1,193 matches
-
muzicală de suflet, de iubire, am început s-o cânt și, caraghios, a început s-o cânte și colega mea de bancă, Alina. Mi se pare că am reușit să-i înveselesc, dar mă gândesc dacă am încercat să-i înveselesc pe ei sau să-mi ascund frica mea. Poate, ce am reușit să fac pentru ei, a fost să le amintesc de iubiții și iubitele lor. Am început să mă gândesc la viitor. Nu știu ce ne așteaptă. Nu-mi mai pasă
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
unei bucurii extraordinare. Chiar! Ar fi colosal! Are dreptate moaca! Știți că judecă și Bărzăunul? Și, de la această probabilitate a Bărzăunului, spusă cu multă putere de convingere într-un moment de răscruce, discuțiile ajunseră foarte aprinse și toți participanții se înveseliră, devenind încrezători în marea descoperire ce le stătea în față. Nuțu mersese aproape tot timpul cot la cot cu ceilalți, participînd chiar și la discuții. De la o vreme simți că nu mai poate ține pasul și rămase mai în urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
la marginea prăpăstiei și s-a aruncat în adînc, n-a lăsat-o să se prăbușească, ci a prefăcut-o într-o pasăre albă, mi se pare că în lebădă, și a început să plutească spre soare. Ce frumos! se înveseli Ilinca. Iar turcii care-o urmăreau, văzînd-o cum zboară, nu și-au mai dat seama cînd au ajuns la marginea prăpăstiei și au căzut cu toții în hău. Uraaa! strigă Nuțu ridicînd brațul liber în sus. Dar îndată după aceea au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
făcu el, urcând fără chef scara înapoi spre etaj, cu copilul sub braț, molfăind o mânuță plină de salivă. — Flan cu muștar și mușețel!, strigă ea binedispusă în urma lor, și poate-i pui și niște cireșe, ceva, să-l mai înveselești! to: ada from: david ...și cum ai dat de mine? 16:51 to: david from: ada îți spun data viitoare. 16:53 to: ada from: david când e asta? 16:53 to: david from: ada mâine la șapte. la fântână
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
-n alte anotimpuri, dar refu zase blând să guste din vinul adus de el. Seara, când creta galbenă se terminase pentru prima oară după mult timp, Ivan își stâlcise mintea cum să treacă și la cea verde, s-o mai înveselească puțin. În cele din urmă, îi preparase o cremă de lămâie verde, cu scorțișoară și cardamom. Așteptase nerăbdător s-o audă ghicind ingredientele și flecărind șăgal nic, trecându-și vocalele prelungi peste rețeta cea nouă, așa cum obișnuia să-și treacă
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
Îi ducem În fața lui Birică. Totul serios, ca să pară că de Birică depinde viitorul culturii și că Vasile ăsta e marea speranță a literaturii române, care va spăla imaginea partidului În ochii poporului. — Asta cu căruța Îmi place, s-a Înveselit Parolică. — Păi da, tăticule, așa Birică va uita de porcăriile pentru care vine să Îți frece ridichea și de ce nu sunt cireșe sau mai știu eu ce. — Ai grijă, nu Întrece măsura... — Are dreptate copilul. Planul e genial, s-a
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
din opera „Frëischutz” de Weber : Nu este pe lume plăcere mai mare,decât vânătoarea în munți și câmpii”... Ilustrația muzicală a celorlalte scene s-a realizat cu acordurile din „The Wall” de la Pink Floyd. „Prefer o nebunie care să mă înveselească,decât o experiența care să mă întristeze”. (W.Shakespeare) La final actorii ne-au anunțat că a fost ultima reprezentație. Nepăsarea autorităților i-a intristat... „Zi cu mai multe începuturi: cum din toate direcțiile ar veni cîte o iubită și
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
Ada Brăvescu Mă amuză și mă înveselesc aceste titluri-generic în limba engleză atât de comune astăzi pentru divertismentul inflamat de glasurile mici pierdute fără suportul unor enorme instalații de sonorizare. Titluri pe care le-am ales pentru că ele au lansat, în viața muzicii internaționale, vocile delicate ale
Rising stars - New generation by Ada Brăvescu () [Corola-journal/Journalistic/9013_a_10338]
-
Baba pe Moșu' nostru față de principiile sale, non-violente, și, totodată, față de Cucoșu' său, altfel, muzician înnăscut. Cel mai bine și cel mai bine el știa să cînte la vioară. Era modul lui de a spune, pe limba lui, povești. Îi înveselea pe toți, jucau, se nărăveau la voie bună și, uneori, la sfadă. Păi, Cucoșu', ca și Greierele, dacă cînta, nu muncea. Și nu se oua, în cazul nostru. În afară de chef, nimic altceva nu avea. Nici el, nici Moșu'. Pe acesta
Cucurigu! Boieri mari! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9012_a_10337]
-
uitat în urmă, să văd dacă se zărea ceva. Ceasul mi se oprise puțin după miezul nopții și-mi juca la încheietură. Cât e ceasul, am întrebat. I-am cerut apoi lui Wilson să citească cu voce tare, să ne înveselim puțin. Nici asta n-a durat prea mult. Ploaia era mai puternică decât cuvintele lui. Pe măsură ce trecea vremea, dispărea senzația de foame și mă gândeam deja să nu mai mănânc. Un timp am făcut pe nebuna. Mi-era totuna dacă
Nuria Amat - Regina Americii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/9481_a_10806]
-
ponosite, cântând pe scripcile lor ca și cum trebuiau să elibereze lumea, urgent, de o povară insuportabilă. Era aceeași tristețe echivocă și candrie, aceeași nestare, aceeași nebunie. În orașul Quetta - spune o legendă persană - împăratul sasanid Bagram Gor adunase, pentru a-și înveseli curtea, zece mii de jongleri și muzicanți țigani care, după ce și-au primit plata, l-au înșelat și au dispărut spre apus pentru a se opri în Occident, în acele sate din Balcani unde anul trecut, în anotimpul berzelor, goliserăm atâtea
Nicolas Bouvier L'usage du monde by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/9507_a_10832]
-
Revistă de Comunicare a Universității Române de Științe și Arte “GHEORGHE CRISTEA” Fondată În anul de comunicare 2006 Revista ComunIQue: Ce este teatru În zilele noastre? Bogdan Ulmu: Dacă vă referiți la spectacolul de pe scenă, TEATRUL e ceea ce ne emoționează, Înveselește, ori Îngîndurează. După caz. Teatrul e arta minunată care explică lumea și viața, În chei diferite: grave, comice, lirice, ironice, tragice. Teatrul creează dependență și e ca un blestem: te-a „prins”, nu i te mai poți opune...Îl porți
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
-mă la jâlțul cel negru; îs supărat și pace! (este sprijinit de Lingușitor, se așază) A venit măscăriciul? MĂSCĂRICIUL (intră pe ușa din dreapta): Venit, Măria Ta. Eram în dosul ușii și-așteptam porunca de intrare. Cu ce poftești să te-nveselesc? Am doi purici învățați, aduși tocmai din Țara Nespălaților. Știu să meargă pe ață numai în două labe, fac cu ochiul la duduci și vorbesc franțozește pe limba lor. Și tot așa, nu mai departe decât ieri, am deprins eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Ta să trag cu ochiul și să ciulesc urechile la ce se mai întâmplă prin lume, numai ce-am trecut hotarul la Uituc-Împărat, și iaca... PRICINĂ: Lasă , mi-i povesti altădată. LINGUȘITORUL: Vezi bine, acu' Măria Sa are poftă să fie înveselit. Ia arată ce știi, Măscăriciule. MĂSCĂRICIUL: Numai cât să aduc lădița și să rânduiesc păpușile. Țiganii cu dibla și cu țambalul or zice de după ușă. Aduce cutia cu păpuși, le pregătește.) Gata. Ziceți, bre! (Melodie foarte ritmata, scârțâită de lăutari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
lucru după puterile lor. Costăchel îl mai proteja cât se putea. Cu toate acestea, Petrache a tușit toată iarna... Primăvara și-a arătat fața palidă. Singura deosebire de iarna care se ducea era doar schimbarea direcției vânturilor. Ca să-l mai înveselească puțin pe Petrache, Costăchel l-a întrebat într-o zi: Măi Petrache! Tu știi ce scrie pe fruntea ta? De unde să știu? Colivă, scrie Petrache! Colivă! Râde hârb de oală spartă - a răspuns Petrache, cu un crâmpei de zâmbet răsărit
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
cu o oarecare reținere. - Dar o faci! - Uzanța, scumpă doamnă, uzanța! Meseria o cere! Cât dialogau Ina și cu avocatul, intră Alex cu un coșuleț plin de căpșune, proaspăt spălate, pe care mai străluceau, ca niște briliante, picături de apă. Înveselit la vederea lui Jan, Alex spuse din ușă: -Ia te uită ce oaspete neobișnuit ne calcă pragul! Recunoaște, Jane, că se împlinește anul de când nu am ciocnit amândoi un păhărel, așa e? - O fi, că eu nu țin contul zilelor
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
timp mai multe șatre. Fără să le mărturisească soților Georgescu intenția sa, avocatul se hotărî să întreprindă o escapadă în tabăra calangiilor de la marginea orașului. Era o frumoasă zi de duminică. Când ajunse în lunca înverzită, dimineața încă mai râdea înveselită de cântecul păsărelelor împânzite pe meleagul împrejmuitor. Soarele vărsa binevoitor din căldarea sa aur topit, bucurând făpturile cuvântătoare și necuvântătoare ale lui Dumnezeu. Doar un vânt ușor înfiora firele de iarbă ca pe un alint în pragul începutului de nouă
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
cocoșez, dar și situații tragice de la Primărie și Cooperație, când era obligat să le ia din animalele aflate-n bătătura concetățenilor, pentru jertfa umilitoarelor cote. Prin poveștile sale captivante, pline de originalitate și haz, unchiul Vasile mi-a îmbogățit și înveselit tema narativă a unei perioade frământate, care a pus la grele încercări universul istoric și spiritual al acestei așezări de munte. Prietenia lui Sile cu Rică, vărul meu drept mai mare ca mine cu douăzeci de ani, era arhicunoscută, datorită
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
în acest sens, nu reușea să-i intre în voie. Bunul și dragul ei soț începuse să vină noaptea la ore când oamenii așezați au trecut deja de primul somn, șprițuit și pus pe glume. Încercările lui de a-și înveseli soția nu se lipeau de starea acesteia, precum nu se lipesc mărcile poștale de proastă calitate de o scrisoare. Uneori Victor își schimba brusc atitudinea. Intuind că iritarea și chiar supărarea Olgăi puteau să-i strice buna dispoziție cu care
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
se isterizeze cu fiecare interogație. Șuieră de câteva ori prin orificiile abdominale și explodă: "Adică, tălică, mata vrei să zici capabil să să scoață din belele? Astea-s problemele, nu?" "Ei, da. Asta vreau să zic. Acum ai înțeles?" Aprobă, înveselindu-se brusc: "Îhî. Mișto!" Am tresărit. Dar am trecut repede peste asta și l-am întrebat: "Cum te numești?" "Cum adică?" "Cum îți spun ție ceilalți gândaci?" "Cum să-mi spună? Îmi zice: "Bă, gândacule!" Așa-mi zice toți. Și
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
o jigodie dă om apucător n-am mai văzut." Tăsică râse icnit: "Ce să să bage, tată, ce să să bage? Că acu' șade cu perfuziili în venă la spital și-i galben ca lămâia, vorba cântecului." "Ete, na!", se înveseli Petrică. "Bravo, nene, poate o să-i bem și cân' i-o face dă șase săptămâni! Da' cum s-a întâmplat, c-ai fi zis că ăsta apucă suta dă ani fără reparații capitale?" "Cică dă vreo lună bolea pă picioare
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
în alta a bucătăriei, aruncându-și prvirea spre locul unde ședea Hliboceanu. Costache a luat în brațe - aproape cu ciudă - oala cu vin și s-a prezentat în fața lui Pâcu, așteptând ca acesta să-i întindă ulcica. Pentru a-l înveseli puțin pe Costache, Pâcu - cu un aer de om foarte important - a așezat ulcica în fața lui. Când a văzut-o plină, și-a tras-o dinainte, rostind satisfăcut: Asta mai zic și eu treabă. Parcă îți mai vine să trăiești
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
bătrînelul, cu vocea pițigăiată de enervare. — Îl cheamă David, Îi explică lui Pablo omul cu fața verde. Ai grijă, că nu e În toate mințile. David rînji sfidător și oarecum satisfăcut, vrînd parcă să lase impresia că vorbele aceluia Îl Înveseliseră. — CÎnd voi ajunge la Washington, voi organiza o conferință de presă În care voi demasca faptul că m-ai jignit și m-ai persecutat din cauza orientării mele homosexuale. — Ascultă, savantule, dacă pot să te ajut realmente cu ceva, pot să
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
creadă. Nu cumva îți rîzi iar de noi? De azi înainte vă garantez eu că n-o să mai depindeți de nimeni, zise Roja. Sau acum o să mi spuneți că v-ați răzgîndit, că vreți altceva. — Asta da surpriză, spuse Angelina înveselindu se brusc. Pentru o veste ca asta merită să aștepți și zece ani cu sufletul la gură. Te gîndești: timpul zboară, au întîrziat deja douăzeci de minute. Dacă n-o să vină? Dacă o să te lase baltă tocmai acum? Era pe
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
la care stăteam și m-am îndreptat spre șemineu. Era după-amiaza devreme, dar afară era deja întuneric și luminile fuseseră aprinse. În cameră se aflau două radiatoare, însă Antonia insistase să se facă și un foc cu cărbuni, ca să mă înveselească, după cum se exprimase ea. Intrară împreună și se opriră alături uitându-se la mine cu ochi plini de grijă și de o tandră bucurie, cu acea privire pe care o au femeile când se uită la un copil mic. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]