1,232 matches
-
susținută de o proliferare deliberată a analogiei". Și: "Pe de altă parte, imaginarul acvatic nu se află aici în-tr-o poziție inaugurală, ci mai curînd într-o condiție terminală și stereotipă". Fidel in extremis perspectivei adoptate (e de constatat în această înverșunare tematist-bachelardiană un accentuat purism), Al. Cistelecan e de părere că în Seară la Miorcani prezența apei e prea la vedere, prea reflectată, ordonată, planificată pentru a-i putea susține ambiția exegetică restructurantă. În urmărirea fantasmei sale, criticul declară febricitant: "Trebuie
O nouă imagine a lui Ion Pillat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16225_a_17550]
-
E aici un început de seară,/ Se văd ruinele unei cetăți de mărgean,/ Tu aștepți florile mele de hîrtie/ Sprijinită de lacrimi ca de un geam" (Început de seară). Pentru ca aceeași frenezie să se exprime și în codul opus, al înverșunării grotești, al demoniei care caricaturizează. Făurită dintr-o unică substanță, viziunea apare răsturnată: "Am ieșit în față, am aplaudat./ Doi șerpi au lărgit steaua pînă cînd/ I s-au văzut gîndacii? (Zîne tremurătoare și bete, paraziți). Sau: "Steaua a vomat
O dublă valență poetică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16271_a_17596]
-
a jandarmilor, își ridică un bordei în satul Vlădeni și se apucă de fierărie. În Vlădeni mai erau două cartiere de țigani. În cel din capul de sus al satului se așeză Țancu și ai lui, lucrînd, toți trei, cu înverșunare. Aveau clienți din plin și sătenii îi stimau pentru vrednicie și rapiditatea execuției lucrărilor. Ceilalți țigani se mirau de atîta înverșunare în muncă și o căinau pe copilă că muncește cot la cot cu Țancu și Salomia. Dar curînd amintitul
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
țigani. În cel din capul de sus al satului se așeză Țancu și ai lui, lucrînd, toți trei, cu înverșunare. Aveau clienți din plin și sătenii îi stimau pentru vrednicie și rapiditatea execuției lucrărilor. Ceilalți țigani se mirau de atîta înverșunare în muncă și o căinau pe copilă că muncește cot la cot cu Țancu și Salomia. Dar curînd amintitul Miloș trimise după cei trei. Acolo au aflat că Țancu fusese declarat de autorități ca înecat în Tisa iar corturarii de
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
era alta, mai înaltă, mai frumoasă și mai mîndră în mers. Cu banii din salbe se îmbrăcă și își griji bordeiul. Ba chiar, într-o noapte, își aduse aminte de locul unde, cîndva, tatăl ei, ascunsese ceva și, săpînd cu înverșunare, descoperi cutia pătrată plină de bani de aur și argint. O ascunse apoi, din nou, bine și se simți stăpînă pe sine. Se apropie de ceilalți țigani și muncea alături de ei, dar cu un spor deznădăjduit. O răsucire de mîndrie
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
Adolescenți pe mare a lui Nichita Stănescu sau de copilul sfânt din Ctitorie a lui Marin Sorescu. Și mai sunt și alte imagini de acest tip, pentru că toată literatura generației șaizeci (pe care o contestă ei cu cea mai mare înverșunare) are o coordonată mesianică destul de pronunțată. Dacă vom salva sau nu lumea, asta rămâne de văzut. Până una-alta, tot ce se poate spune despre noi, ca generație, este că suntem o generație obligată. Una dintre obligațiile care ne revin
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]
-
le acceptau. Se obișnuiseră. Revin la Monica Lovinescu pentru a spune că are niște cusururi. Ea m-a vorbit numai de bine și, uite, eu o vorbesc de rău. Odată i-am spus că-mi contrazice cu talent și cu înverșunare toate ideile pe care mi le atribuie. I-am spus asta și ea a aprobat. Cum spuneam, s-a întîmplat să ne certăm, dar fără să ne supărăm niciodată. Acum, dacă ar fi să pornesc, după cum am obiceiul, de foarte
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
aceeași zi fatală Spurca-va marea nava legendară Din unghii strînse de la morți făcută.) La Zürich ori Geneva, cînd nebuna Mea soartă a vrut să fiu și eu poet, Mi-am stabilit, ca toți, canon secret De-a defini cu-nverșunare luna. Amarnic mă sileam să aflu chipul De-a depăși modeste variații, Cu spaima că Lugones comparații Cu ambra folosise și nisipul. Cu fildeș depărtat, cu fum, cu nea, Pe rînd a fost asemuită luna, Dar versul să cunoască n-
Poezii de J.L. Borges by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/11961_a_13286]
-
Ion Caraion (2001) și Delia Roxana Cornea / Dumitru Dobre - „Artur” și exilul românesc (2006). Menținându-se în limita judecății drepte, apelând și la „puțină psihanaliză”, Eugen Simion observă, deloc printre rândurile delațiunilor lui Caraion, ci la suprafața stilisticii acestora, o înverșunare a implementării de durități, vecine cu satira și pamfletul. Multe dintre acestea i-au vizat pe Ioan Alexandru, Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Marin Preda, Geo Dumitrescu (ultimii doi ajutându-l în perioade critice ale vieții lui), Fănuș Neagu, Ov. S.
Întortocheate sunt căile... biograficului. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_370]
-
--- Iulian Caragea (cu Biciclistul sălbatic, Editura Tracus Arte, București, 2012) se ține - cu program și înverșunare - cît mai departe de sintaxa laxă a cotidianismului autenticist pe care se bizuie mai toată junimea lirică. Ca să se vadă cît mai bine că el o ia în răspăr, Iulian vorbește cu eliptice, contorsionează topica și se joacă de-a
stolul 2012 de al. cistelecan: Un fel de experimente () [Corola-journal/Journalistic/2794_a_4119]
-
de cale ferată, inculpatul, care trecea prin zonă, s-a năpustit asupra ei, a imobilizat-o și a trântit-o la pământ, cerându-i să se dezbrace și să întrețină cu el raporturi sexuale anale. Victima s-a opus cu înverșunare, astfel că R.L.D. a renunțat la intențiile sale, dar i-a smuls brățara de la mână și poșeta. Văzând că au trecut doi ani și a scăpat fără să fie pedepsit, la începutul lui 2003 inculpatul s-a apucat din nou
Agenda2003-12-03-19 () [Corola-journal/Journalistic/280827_a_282156]
-
clipa aceea, vraja e ruptă, el descoperă o lume a sunetelor pe care nu o cunoștea. Chiar și după apariția filmului sonor, chiar și în viața lor personală, privată, când nu mai sunt reflecții pe pânză, personajele tac cu aceeași înverșunare comunicând exclusiv prin intertitluri. Până și ecranul a cedat, a început să vorbească. Ele tac! Ele continuă să-și păstreze muțenia, în virtutea unei convenții pe care autorul o impune atât de firesc, încât aproape că nici spectatorul n-o mai
CANNES 2011 - „Artistul“, tăceri şi nostalgii de film mut în zarva croazetei... () [Corola-journal/Journalistic/26441_a_27766]
-
o plantă pe care el a sădit-o, a plivit-o, a stropit-o, i-a și gustat primele fructe, dar abia acum e în rod. De aceea, oamenii „mari” supraviețuitori ai vremii lui sunt cei mai iubiți, iubiți cu înverșunare, de români. L-am auzit ieri pe unul, la înmormântarea unuia dintre ei, spunând că cine nu-l iubește ar trebui „ejectat”, cu mânie, de popor. Pe vremea comuniștilor, sistemul - adică statul - era solid și profund viciat. Am scăpat de
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2771_a_4096]
-
să se vorbească și românește la manifestările organizate de Institut (pentru participarea din această seară, a trebuit să mi se dea o derogare specială de la Washington!). Vreau să mai adresez câteva cuvinte doamnelor și domnilor din spatele meu, care strigă, cu înverșunare, să nu fiu lăsat să mai vorbesc și să fiu dat afară! Dacă Dvs. mai sunteți azi în viață, aceasta i se datorează mareșalului Ion Antonescu și - în primul rând - omeniei românilor. Este greu pentru mine să înțeleg cum mulți
Istorie cu jumătăţi de măsura la Institutul Cultural Român New York. In: Editura Destine Literare by Robert Horvath () [Corola-journal/Journalistic/85_a_463]
-
Ilieșiu scria: „Satul meu din munții Rodnei / A căzut în grea robie //...// Satul meu din munții Rodnei / A rămas în altă țară... / Stau bisericile-nchise, turma-i fără de păstori, / Clopotele nu mai cântă, / Nu mai sunt în straturi flori.” Cu înverșunarea dorului nostru, românesc, aici, unde sunt „codri verzi de brad / Și câmpuri de mătase”, cum cânta acest pământ Octavian Goga, dar „și-atâta jale-n casă”, unde visurile ne-au fost stropite cu lacrimi, este Ardealul. Ardealul sfânt! Ardealul „cu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92510_a_93802]
-
de apoi, / Să vă chemăm la dreaptă judecată, / Ca uraganul năvăli-vom noi. / Cântați semnalul, goarne de război! / Năprasnică va fi a noastră plată...// Se va-ngrozi poporul de mișei, / Vor tremura, ca-n temniți vinovații, / Ne vom lupta cu-nverșunări de lei / Și, dacă-n drum, ne-or sta, zăgaz, Carpații, / Vom dărâma Carpații peste ei...// Vom năvăli, ca un dezastru mare, / Și vom călca-n copitele de cai, / Sub roatele de tunuri și de care, / Să știe ungurii că
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92510_a_93802]
-
Lifestyle Architecture Conference&Expo #4 Cerințele noilor generații sunt tot mai variate în ceea ce privește arhitectura orașelor, iar aceasta poate ajuta oamenii să se simtă bine în spațiile culturale și de muncă. ”Orașele concurează acum cu înverșunare în privința experiențelor culturale și creează noutățile culturale, făcându-le dezirabile atât pentru a locui în ele, cât și pentru a le vizita. O mulțime de inovații culturale au loc în afara clădirilor în felul în care noi utilizăm spațiile, cu rol
Architecture Conferenceamp;Expo #4 [Corola-blog/BlogPost/98017_a_99309]
-
câți au încăput în sala congreselor lui Ceaușescu, să ia poziția de drepți spre a comemora morții și viii crimelor celor patruzeci și patru de ani de comunism și patruzeci și opt de ore de mineriadă. Dar de unde toată această înverșunare? Ne-a lămurit un anume domn Ene, singurul care în acești 25 de ani nu a dormit și a cerut dreptate pentru cei patru morți, cum a declarat în mod exprex, Dumnezeu să-i ierte, și reparație pentru cei răniți
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93701_a_94993]
-
cuvântul și sfatul arhieresc sau preoțesc ca de la un sol al lui Hristos, ca de la un părinte: Va primi îndemnul ca pe o chemare la Lumină, ca pe o șansă de a începe un nou drum, cu Hristos pe cale. În înverșunarea aceasta oarbă, refelctată în unele publicații, unii își înjură propria Mamă, neaflând că BOR este ”Mama Spirituală a Poporului Român”, cum o numește Mihai Eminescu. Dânșii nu au aflat că Patriarhia noastră dispune de mijloace moderne de propovăduire a propriei
Biserica – între Evanghelie şi secularizare [Corola-blog/BlogPost/93756_a_95048]
-
aceștia în tenebrele întunericului, fiindcă nu cunosc viața propriei Mame, ritmul în care viază Duhul în Biserica Mamă a Poporului Român. Pentru acestea toate, să-L rugăm pe Hristos-Domnul să ne ierte!... Uneori nu prea știm ce facem, ridicăm cu înverșunare piatra și uităm adeseori că ascultarea o datorăm lui Dumnezeu... Maria Stanciu
Biserica – între Evanghelie şi secularizare [Corola-blog/BlogPost/93756_a_95048]
-
să le crească pe fete cât mai frumos. Așadar, prințesele erau atent îngrijite și protejate de fiecare suflare de pe tărâmul Albastru. Toate bune, dar iată că, într-o zi, feciorul Împăratului Galben, plecat la vânătoare, urmări o căprioară cu atâta înverșunare, încât nu-și dădu seama când intră în pădurea deasă, albastră, de la marginea Împărăției Galbene. Pe când se pregătea să tragă o săgeată în animalul încolțit într-un pâlc de scaieți, în fața lui apăru o fată frumoasă ca o zână, strigând
NĂSTRUŞNICA POVESTE COLORATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377211_a_378540]
-
ca Zâna Vară. Până la urmă, căzură de acord să facă un mare bal la care să le invite pe toate cele patru zâne, așa încât Petruș să poată alege. Ușor de zis, dar greu de făcut. Împăratul păsărilor se împotrivea cu înverșunare planurilor de cununie, așa încât totul trebuia făcut în mare taină. Păsările își împărțiră sarcinile. Mierlele aveau să împodobească palatul împăratului, privighetorile aveau să se ocupe cu muzica, rândunelele aveau să ducă mesajele celor patru zâne, iar restul păsărilor aveau să
ÎMPĂRATUL PĂSĂRILOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382185_a_383514]
-
comunist. Asemenea primilor sfinți aruncați fiarelor în Arenă, Valeriu Gafencu este aruncat în închisoarea politică cum devenise România pentru a-i distruge spiritul creștin. De aceea, ca un adevărat nebun întru Hristos ,“precum singur se declara, el va lupta cu înverșunare pentru salvarea neamului prin credință“. Prin ardoarea credinței sale, prin forța cu care înfruntă obstacolele, prin înțelepciunea și convingerea cu care demola ateismul și afirma credința, Valeriu Gafencu “a fost contemporan întru mărturisirea credinței cu Isus Hristos, acolo sus pe Muntele
DR.IONUȚ ȚENE- VALERIU GAFENCU. O BIOGRAFIE TEOLOGICĂ A SFNTULUI ÎNCHISORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382256_a_383585]
-
Sînt în paginile ei multe articole de calitate, scrise cu bun-gust și vervă, pe care publicul cultivat din capitală ar fi meritat să le citească. E drept, nu lipsesc excepțiile belicoase depășind pragul de toleranță psihică a cititorului: de pildă, înverșunarea cu care Laszlo Alexandru continuă foiletonul polemic împotriva cărții lui Sorin Lavric (Noica și mișcarea legionară, Humanitas, 2007), în cele două numere ale lunii aprilie. Dar cum e vorba, totuși, de o excepție, cronicarul o pune în seama unei scăpări
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8484_a_9809]
-
o îndărătnică neîncredere a unor critici. Ei i-au reproșat de la început - și apoi au perseverat în obstrucția lor - că forțează legile firescului în relatare, că introduce domnia arbitrarului, că spulberă un canon al romanului, acceptat pretutindeni ca viabil. Atâta înverșunare în respingere trădează, cred, o neînțelegere de fond. A produs consternare, negreșit, ruptura în traiectoria tânărului Grobei din Bunavestire, care trece brusc de la o mentalitate de amploaiat, cam obtuz, cu veleități mediocre, impregnat de prost-gust, spre un soi de transfigurare
Diavolul văzut dinăuntru (Romanele lui Nicolae Breban) by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8559_a_9884]