84 matches
-
ținută ireproșabilă, este piesa lăudata de public odată cu fiecare expunere. Mănunchiul de cântece pe care le interpretează Ramona Fabian și care îi aparțin, definind-o, acoperă o rază mai largă a subunităților etnografice ale județului Mureș, așa încât a înregistrat atât învârtită rară cât și învârtită iute, atât purtată cât și “de-a lungu “ și chiar și ceardaș românesc. Melodiile au sursa și rădăcinile în autenticitatea folclorului mureșean, fiind adaptate calităților ei vocale și lipite de sufletul și inima artistei. Textele acestor
Ramona Fabian () [Corola-website/Science/317048_a_318377]
-
care joacă, iar Gluga este așezată după gâtul fetei - tot în semn de încredere. De Sf. Vasile ceata iese la joc urmând toate regulile din zilele anterioare. După ce ajunge la căminul cultural, ceata 'pornește' jocul cu o sârbă, urmată de învârtita și hațegana ca și în celelalte zile. Ca sa poată să scoata jocul din sală în curte , unul dintre cetași joacă steagul în mod ostentativ, sunând clopotele si zurgălăii, și provocând astfel pe ceilalți tineri să îl fure. Furatul steagului este
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]
-
repertoriul popular era prezent în toate transmisiile sale radiofonice. Programele se încheiau totdeauna cu "Romanțe și arii naționale" sau "Jocuri din toate ținuturile României Mari". Repertoriul său nu a cunoscut granițe între horele și sârbele din Oltenia și Muntenia, între învârtitele din Ardeal și jocurile cu strigături din Banat: "Tărășelul", "Ca la Breaza" și "Doina de la Sibiu", "De doi ca-n Banat", "Învărtita din Făgăraș", "Țarina ca la Abrud", "Sârba din Moldova", "Hora boierească", "Horă și sârbă muntenească" etc. Nu au
Petrică Moțoi () [Corola-website/Science/325367_a_326696]
-
o dezvoltare spațială redusă și începe în zona subcarpatică cu sectorul vestic al Depresiunii Bahna-Rusului, ce este închisă la sud de Muchia Țiganului. Acest abrupt, Muchia Țiganului, este format de falia cea a decroșat pe verticală peretele de deasupra Lacului Învârtita din Nucșoara, rezultând o diferență de nivel de aproximativ 30m. Trăsăturile morfologice ale acestui interfluviu sunt date de liniile tectonice și de litologie. Prezența numeroaselor falii a dus la alternarea pe versanți a suprafețelor puternic înclinate (pante de peste 30%) cu
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
și patentat în Chicago primul aspirator manual care folosea principiile de vacuum pe care l-a denumit „Whirlwind” („vârtej de vânt”). Acest model era mai ușor și mai compact, însă mai dificil de manevrat, deoarece avea o manivela care trebuia învârtita în același timp în care aspiratorul era împins pe podea. Nu se poate estima exact succesul pe care acest model l-a avut, deoarece majoritatea aspiratoarelor vândute au fost distruse în Marele Incendiu din Chicago din 1871. Se cunosc doar
Aspirator () [Corola-website/Science/326825_a_328154]
-
perechi, linie, cerc), diferind de la regiune la regiune. Caracteristică este practica folosirii ca suport muzical a unor melodii diverse pentru unul și același dans, ca și executarea pe aceeași melodie a mai multor dansuri. Cele mai răspândite sunt "hora, sârba, învârtita, călușul" și multe altele, cu tendința de generalizare datorită activităților artistice de amatori și, îndeosebi, a televiziunii. În creația muzicală românească, dansurile populare au fost utilizate mai întâi în aranjamente, rapsodii instrumentale, apoi au stat la baza unor prelucrări mai
Dans () [Corola-website/Science/322651_a_323980]
-
refuzând orice colaborare ulterioară ca solist instrumentist cu ansambluri renumite din București ("Rapsodia Română", Ansamblul "Doina" al Armatei etc.) sau din țară, inclusiv turnee în străinătate. Traian Lăscuț-Făgărășanu a fost autorul a peste 20 de compoziții atât de inspirație folclorică (învârtite, hațegane, doine) cât și valsuri și romanțe, a cules și a promovat cântecele populare ardelenești și a fost recunoscut în toată țara ca fiind cel mai bun clarinetist al acestui gen de muzică. A avut numeroase înregistrări la radio și
Traian Lăscuț-Făgărășanu () [Corola-website/Science/328248_a_329577]
-
În zona folclorică Novaci, cântecele lăutarilor au avut, în prima parte a secolului al XX-lea, o tematică diversă: de la cea păstorească până la cântecul doinit ori cel în ritm de horă, de sârbă sau de învârtită. La începutul secolului al XX-lea lăutarii din Novaci au cântat melodii ciobănești, dar și numeroase balade. Printre baladele culese sau înregistrate la Novaci, se numără: „Cântecul lui Mirea”, „Țăranul și ciocoiul”, „Cine mi-e voinic lotrean?”, „Ciobanul care și-
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
construcția în diferite epoci. În vârful clădirii se află statuile lui Atlas, construite pentru a reprezenta supremația Republicii Venețiene. Cei doi sclavi susțin un glob auriu pe care stă "Fortuna" lui Giuseppe Benoni. Statuia din secolul al XVII-lea este învârtita de vânt. Ultima renovare a clădirii a fost realizată de Alvise Pigazzi în 1838. Clădirea a fost restaurată de către Tadao Ando din ianuarie 2008 până în martie 2009, lucrările fiind finanțate de François Pinault, un miliardar și colecționar de artă francez
Punta della Dogana () [Corola-website/Science/333435_a_334764]