87 matches
-
și reorganizarea învățământului în școlile confesionale greco-catolice și în special a celor de pe teritoriul fostului Regiment I grăniceresc român, în care scop la cererea Blajului, întocmește un proiect de programă analitică pentru acestea, care s-a discutat cu prilejul conferințelor învățătorești din vara anului 1864. Considerat drept ""un bărbat încărunțit în cariera învățătorească și rutinat în ramurile științei pedagogice"" el a făcut parte și din primul Comitet administrativ al Fondului școlastic al fostului Regiment grăniceresc român, militând totodată la forurile superioare
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
de pe teritoriul fostului Regiment I grăniceresc român, în care scop la cererea Blajului, întocmește un proiect de programă analitică pentru acestea, care s-a discutat cu prilejul conferințelor învățătorești din vara anului 1864. Considerat drept ""un bărbat încărunțit în cariera învățătorească și rutinat în ramurile științei pedagogice"" el a făcut parte și din primul Comitet administrativ al Fondului școlastic al fostului Regiment grăniceresc român, militând totodată la forurile superioare bisericești blăjene pentru redeschiderea Preparandiei din Orlat. A murit la 62 de
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
fel și feciorul Pălămarului Nicolae Pranițchii. La 1 octombrie 1871 în casa învățătorului Nicov Ion Vasile a fost deschisă școala profesională norodnică. La 1 august 1879 învățătorul școlii mici din sat Feropont Lujanschi a fost trimis la învățătură la seminarul învățătoresc din Bairansc, primind bursă de la acest seminar. Aici la Alcedar în 1886 s-a născut Ion Stoianu, fiu de țăran, care în 1907 a intrat la Universitatea din Novorosiisk, absolvind facultatea de juridică. În 1890 clădirea școlii profesionale s-a
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
decernate 11 premii prestigiose. Autor al Albumului de romanțe "Te duci tinerețe, te duci". Raisa Lozan (n. 29 noiemb. 1927) a fost un eminent om de cultură și un pedagog prin vocație. A absolvit liceul românesc. A activat la Institutul Învățătoresc din Soroca, la Institutul de Perfecționare a Cadrelor Pedagogice, metodist și inspector la Ministerul Învățămîntului. Eleonora Sîtnic (n. 9. sept. 1943) vine din familie de răzeși. După primele studii în s. natal absolvește șc. medie mold. nr. 1 din Soroca
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
Zalău; Andrei Cosma, la vremea respectivă pretore al plasei Tășnad, etc. Vicarul Silvaniei Demetriu Coroianu a fost primul președinte al "Reuniunii Învățătorilor Sălăjeni". Pe 1/13 mai 1873 are loc cea de a doua adunare generală anuală a noii "Reuniuni Învățătorești Sălăjene" s-a ținut în Bobota, sub președinția lui Ioan Jarda, vicepreședinte al reuniunii. La această adunare s-a ales un nou secretar primar al reuniunii, în locul lui Ioan Chitta, în persoana lui Ioan Copos, învățător în Șoimuș. De asemenea
Reuniunea Învățătorilor Români Sălăjeni () [Corola-website/Science/323947_a_325276]
-
și specialitatea studiată. La colegiile bălțene învață aproximativ 3,5 mii de studenți, dintre care 35% - în bază de contract. La Bălți își desfășoară activitatea 3 instituții de învățământ superior: Universitatea de Stat Alecu Russo (fondată în 1945 ca Institut învățătoresc), Institutul Nistrean de Economie și Drept, filiala Institutului Baltic de Ecologie, Politică și Drept (din Sankt-Petersburg) și centrul de instruire al filialei Institutului Umanistic Contemporan din Republica Moldova. În ultimii ani numărul total al studenților s-a micșorat de la 10 898
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
Poporului al U.R.S.S. (guvernul) nr. 470 din 14 martie 1945 „Despre măsurile de ajutorare a școlilor din R.S.S.M.”, Sovietul Comisarilor Poporului din R.S.S.M. prin Hotărârea sa nr. 532 din 12 iunie 1945 a deschis în orașul Bălți un Institut învățătoresc. La momentul înființării sale, Institutul învățătoresc era amplasat într-un singur bloc de studii al clădirii fostului Liceu de fete „Domnița Ileana” (actualul bloc de studii nr.1 de pe strada Pușkin), având un contigent de numai 120 de persoane . La
Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți () [Corola-website/Science/316788_a_318117]
-
470 din 14 martie 1945 „Despre măsurile de ajutorare a școlilor din R.S.S.M.”, Sovietul Comisarilor Poporului din R.S.S.M. prin Hotărârea sa nr. 532 din 12 iunie 1945 a deschis în orașul Bălți un Institut învățătoresc. La momentul înființării sale, Institutul învățătoresc era amplasat într-un singur bloc de studii al clădirii fostului Liceu de fete „Domnița Ileana” (actualul bloc de studii nr.1 de pe strada Pușkin), având un contigent de numai 120 de persoane . La institut activau două facultăți: Istorie și
Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți () [Corola-website/Science/316788_a_318117]
-
de numai 120 de persoane . La institut activau două facultăți: Istorie și Filologie, Științe ale naturii și Geografie, având un efectiv de 120 de studenți și 13 lectori . Prin Hotărârea Consiliului de Miniștri al R.S.S.M.din 13 august 1953, Institutul învățătoresc din Bălți este reorganizat în Institut Pedagogic. Concomitent se creează facultățile de Filologie, Fizică și informatică și Limbi străine. În anul 1959, Institutului Pedagogic din Bălți i se conferă prin Hotărârea Consiliului de Miniștri din 24 aprilie numele de „Alecu
Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți () [Corola-website/Science/316788_a_318117]
-
școlii. În document se arată că „în parohia Barei este Casa de școală edificată din pământ, ca în câmpia [Ardealului], însă prin vărsarea apei pe ploaie, un perete a căzut. Casa s-a început a se ridica în 1864 [...] Leafa învățătorească încă nu e fixată, ci numai cum au promis poporul de bună voie a se plăti de la el în suma de 60 fl. Valută actuală și 30 mierțe bucate”. Biserica din Bărăi, cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, a
Biserica de lemn din Bărăi () [Corola-website/Science/321653_a_322982]
-
apărută la Sibiu, carte importantă pentru relevarea trecutului școlilor românești. La sfârșitul secolului al XIX-lea, în Banat și în Transilvania, existau scoli comunale și școli confesionale. Una dintre problemele importante ce s-a discutat în sinoadele și în conferințele învățătorești a fost cea legată de ortografie. Învățătorii și preoții înclinau spre ortografia fonetică și începuseră a se folosi de ea în acte oficiale și în învățământ. Nicolae Popea, episcopul de mai târziu al Caransebeșului, spunea: "„Noi, românii de dincoace de
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
viață dintre memorandiști. În sală se aflau 680 de delegați aleși în cele 130 de circumscripții electorale ale Transilvaniei, Banatului, Crișanei, Maramureșului și Sătmarului. Alături de ei participau reprezentanții episcopiilor românești, societăților culturale, institutelor de învățământ superior și școlilor medii, reuniunilor învățătorești, reuniunilor de meseriași și femei, delegații Partidului Social Democrat Român, gărzilor naționale și ai societăților studențești; în total 1.228 de delegați. În discursul său, George Pop de Băsești a amintit marile momente ale luptei naționale a românilor subliniind, la
1 Decembrie. 98 de ani de la Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102689_a_103981]