păsat de mine și de-aceea te-am pierdut... cuțitul a trecut prin os, ți-am fost român
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_safir/canal [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]