8,164 matches
-
epitete" și "adjective" sunt însoțite de cumplite inepții: "Trăsnea este "recuperat" de Nică după ce (...) trăiește experiența gramaticii și a morții", "cei doi copii mișcă o stâncă (o învie!), tocmai într-o semnificativă sâmbătă a lui Lazăr, ce sugerează o posibilă înviere". Interpretările sunt aiuristice și forțate, argumentate cu o logică ilară sau lipsite total de argumentație. Tonul este, însă, unul didactic, serios și monoton, enormitățile sunt perorate cu morga inflexibilă și serioasă a autorității "de catedră". Uneori Mircea Moț se miră
Creangă și bâtă de aur by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12511_a_13836]
-
vor permite să zboare în tărâmul ceresc. „Când Dumnezeu l-a creat pe Adam, nu i-a dat și aripi trupești, ca ale păsărilor, ci i-a destinat aripile Duhului Sfânt, ale Cărui aripi plănuia să i le dea la înviere, pentru a-l ridica și a-l duce oriunde i-ar bineplăcea Duhului - ceea ce sufletele sfinte au privilegiul de a poseda încă de pe acum ...”30. Sufletul este „un lucru cu adevărat minunat și divin! Când l-a făcut Dumnezeu, n-
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
totul să fie altfel, în mila care mă îneca, știam că aveam să încerc altceva decît făcuse el, nu știam ce, și mergeam cu ochii ațintiți în pămînt, pe stradă." Noaptea de Paști, noapte de furie neputincioasă a mamei pentru învierea așteptată de ea, care nu vine și n-o să vină, e atît de puțin sfîntă, în decorul de mahala al cozii la lumină, încît te poți întreba ce-o fi avut cu ea cenzura (dar ei, deja, vînau cuvinte...). Pentru
Navetă cu metronom by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11538_a_12863]
-
caz - franțuzescului on). Dar, fără să spună vreodată Eu, în ,Umbra Evei", Blaga vorbește, de data asta, despre pasiunea sa, despre deziluziile sale, despre aspirația sa spre mit! Din dulcele chin, din amara plăcere ce între moarte ne poartă și înviere, din voluptățile nopții, din calda împărăție, o umbră-ți rămâne sub ochi, ușor albăstrie. Cu ce să aseamăn adaosul, când vraja pereche nu are? Cu o priveliște, cu vreo-ntâmplare, uitate-n ținuturi uitat-legendare? De izbânzi, răspunzând în pierzanii, de-
Lucian Blaga, lirica postbelică by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11566_a_12891]
-
inventat. Ce minunată confidență (rămânând perfect pudică) pune pe hârtie Blaga - mereu la modul său ,generalizant", ca și cum ar vorbi de experiența oricărui bărbat cu femeia ce împarte cu el: dulcele chin și amara plăcere / ce între naștere ne poartă/ și înviere! Și dulce-amara comparație între umbra cearcănului sub ochii femeii pasionate și umbra aruncată de Eva pe sol, deja în afara Paradisului, ce desfătare! Să constatăm - fără ca poetul să mai aibă a o spune - că umbra acestei bucurii a cărnii ne trimite
Lucian Blaga, lirica postbelică by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11566_a_12891]
-
în spațiul mut . Dar cum trebuie citite aceste dense șiruri de cuvinte? Să înțelegem că umbra viitorului mormânt este benefică? În poemul ,Umbra Evei", asemănarea dintre cearcănele iubitei după dulcele chin și amara plăcere / ce între naștere ne poartă / și înviere era asemuită cu întâia umbră aruncată de mama umanității pe sol, imediat după izgonirea din Eden. Cum ar putea fi imaginată umbra în plina lumină edenică? Cuplul primordial o descoperă atunci, odată cu lumea din afară și, deci, odată cu timpul-durată, ieșind
Lucian Blaga, lirica postbelică by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11566_a_12891]
-
221; vezi și Epistola către Policarp, 4.1, în vol. cit., p. 226. 11 Epistola către efeseni, 5.1 până la 6.1, în vol. Scrierile Părinților Apostolici..., pp. 190-191. 4 nu este de spirite fără trup, ci de participanți la înviere împreună cu Hristos 12. Dacă scrisorile sunt concepute a avea un ton mistic, acesta provine din intensitatea pe care martiriul iminent al Sfântului Ignatie îl conferă argumentelor sale. Și totuși, el este mai interesat de solidaritatea creștină, decât de destinul personal
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
darul slavei, le-a conferit celor care i se supun nemurirea pe care prima ființă umană o pierduse. Pentru că „Dumnezeu ne-a dat o lege și porunci sfinte, care pot mântui pe om dacă le împlinește și, având parte de înviere, să moștenească nestricăciunea”55; cf. 1 Cor. 15, 50). Accentul se pune pe supunerea în fața Legii. Botezul este descris, ca și la Sfântul Apostol Pavel, ca o „baie a renașterii” (cf. Tit. 3, 5), dar nu există dezvoltarea ideii pauliene
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
deveni dumnezeu este un eveniment eshatologic. Fundațiile pentru acest proces sunt puse în viața de aici, pentru că este necesar ca mai întâi să se obțină gnosis și apatheia, dar starea divină este acordată în lumea ce va să vină, o dată cu învierea trupului. Îndumnezeirea este prezentată ca echivalentul nașterii în nemurire. Această renaștere se referă nu la botez, ci la înviere. Cunoașterea și lipsa patimilor care conduc la acest eveniment sunt rezumate în obținerea asemănării divine. Cunoașterea înseamnă a-L cunoaște pe
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
ca mai întâi să se obțină gnosis și apatheia, dar starea divină este acordată în lumea ce va să vină, o dată cu învierea trupului. Îndumnezeirea este prezentată ca echivalentul nașterii în nemurire. Această renaștere se referă nu la botez, ci la înviere. Cunoașterea și lipsa patimilor care conduc la acest eveniment sunt rezumate în obținerea asemănării divine. Cunoașterea înseamnă a-L cunoaște pe Dumnezeu și a fi cunoscut de El. Aceasta implică un tip de asemănare, care nu poate fi ontologică, ci
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
au obținut nemurirea; încetează de a mai fi exclusiv asociați „fiilor” din Psalmul 81, 6. Intensitatea participării în Hristos, identificată la Sfântul Irineu, nu este prezentă la Sfântul Ipolit. Accentul la ultimul se pune mai mult pe îndeplinirea eshatologică a învierii, și nu pe statutul divin adus în principiu de adoptarea sau înfierea prin Botez. În altă parte, Sfântul Ipolit spune că nu l-am putea imita pe Hristos dacă n-ar avea aceeași natură ca și noi64. Logosul a luat
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
221; vezi și Epistola către Policarp, 4.1, în vol. cit., p. 226. 11 Epistola către efeseni, 5.1 până la 6.1, în vol. Scrierile Părinților Apostolici..., pp. 190-191. 4 nu este de spirite fără trup, ci de participanți la înviere împreună cu Hristos 12. Dacă scrisorile sunt concepute a avea un ton mistic, acesta provine din intensitatea pe care martiriul iminent al Sfântului Ignatie îl conferă argumentelor sale. Și totuși, el este mai interesat de solidaritatea creștină, decât de destinul personal
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
darul slavei, le-a conferit celor care i se supun nemurirea pe care prima ființă umană o pierduse. Pentru că „Dumnezeu ne-a dat o lege și porunci sfinte, care pot mântui pe om dacă le împlinește și, având parte de înviere, să moștenească nestricăciunea”55; cf. 1 Cor. 15, 50). Accentul se pune pe supunerea în fața Legii. Botezul este descris, ca și la Sfântul Apostol Pavel, ca o „baie a renașterii” (cf. Tit. 3, 5), dar nu există dezvoltarea ideii pauliene
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
deveni dumnezeu este un eveniment eshatologic. Fundațiile pentru acest proces sunt puse în viața de aici, pentru că este necesar ca mai întâi să se obțină gnosis și apatheia, dar starea divină este acordată în lumea ce va să vină, o dată cu învierea trupului. Îndumnezeirea este prezentată ca echivalentul nașterii în nemurire. Această renaștere se referă nu la botez, ci la înviere. Cunoașterea și lipsa patimilor care conduc la acest eveniment sunt rezumate în obținerea asemănării divine. Cunoașterea înseamnă a-L cunoaște pe
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
ca mai întâi să se obțină gnosis și apatheia, dar starea divină este acordată în lumea ce va să vină, o dată cu învierea trupului. Îndumnezeirea este prezentată ca echivalentul nașterii în nemurire. Această renaștere se referă nu la botez, ci la înviere. Cunoașterea și lipsa patimilor care conduc la acest eveniment sunt rezumate în obținerea asemănării divine. Cunoașterea înseamnă a-L cunoaște pe Dumnezeu și a fi cunoscut de El. Aceasta implică un tip de asemănare, care nu poate fi ontologică, ci
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
au obținut nemurirea; încetează de a mai fi exclusiv asociați „fiilor” din Psalmul 81, 6. Intensitatea participării în Hristos, identificată la Sfântul Irineu, nu este prezentă la Sfântul Ipolit. Accentul la ultimul se pune mai mult pe îndeplinirea eshatologică a învierii, și nu pe statutul divin adus în principiu de adoptarea sau înfierea prin Botez. În altă parte, Sfântul Ipolit spune că nu l-am putea imita pe Hristos dacă n-ar avea aceeași natură ca și noi64. Logosul a luat
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
mine, bine ar fi fost să fie așa, asta, da, ar fi fost viață! - Vă considerați un scriitor realist-socialist? - E multă confuzie în privința realismului-socialist. Dacă, atunci când scrieți, vreți ca oamenilor să le fie bine - asta este realism-socialist. Uite, spuneți-mi, învierea lui Tolstoi e realism-socialist sau nu? - Dumneavoastră ce credeți? - Socialist. Au existat în Rusia prinți ca Nehliudov, care s-au căit? Nu cred. Dar Tolstoi a dorit să existe asemenea prinți, și Semeon Babaevski a dorit să existe oameni sovietici
Două eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11639_a_12964]
-
tot mai greu: glasurile sunt gemete, ochii sunt secătuiți de lacrimi; bărbații au fețele împietrite de tristețe... Ce li se mai poate spune acestor oameni aciuiți - pentru câtă vreme ? - la prieteni, la rude sau la vecini binevoitori înțelegători ai nenorocirilor ? Învierea Mântuitorului Isus a coincis în acest an cu nașterea uneia dintre cele mai mari drame năvălind cenușie-murdară peste oameni și case. Iată, mobile plutind pe apă, pereți rupți de furia naturii și apa plimbând obiecte prin încăperi pustiite... Se zice
Urgia apelor și a unei simulări by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11756_a_13081]
-
21 Sf. Ioan Gură de Aur, Comentar Ia Evanghelia de la Ioan, traducere din limba franceză de Diacon Gheorghe Băbuț, Edit. Pelerinul român, Oradea, 1998, p. 36. 22 Preot Ioan C. Teșu, op. cit., p. 57. 23 Drd. Ioan Caraza, Doctrina despre învierea morților la Atenagora Atenianul și Tertulian, în Mitropolia Moldovei și Sucevei, anul XLIV, (1968), nr. 7-8, p. 382. 3 zburat, pentru cei dintâi oameni și s-au făcut nevrednici de măreția unui atât de mare bun și a intrat deci
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Preot Ioan C. Teșu, Din iadul patimilor spre raiul virtuților, Edit. Christiana, București, 2000, p. 93. 75 Ibidem, p. 94. 76 Teodor al Edessei, 100 capete, cap. 93, în Filocalia..., vol. IV, p. 225. 77 Mihai Eminescu, Glossă, în volumul Învierea, Edit. Demiurg, Iași, 1998, p. 180. 78 Pr. Ioan C.Teșu, op. cit., p. 94. 9 ceea ce stă alături 79. Preferă o viață cât mai comodă, neștiind că nu trebuie căutată comoditatea, ci îndeplinirea voii lui Dumnezeu care de multe ori
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
de aproximativ o săptămână, televiziunile ne-au transmis producții cinematografice ale căror scenarii le-am cam învățat pe de rost de când le tot vedem, de când s-a trecut la o etapa post-comunistă a încrederii în Dumnezeu. A trecut și noaptea Învierii Mântuitorului, eveniment care a descătușat din nou forțele evlavioșeniilor enoriașe năvălitoare spre catedrale și biserici; liturghiile și predicile au îmbrăcat în haine noi speranța că Dumnezeu nu și-a întors fața de la plaiurile noastre, ci doar vrea să ne demonstreze
Sfintele Paști și cântec de lebedă by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11779_a_13104]
-
semnificația de altădată. Nu are rost să ne mirăm, așa cum nici prietenul Haralampy nu a făcut-o atunci când a văzut un reportaj tv, transmis pe post "în stare mai... brută", în care se vedea cum unii enoriași, în timpul liturghiei de Înviere, stăteau de vorbă cu pasiune și cu totală indiferență față de ceea ce spunea preotul... -Ai văzut ? m-a interpelat Haralampy. Cred că e vorba despre capacitatea homosapiensului de a avea atenția distributivă, ceea ce este plăcut Domnului, a reflectat el cu distincție
Sfintele Paști și cântec de lebedă by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11779_a_13104]
-
sumei de 7 euro și-un picior de miel deshidratat pe care el scrisese cu creion chimic "Termen de garanție, 3 luni de la data cumpărării" - act de o samavolnicie fără precedent pe palierul nostru. ...Dar, au fost Sfintele Paști, Noaptea Învierii, mirosuri amețitoare pentru sărăcime, toate precedate de semnarea Tratatului cu U.E., eveniment transmis în direct la televiziune și comentat în fel și chip de analiști, care de care mai... analiști - singurul produs de care România nu duce lipsă după '89
Sfintele Paști și cântec de lebedă by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11779_a_13104]
-
tinerii elevi orfani din Republica Moldova, care nu aveau voie să vorbească românește între ei, cantitatea de alcool pe care a trebuit să o înghită ca invitat la un banchet de la Academia Militară sau participarea, pe ascuns, la o slujbă de înviere, la o mânăstire din afara orașului. Urmează anii de glorie, ca prim balerin al Teatrului de Operă și Balet din București, în clădirea nouă, ridicată înaintea Festivalului Internațional al Tineretului, ținut la București în 1953, dar din care profesorii săi, Floria
Din istoria dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11822_a_13147]
-
care va păstra ulterior teme specifice. În poemele din anii 1937-1938, toamna, singurătatea, fiorul necunoscutului, răvășirea, "cirezile spaimei", "moartea în crepuscul" (motive poetice de sorginte clară) sunt amestecate cu elementele derutante ale unui tradiționalism nereprimat: câmpia basarabeană, pădurea, bucuria, natura, învierea, părinții, șerpii ca simbol al ispitei - toate învăluite în "ceața zilei", în "văi muzicale" și în chemarea zărilor, ceea ce dovedește că fondul predominant e simbolist. Fiorul cosmic, cultul tainei, "luminile învinse", freamătul stelar, nostalgia miturilor, sentimentul crepuscular par vagi ecouri
George Meniuc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11815_a_13140]