97 matches
-
depus distinsul președinte al Partidului Spiritualității Românești din Moldova, dr. Vasile Pruteanu, și neobositul octogenar, veteran de război, Vlad țurcanu. Din lipsă de fonduri, biserica este în faza de proiect. Masacrul de la Bălți este un holocaust antiromânesc, trecut sub tăcere. Înveșnicirea acestei tragedii este împiedicată pe toate căile de autoritățile românofobe, în disprețul moralei creștine, a respectului umanitar și a legilor privind prizonierii de război. Col. Nicolae CIUBOTARU, veteran de război
Curierul „Ginta latină” by Nicolae Ciubotaru () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2254]
-
munte, Agamiță inaugurează o nouă religie, de piață, a înfrățirii tuturor conștiințelor de piață într-o armonie națională, pusă, evident, în slujba țărișoarei... Astfel încât în aliura de sfânt pământean a lui Agamiță, care-și zidește sufletul, manolic, întru progresul și înveșnicirea poporului, așa cum visau și cațavencii, regăsim ceva și din palpitul vital și melancolic nevoie mare al lacrimilor fără leac vărsate de coana Zoițica. Agamiță sintetizează, astfel, tot duhul ideologilor din orașul de sub munte, iubitori de țară!.. În finalul Scrisorii, împlinindu
Ateismul politic și capul de bour by D.R. Popescu () [Corola-journal/Journalistic/3673_a_4998]
-
De când Eva a trezit pe Adam din somnul inutilei perfecțiuni, urmașele ei continuă opera de dezmorțire și până astăzi ele ne ademenesc în neființă. Privirea lor nedeslușită, amețeala aeriană din chemările lor nesigure rămîne-vor străine înțelegerii noastre tulburi? Viața-i înveșnicirea clipei de teamă nemângâiată în care Adam, proaspăt izgonit din rai, și-a dat seama de nemăsuratul pierderii și de nesfârșitul pierzaniei ce-l așteaptă. Nu reedităm cu toții - în cursul viețuirii - iluminarea deznădăjduită a acelei nemiloase clipe? Moștenirea primului om
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
rânduri, că e preocupat de promovarea tinerelor valori - și Fundația culturală ,,Primăvara lumii - Alexandru Malin Tăcu”, colaborarea revistei cu fundația În vederea descoperirii de noi talente căpătând dimensiuni mai complexe) și interesați de creația tinerilor sunt dispuși să investească În himera Înveșnicirii prin Cuvânt. Căci nimic nu e mai incert decât viitorul scriitorilor porniți de timpuriu pe drumul Înspinat al consacrării. Unii Își pierd suflul și se sting pe parcurs, alții Își descoperă noi vocații, unii renunța, cu vremea, la preocupările tinereții
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Buddha a văzut că esența lumii umane dar și celei divine este suferința și că mântuirea de suferință trebuie să fie scopul omului. Cu un ochi transcendental a intuit autorul vrâncean al baladei Miorița moartea ca pe o nuntă de înveșnicire cu întreaga natură, o apoteoză feerică transvaluată mitic. Omar Khayyam, după ce în majoritatea robaiyatelor vorbește despre adevăruri cunoscute de toți privind iluzia existențială și deșertăciunea universale, în unele catrene văzul său transcendental trece dincolo: La cei răi nu-mi voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
decorativ, ci reprezintă o modalitate de trăire a stării poetice ("Arfele visează mituri"; Iar în ochii ei albaștri/ Toate basmele s-adună") care face posibilă ca și în balada vrânceană, comuniunea nemijlocită cu lucrurile. La Eminescu miticul are rolul de înveșnicire feerică a realului, transformându-l în prezent etern. * Se poate contura mai bine viziunea cosmică eminesciană referindu-ne la lirica lui Tudor Arghezi și Lucian Blaga. Autorul Cuvintelor potrivite, manifestă o pregnantă tendință de a reduce dimensiunile mari. Infinitul, veșnicia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
esența ființării pentru a dura, trebuie să se afle neîncetat în devenire, deoarece cosmosul nu este dat odată pentru întotdeauna, ci se recreează pe sine din mers. Oprirea ar însemna încremenire, înghețul tanatic. c. Condiția sine qua non a realizării înveșnicirii vieții omului este să se reușească totodată atingerea unui alt absolut cel axiologic, cel etic. Empedocle afirma că întregul cosmos evoluează sub semnul ciclicității iubire-ură, armonie-dizarmonie, creație-distrugere; iar Heraclit era mai pesimist: "totul se face și se distruge prin discordie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
În expresia sa cea mai înaltă, poetul a fost creat de natură pentru a-i sărbători frumusețile și a-i perfecta ceea ce nu a reușit pe deplin, a-i conferi perenitate prezentul etern. Poetul este justițiarul frumuseții lumii și demiurgul înveșnicirii ei. Pentru că poetul, în calitate de homo significans caută și are intuiția semnificațiilor vieții, ale lumii și creează noi semnificații. Muzica instituie justiția supremă în eliberarea omului de servituțile vieții de fiecare zi, prin dizolvarea eului nostru empiric în inefabil, într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
onto-axiologice. Ține de măiestria poetului de a-i anula cuvântului ambiguitatea din viața comună și de a-l certifica la un nivel cât mai înalt, în scopul de a ne convinge de această dublă performanță depășirea ambiguității reale și trăinicia "înveșnicirii" creată poetic. Or, a învesti cuvântul, deja ambiguu prin imperfecțiunea cunoașterii umane, cu o nouă ambiguitate, constituie pentru receptivitate un joc periculos. Este a treia diadă antinomică, în care cea ce se amplifică progresiv este absența iar, corespunzător, existența. Peregrinând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
Beethoven și Goethe, Nietzsche și Rilke. Poezii precum Ghilgameș la babilonieni, sau Miorița la români, exprimă constanta viziunii despre moarte la babilonieni profund tragică, la noi apoteotică , moartea fiind concepută ca nunta omului cu natura, devenită mireasa lumii, act de înveșnicire a vieții. Este interesant și revelator faptul că acela care îndrăgește cel mai mult mitul, povestea, deci alt posibil, care întrece realul, este copilul, deși el nu știe încă să judece valoarea realității. El este frate cu poetul care, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
a prietenului prof. Vasile Fetescu care - mărturisea sincer, că a fost un cadou puțin dorit, într-o familie cu mulți copii, dar și cu și mai multe greutăți și nevoi, dar tocmai acest cadou puțin dorit avea să contribuie la înveșnicirea familiei, prin prestigioasa activitate profesională și scriitoricească. Nebănuite sunt căile destinului unor oameni! L-am felicitat urându-i noi succese în activitatea de scriitor implicat activ în viața societății noastre. Aceleași urări mi-au fost transmise de către prestigiosul meu interlocutor
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
Nistrului doresc reîntregirea - indiferent de naționalitate: moldoveni, ucraineni, ruși, găgăuzi, bulgari, evrei, români, rromi (țigani) ș.a. (iată că am descoperit și adevăratul motiv al secesiunii raioanelor transnistrene: folosirea manualelor de „Istoria românilor”!!!). Istoria satelor este un imperativ al Timpului, adică ÎNVEȘNICIREA DEFINITIVĂ A MOLDOVENILOR ca vorbitori ai Limbii Moldovenești, a Statalității Poporului Moldovenesc, împreună cu minoritățile naționale care trăiesc de veacuri pe acest pământ, cât și ÎNVEȘNICIREA statului Republica Moldova”. Ca un domeniu conex manualelor de istorie integrată, iată care ar fi unele
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
raioanelor transnistrene: folosirea manualelor de „Istoria românilor”!!!). Istoria satelor este un imperativ al Timpului, adică ÎNVEȘNICIREA DEFINITIVĂ A MOLDOVENILOR ca vorbitori ai Limbii Moldovenești, a Statalității Poporului Moldovenesc, împreună cu minoritățile naționale care trăiesc de veacuri pe acest pământ, cât și ÎNVEȘNICIREA statului Republica Moldova”. Ca un domeniu conex manualelor de istorie integrată, iată care ar fi unele dintre capitolele „Curriculumului Istoriei Moldovei în contextul civilizației est-romanice” care să fie cuprins în noile manuale (reproducem aici denumirile temelor, așa cum talentatul publicist moldovean Vasile
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
îl vor împlini oile: "Ș-oile s-or strânge,/ Pe mine m-or plânge/ Cu lacrimi de sânge". Prin cântecul fluierelor, autorul anonim reliefează o gradare ascendentă a, zbuciumului sufletesc al eroului, sensibilitatea și dragostea sa față de frumos, dorința de înveșnicire prin artă. prin cântec. Se observă că prin personificarea fluierelor și prin epitetele "cu drag", "duios", "cu foc" se realizează o creștere a dramatismului pe fondul unei seninătăți a confruntării omului cu moartea, a cărei culme se găsește în metafora
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
omului cu mediul în care trăiește. Astfel, moartea nu înseamnă un sfârșit, ci doar un nou început, o reîntoarcere a omului în elementele naturii veșnice din care a izvorât (întoarcerea pământului în pământ), un moment de jubilație sufletească determinată de înveșnicire prin împreunare cu natura. De aceea, baciul moldovean cheamă în jurul său soarele și luna, stelele, munții, brazii și păltinașii, păsările și păsărelele deoarece toate simbolizează imensitatea, infinitul și veșnicia naturii, ideea de stabilitate, de dăinuire în timp, de continuitate și
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
brazii și păltinașii, păsările și păsărelele deoarece toate simbolizează imensitatea, infinitul și veșnicia naturii, ideea de stabilitate, de dăinuire în timp, de continuitate și de permanență, în singurătatea munților, aceste elemente ale naturii sunt singurele care pot să-i marcheze înveșnicirea. Prin căderea stelei, simbol al morții în concepția populară, ordinea cosmică se tulbură, dar ea se restabilește tocmai prin reintegrarea omului în circuitul cosmic universal. Agresarea unei părți a întregului duce la destabilizarea acestuia, dar echilibrul se poate restabili, capi
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ploii sau prepuțiului tușinat, adică neam de oieri ce am fost de-a pururi pe aceste meleaguri și de aceea ne-am legat existența de o Mioriță, care prin harul și darul ei ne-a vegheat calea în istoriei și înveșnicire. Dacă eram înfrățiți cu Satana, ne mîndream ca fii ai ,,legămîntului” lui Avram și nimic mai mult! Ivriții cînd făceau juruințe, prindeau în mînă vînjoșenia părintelui cum scriu ei plini de mîndrie în Talmul - Cartea lui Tobias și Facerea 24
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
arome, ca din potir de crin.” Când victoria asupra devenirii nu poate fi obținută prin această esențializare și abstractizare, pierderea eului în substanța anonimă e preferată trecerii individuale, căci această transmutare în ordinea imanentului e percepută ca stare potențială de înveșnicire prin reîntrupare în sevele vegetale sau în lanțul infinit al speței: „Ard vitele, sub aburi, sosite de la muncă / cu iarba-n pântec. Mama așteaptă-mpărtășanii / de lapte, prin strămoșii ce se re-ntorc în prunci. // Leuconoe, iată cât de fecunzi trec
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
domnul Ștefan cel Mare, / Să fii viteaz la război, / S-aperi țara de nevoi. / Nani, nani, puiul meu, / Tare drag te mai am eu, / Să fii `nalt, să fii frumos, / Ca un soare luminos!"149 Repetiția paralelistică pune în evidență înveșnicirea trăirilor lăuntrice, planul exterior ipostaziind transfigurările interioare ale umanului: "Lung e drumul la Rarău, / Dar mai lung e dorul meu; Drumul suie și coboară, / Al dorului mă omoară. Mare-i muntele Rarău, / Dar mai mare-i dorul meu; Dorul meu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
dă capu la albit, / Și fața la-mbătrânit."179 Natura, ca refugiu existențial, tămăduiește și dezleagă firea umană din chingile sortirii. Repetițiile, care pun în prim plan legătura de sânge dintre om și natură, se transformă într-o unealtă ontologică a înveșnicirii destinului uman: "Dragă mi-i frunza, iarba, / Că-mi ascultă inima / Și se-ngânnă cu dânsa / Cu doru, cu dragostea; / Dragă mi-i iarba și frunza, / Că-mi alin doru cu dânsa. / Cât este iarba și frunza / Nu mi-ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
sâmburelui vieții, medicii egipteni operau fără a lăsa probe de aprofundată cunoaștere a anatomiei umane, deși tehnica mumifierii nu dădea greș în competiția cu timpul. Produși chimici, licori, mirodenii, bandaje, uleiuri, totul era folosit cu grijă și pricepere în dorința înveșnicirii. Inima, organ central, situat în spațiul sufletului și vital prin excelență, se bucura de o atenție deosebită. Urechea, receptoare a mesajelor cosmice, concentra preocupări specializate. Misterele gândirii, fiind create de creier, se acorda acestuia o atenție și curiozitate particulare. într-
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
adamică. șarpele sculptat spiralat pe baston, întâlnit la popoarele antice și preluat de Asklepios, zeul medicinii la greci, are o semantică plurală. Dacă bastonul e considerat ca verticala din axa nadir-zenit, atunci el semnifică înțelepciunea medicului și ilustrarea aspirației la înveșnicirea vieții, dar dacă bastonul e văzut în semnificația sa imediată, atunci sugerează, deopotrivă, profesia itinerantă a medicului pe la bolnavi și ideea de sprijin a înțelepciunii. MEDICINA îN GRECIA PREHIPOCRATICĂ , “Gorgias” La începutul celui de-al doilea mileniu î.Chr., pe
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]