337,758 matches
-
Mentalitatea și arta greco-romană sunt numitorul comun al tuturor culturilor țărilor care participă la spiritul dominant pe vechiul continent. De aceea învățământul clasic este și trebuie cultivat în continuare, în ciuda extraordinarei dezvoltări a științelor exacte, în toate statele europene. Suprimarea învățământului clasic echivalează cu izolarea față de Europa. Și, pentru că Rusia prin revoluția bolșevică s-a așezat deliberat pe coordonate asiatice, Lenin și tovarășii săi întru credință au desființat orele de latină și greacă imediat ce au preluat puterea, iar urmașii lor au
Antichitatea greco-romană, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14029_a_15354]
-
colecție fac această publicație cu totul inaccesibilă cititorilor neinstituționalizați, dar cu perseverență în domeniu. Ocaziile majorității autorilor periodicului de a se impune publicistic în plan local sunt rare și, de regulă, indirecte " consecințe mai mult ale activității lor didactice din învățământul superior și / sau ale traducerii și îngrijirii de ediții relevante, concomitent utile confraților și lizibile pentru marele public. Așa, de pildă, ne sunt deja cunoscute, chiar fără o bibliografie la zi, activitatea unor specialiști consacrați precum Radu Bercea cât privește
Eveniment la unISOn by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14080_a_15405]
-
întrețin noroiul de astăzi ori praful de mâine. De prea multe ori competițiile muzicale au născut victime, uitându-se că înainte de toate există un spirit al olimpismului conform căruia important și onorant este să participi, nu neapărat să învingi. Condiția învățământului nostru artistic, de junglă asistată tenace cu incompetență, a agreat modelul, deopotrivă antic, al concursurilor în care perdanții erau aspru pedepsiți. (Legenda spune că în urma unei dispute muzicale dintre Apollo și Marsias, cel din urmă, pierzând, a fost aruncat în
O mică îndrăzneală by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14069_a_15394]
-
decât să suporte oprobriul anturajului atunci când nu se regăsește printre laureați ori să se înfrupte cu ignoranța factorilor de decizie atunci când câștigă? Concurenții sunt astfel frustrați indiferent de performanțele lor, iar rezultatele sunt viciate de către orgoliile dascălilor, părinților, instituțiilor de învățământ. Am fost, din păcate, martorul multor atare "concursuri". Văzând puștimea ce își devorează copilăria, trudind la dresarea unui instrument, am avut, nu de puține ori, imaginea cămilei care duce stafide și mănâncă scaieți. În acest peisaj, oarecum deșertic, întâlnirea cu
O mică îndrăzneală by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14069_a_15394]
-
se lasă guvernată de principii anarhice. Toată această viziune asupra istoriei este prezentată prin prisma evoluției/involuției unui personaj narator, Sabin Carp, fost profesor de științe sociale (dată fiind problematica romanului, specializarea nu este întîmplătoare) înainte de revoluție, dat afară din învățămînt după evenimentele de la Brașov, din noiembrie 1987, și ajuns după revoluție un soi de vagabond în subteranele Bruxelles-ului, capitala principalelor organisme transnaționale (NATO, Uniunea Europeană), oraș-simbol al globalismului. Parafrazînd un celebru titlu al lui Sextil Pușcariu se poate spune că
Călare pe două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14083_a_15408]
-
ansamblul de percuție este o cruțare de interese, dar și un schimb de bune oficii. În plus, el întruchipează încercarea de a măsura starea muzicii contemporane. Am cunoscut multe asemenea ansambluri. De obicei, ele funcționează în proximitatea unor instituții de învățământ cu profil muzical. Unul este chiar vecin cu noi: ansamblul al Unviersității de Muzică din București, croit după chipul și asemănarea mentorului său, Alexandru Matei, cel ce a rostuit o comunitate studențească strălucită, care n-are decât un suflet și
Game by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14092_a_15417]
-
în România ultimelor decenii. Deși mulți (mai cu seamă politicieni) nu pierd azi nici un prilej să se împăuneze cu descendența noastră din Traian, mărețul împărat roman, latina, limba strămoșilor noștri îndepărtați, este pe cale să piară fără urmă din programele de învățământ. Într-o vreme, una din paginile "Academiei Cațavencu" purta (intenționat!) titlul tagma cum laudae, parodie reușită a sintagmei latinești stâlcite de curând în "România literară". În urma numeroaselor scrisori primite de la feluriți cititori mai puțin sensibili la fina ironie, redactorii s-
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14076_a_15401]
-
stabilitatea necesare, și dacă forma cea mai adevărată a unor asemenea reglementări este aceea bazată pe prevederi constituționale, rezultă că legiuitorul nostru constituant trebuie să își facă munca și în domeniul culturii așa cum și-a făcut-o deja în domeniile învățământului, sănătății sau cercetării științifice.
Constituția fără cultură by Roland Cotârlan () [Corola-journal/Journalistic/14102_a_15427]
-
posibilitatea de amînare a unor măsuri care diminuează numărul de voturi. Nu sînt deloc convins că PSD-ul va face toate reformele pe care le promite, în perioada imediat următoare. Cred, mai curînd, că agitînd spiritele în Sănătate și în Învățămînt, PSD încearcă să obțină un nou răgaz din partea Uniunii Europene, folosind aceeași motivație ca și guvernele din timpul mandatului lui Emil Constantinescu, "Noi vrem să facem reforme, dar nu ne lasă poporul". Despre anticorupția la pachetul asumat în fața Parlamentului aș
Agitație reformatoare by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14127_a_15452]
-
la București. A doua temă abordată în cadrul forumului vizează Întreprinderea și Universitatea și urmărește punerea în valoare a dimensiunii economice a francofoniei, cu asocierea întreprinderilor franceze și franco-române din România. Mai precis, vor fi analizate debușeurile prefesionale ale filierelor din învățământ. Ultima conferință tratează o problematică extrem de actuală și de mare interes: De la exodul inteligenței la mobilitățile transfrontaliere. În ultima zi a forumului se vor organiza ateliere simultane. Paralel cu organizarea forumului se va desfășura un "Spațiu de informare" asupra întreprinderilor
Zilele francofoniei () [Corola-journal/Journalistic/14154_a_15479]
-
Mă surprinde, prin urmare, că nu apar și alte semnalări. Toți bibliotecarii ar trebui să aibă lista aceasta. (Dar cineva ar putea, cum am sugerat și în articol, să-i dea de urmă într-o arhivă. Poate chiar la Ministerul Învățământului de pe atunci.) Pentru școli ar trebui să fie ca secretul lui Polichinelle. Dar nu, e unul stupefiant de rezistent. Într-atât că devine un mic fapt simptomatic pentru inerția care încă ne domină.
voci din public () [Corola-journal/Journalistic/14186_a_15511]
-
fi o pianistă execrabilă...) În cercuri intelectuale românești, muzicologul nu poate impresiona prin nimic: cărțile sale sunt rareori (sau deloc) citite, de teama jargonului specific (pe bună dreptate, uneori). Discuțiile interdisciplinare sunt extrem de restrânse. Poate că și sistemul nostru de învățământ le evită. Se oferă muzicologului pregătirea practică temeinică, similară cu a compozitorului și a dirijorului de orchestră, dar nu există secție de muzicologie la universitate, vecină cu departamentul de filosofie (ca în spațiul german). Muzicologul nu poate nici aspira la
Confesiune by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14179_a_15504]
-
ar dori o a doua specializare (pe care trebuie să o plătească), dar nu sunt siguri că le va folosi practic la ceva? Nu toți absolvenții de muzicologie ajung să lucreze în Radio sau Televiziune, cu atât mai puțini în învățământul universitar, presa scrisă nu mai are demult critici muzicali angajați. Pentru a deveni profesor în liceele și școlile de muzică nu e nevoie neapărat de diplomă în muzicologie. Dacă găsesc forța necesară pentru a fi onestă, descriu câte unei tinere
Confesiune by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14179_a_15504]
-
criticului literar Marin Bucur, a unei bibliografii, restrânse la ecoul prezenței lui I. L. Caragiale, om și operă, în publicistica din timpul vieții sale. Era propunere venită din partea cercetătorului care experimentase pe cont propriu asemenea curajoasă lansare aproape în necunoscut, trăgând învățăminte din gândul la ce ar putea duce solidaritatea colectivă în asemenea direcție. Solidaritate deja experimentată de colectivul de literatură universală și comparată al aceleiași unități de cercetare, materializată în Bibliografia relațiilor literaturii române cu literaturile străine în periodice, în două
Citirea periodicelor vechi by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14167_a_15492]
-
la București. A doua temă abordată în cadrul forumului vizează Întreprinderea și Universitatea și urmărește punerea în valoare a dimensiunii economice a francofoniei, cu asocierea întreprinderilor franceze și franco-române din România. Mai precis, vor fi analizate debușeurile prefesionale ale filierelor din învățământ. Ultima conferință tratează o problematică extrem de actuală și de mare interes: De la exodul inteligenței la mobilitățile transfrontaliere. În ultima zi a forumului se vor organiza ateliere simultane. Paralel cu organizarea forumului se va desfășura un „Spațiu de informare" asupra întreprinderilor
Iași: capitala francofoniei () [Corola-journal/Journalistic/14185_a_15510]
-
că "a dărui cultura înseamnă a dărui sete de cultură, căci așa cum dragostea cere dragoste și cultura cere, la rândul ei, cultură". În principiu, fiecare segment instituțional adoptă și dezvoltă o anume politică în ordinea diferitelor compartimente ale culturii (artă, învățământ, știință). La prima vista, dintre toate artele, muzica ar putea părea o privilegiată: oferta debordantă, maxima tranzitivitate, investiție fiabilă, materie primă la îndemână. Cu toate acestea, fenomenul sonor autohton este păstorit haotic, total ireverent, dacă nu chiar cu o sardonică
Soția prietenului meu by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14233_a_15558]
-
-și găsește locul în viața universitară occidentală și abate atenția de la adevărata exigență. În anul 2002, un valoros cercetător în domeniul chimiei, profesorul Petre T. Frangopol, a publicat la Editura Albatros cartea "Mediocritate și excelență, o radiografie a științei și învățământului din România", o analiză bazată pe fapte a luptei care se duce în țara noastră, deocamdată fără prea mare succes, pentru adoptarea, în viața științifică și universitară, a criteriilor scientometrice moderne în evaluarea cercetătorilor și cadrelor didactice universitare, a revistelor
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
Fiindcă fuseseră profund nesinceri, în sufletul lor dădeau dreptate capitalismului. Faptul că azi șeful comisiei de cultură a Senatului este Adrian Păunescu mă deranjează. Când deschid televizorul dau de fostele stele ale regimului trecut care se simt acum foarte bine. Învățământul particular universitar este, în mare parte, deținut de asemenea dinozauri. O explicație a acestui fenomen există: noi, opoziția nu aveam oameni. Cei care, în ’89 se puteau implica fuseseră formați în regimul comunist. N-a existat nimeni care să nu
Barbu Cioculescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14201_a_15526]
-
venise timpul studiilor academice, preferînd Bucureștii, unde avusese credința că se va putea realiza mai bine, și-au dovedit mai tîrziu generozitatea față de dînsul. Terminase de mult studiile de la București cu Paciurea și de la Paris cu Bernard. Era profesor în învățămîntul secundar. După peregrinările prin școlile din Fălticeni, Pașcani, București, ocupa o catedră la liceul din Slatina-Olt, însă atît îndeletnicirea asta, cît și mediul în care îi era dat să trăiască acolo, erau departe de aspirațiile sale. Rîvnea la o catedră
Întîlniri cu Ion Irimescu by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/14234_a_15559]
-
sens o întîmplare pe care maestrul Ion Irimescu mi-a povestit-o nu de mult, într-o dimineață de sfîrșit de noiembrie, în atelierul său din București, din strada Pangratti. Își amintea de începuturi, de vremea cînd era profesor în învățămîntul secundar, la Slatina. Plecase cu puțin calabalîc, dar cu hotărîrea de a lucra. Își luase cu dînsul pînă și pămînt pentru modelaj, de teamă ca acolo unde se ducea nu va găsi din cel mai potrivit. Valiza, în care-l
Întîlniri cu Ion Irimescu by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/14234_a_15559]
-
centru urban și administrativ, incomparabil mai mic decît Craiova, Caransebeșul era, totuși, în ciuda retragerii precipitate a marilor proprietari unguri, un segment din civilizația și din administrația austro-ungară. Budapesta și Viena funcționau aici ca modele stabile, ele erau centre accesibile de învățămînt, de cultură și de difuziune a valorilor civilizației europene, dar mai erau și garantul unei anumite ordini legate direct de mitul imperial. Secvența III Atmosfera din Bucureștii deceniului trei, efervescentă și contradictorie, oferea și din punct de vedere cultural tentații
Artistul și secolul său by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14260_a_15585]
-
de la Iași. În numărul 7 ianuarie-2 februarie, remarcăm cîteva informații despre mediul universitar care ne pun pe gînduri: că, de exemplu, studenții dorm cel mai bine în sala de lectură (bine că nu în cele de curs!) sau că ministresa învățămîntului pierde memoriile înmînate de liderii studenților. Într-un interviu acordat Opiniei, d-ra Monica Bîrlădeanu declară de bună voie și nesilită de nimeni: "N-aș alege străinătatea, nici dacă m-aș mărita". Ca să vezi de ce atîrnă prezența printre noi a domnișoarei
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14297_a_15622]
-
au terminat liceul Dimitrie Cantemir din București. Inutil să precizez: pe atunci liceele erau încă "de băieți" și "de fete". Vorbesc, deci, despre seria mea a Liceului de băieți Dimitrie Cantemir, o serie ai cărei componenți au urmat, fără excepție, învățămîntul superior. Segregarea pe genuri și proporția de sută la sută a intrării la Facultate explică multe. S-a scris o întreagă literatură despre camaraderia adolescenților, despre relațiile dintre ei formate prin conviețuire, despre întîlnirile festive la un număr rotund de
Mica Românie by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/15040_a_16365]
-
populației mergea până la nivelul satului. Nu exista nici un sat fără agitator cultural și fără cămin cultural. Așadar, ansamblul teritoriului era străbătut de o rețea de funcționari ideologici ai partidului. Exista un control constant al populației, începând cu școala, chiar cu învățământul religios, și așa se face că am văzut, de exemplu, în satul Dobrița, de două mii cinci sute de locuitori, doar vreo zece persoane prezente la slujba de duminică, în timp ce la înmormântări erau între două și patru sute de persoane, fapt ce
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
resimțeau cu mai multă acuitate voluptatea neîntâlnită de a bate - moartea victimei aducând consacrarea. Școala superioară de bătaie a regimului comunist român, cu secțiuni la Pitești și Gherla, avea ca scop final omorul. S-a renunțat la această modalitate de învățământ când s-a ajuns la concluzia că uciderea lentă a prizonierilor politici era mai chinuitoare și dădea mai acute satisfacții celor ce priveau prin vizetă. A reeduca prin moarte reprezenta suprema subtilitate a unui sistem dotat, altfel, cu cele mai
Bătaia la români by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15061_a_16386]