349 matches
-
au,crau” , de nu știam ce să-i mai facem . Doar cu un extraveral am reușit s-o adormim până la urmă. Săptămâna a trecut pe nesimțite ,dar ea era cu mult mai rău. Parcă și fața începuse să i se învinețească. Dar Dumnezeu nu o vroia încă alături,așa că ne-a luminat mintea să o ducem la o clinică particulară ,foarte renumită în probleme de inimă. Aparate sofisticate,de ultimă generație și doctori bine plătiți, care se îngrijesc de tine ca
INIMĂ REA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382444_a_383773]
-
lavă, scursă în sufletele mulțimii... Sub această dureroasă curgere, sufletele cetățenilor țării au căpătat culoarea de tăcere a lumânărilor și rugăciunilor stropite cu lacrimi...Implorau readucerea la viață a nefericitelor victime...Dar sufletele încremenite în tăcere și rugăciuni s-au învinețit de mânie, revărsându-se în acel tradițional izvor de regenerare spirituală românească, numit „Piața Universității”. Acolo s-a transformat în fluviul de furie care a curs pe bulevardele și străzile capitalei, devenind miraculosul șuvoi de foc purificator, atât de așteptat
XARTOFUL FIERBINTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383058_a_384387]
-
ostilităților”: - Atenție, “flăcăi”, comanda la mine! Când fluier, atacați! Când s-a auzit fluierătura de atac au început să zboare și geacurile peste bănci. Trosneau penarele din lemn, se spărgeau călimările, sticluțele cu apă, dar și capetele ori nasurile. Se învinețeau ochii, se juleau mâinile și picioarele, se zgâriau fețele, toate într-o “ordine perfectă”, dirijată de fluierul “domnului” Dode. Nu se auzea niciun “văleu!”, niciun “aoleu!”, niciun țipăt, niciun geamăt. Numai izbituri, numai icnituri, numai lovituri scrâșnite, ce mai, se
DOMNUL DODE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383077_a_384406]
-
afle amănunte, nu era polițist. Următoarele seri au ieșit bine, chiar dacă, în una, o rafală de vânt a spulberat licuricii, de-abia lansați, și a doborât un cort, iar în alta s-a lăsat un frig subțire ce i-a învinețit pe participanți. Tot lucruri obișnuite. Deosebită a fost seara a șasea, când a apărut o mască nouă. O față de om cu dinți de fiară, nimic extraordinar, dacă nu ar fi avut ochii fosforescenți; în jurul înțepăturilor prin care purtătorul vedea pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
deranjate. Ajay a ridicat din sprânceană în semn de dezaprobare. Nu poate să îmi pară rău că pleacă, a spus amestecând trei lingurițe de zahăr în ceașca lui. Măcar o să apucăm să dormim noaptea. Știi că odată ea i-a învinețit un ochi? — Mi-a spus Judy. Ajay a dat neîncrezător din cap. Nu mă văd ridicând mâna la o femeie, dar nici nu aș fi fericit dacă Vicky ar încerca să mă lovească, îți spun. Apoi intră într-o stare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
feeria lui Purcell pe gheață, într-un alt peisaj. Toți erau nerăbdători să-și facă văzute răsuflările în aerul înghețat, să scoată din ei „nori“ de sunete. Numai Blanca tăcea bosumflată - când nu tușea; fața ei albă ca porțelanul se învinețise de frig. Trebuia să cânte aria Emmelinei și se îngrijora mult pentru vocea ei mult încercată de aerul rece care-i traversa prea firavul trup. Un vânt rece începuse să sufle peste „poporul vesel al înghețului“. După discuții vii cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
amuzant, îi spusese partenerului exact unde poate să-l găsească. După câte se părea, stătea la un hotel. — N-am auzit niciodată de hotelul ăsta, spuse dna Strickland. Dar Fred îl știe foarte bine. Zice că e foarte scump. Se învineți la față. Parcă-l și vedea pe soțul ei instalat într-un apartament luxos, cinând la cele mai elegante restaurante; și pe deasupra își imagina cum își petrece zilele la curse de cai și serile la teatru. — La vârsta lui asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
pentru a confirma sau infirma ce spunea aceasta. Apoi, încetul cu încetul, nu m-am mai gândit la nimic. O ascultam pe Josăphine. O priveam pe Belle de jour, îi priveam chipul de tânără moartă pe care șiroia apa, buzele învinețite de ultimul frig. Mi se pare că zâmbea, câteodată își înclina capul, iar gura părea să spună: „da, e adevărat, așa e, cum spune Pielea, totul s-a petrecut întocmai“. Se întâmpla în ajunul zilei în care fusese descoperit trupul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
care se pupă mai mult, eu eram rodată de la pupicii de după bloc, jocul nostru vechi, fetele și băieții din casa făcută din plăci de ciment, înaltă de zece etaje, l-am ținut pe ăla între buzele mele de l-am învinețit, am câștigat, evident, dar a auzit maică-mea și, când am ajuns acasă, m-a închis în debara și m-a bătut de m-a distrus, m-a călcat în picioare, mărunt și cu metodă, țipam ca din gură de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
un scaun, își mișca aproape invizibil curuțul ăla mare și-și freca labiile, lindicul, doar-doar. Mergeam la vreo petrecere, că începuserăm să ieșim împreună în lumea artistică a orașului, o vedeam cum se mișca pe scaun, imperceptibil aproape, i se învinețeau buzele de concentrare și, după un timp, ofta încet, ușurată, eu turbam de ciudă, nu mi se mai întâmplase așa ceva cu vreo femeie. Și cunoscusem destule. Femeia mea ca un măr abia copt a rămas însărcinată. Îmi făcea un copil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
cum e să te doară... am căzut la pământ și am făcut o criză, mi-am rupt hainele alea de firmă de pe mine, mă durea ca niciodată rana de la mână și tăietura aia nu durea decât la frig, m-am învinețit și Anita mea a sunat pe mobil, l-a chemat pe tată-său, să vină el să mă ajute... Nu se descurca singură... Scena discuției, fie pe ecran, fie în dreapta scenei.) Să vină ăla din biroul ei, arhitectul ăla cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
lumei fecundate... - Tu nu știi încă? Imnul tumulturilor vii Nici zid și nici tenebră nu poate să-l sufoce: La poarta zăvorâtă grăbește-te să vii: Vei desluși și astăzi, în larguri, marea voce. CÎND VA VENI DECLINUL Cu mâini învinețite de umblet lung prin ger Voi reintra în mine când va veni declinul; Voi coborî să caut, pierdută-ntr-un ungher, Firida unde arde cu foc nestins Divinul. Și flăcării voi spune: Fior al caldei firi, Joc viu ori șovăielnic
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
cu strângere de inimă, uneori visez sonoritățile unui colos ale cărui roți țăcăne monstruos deasupră-mi și a cărui respirație mă-nfioară și acum. Și vara, oricât de cald ar fi fost, podul lăsa o umbră atât de rece, că mi se învinețeau buzele până ieșeam, plus curenții de aer care-mi striveau ființa între roți de tren și șosea, între nevoia de trecere dincolo și spaima de moarte... Casa nu mai este, a înghițit-o pasarela. Era o clădire mare, albă, labirintică
INTERSECTĂRI de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364151_a_365480]
-
o fi treaba cu adulterul în Europa și în România? Hmm!Își amintește de prima lui scenă de dragoste trupească cu o femeie;era teribil de stângaci și aproape că a devorat-o, înghesuițiunul înaltul pe frunzișul din pădure. A învinețit-o peste tot, a mușcat-o cu dinții lui tineri și puternici, înfierbântat de priveliștea pielii dezgolite și fine. Abia când a întâlnit-o pe Maria, el a...Toți prietenii lui vrăjiseră pe internet măcar cu vreo româncă; și asta
SOŢUL SOŢIEI MELE (FRAGMENT DE ROMAN) de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366843_a_368172]
-
articulațiile ei desprind cu o claritate care nu lasă loc nici unei iluzii-cum ar fi cea cu care se vrea azi să fim îmbătați-din acel faimos document care este Testamentul lui Petru cel Mare.” „Aici se produse catastrofa. Samailov, care se învinețea pe măsură ce expunerea căpitanului avansa, când auzi de Testamentul lui Petru cel Mare sări în sus ca un diavol stropit cu aghiazmă și începu să urle: << Agiunge, agiunge băndit făscist! Ai vinit arma la mâna pacinic narod savietic, ucis și jefuit
PĂTIMIRI ŞI ILUMINĂRI DIN CAPTIVITATEA SOVIETICĂ (EDITURA Editura Humanitas) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367469_a_368798]
-
CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Scrieri > PRĂJEALA, AUTOR VASILE DUMITRU Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1349 din 10 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Februarie învinețea totul cu răsuflarea lui geroasă! Cerul era de un gri-violet, orizontul părea un desen în aquaforte, hașuri negre, cenușii, unele de un albastru murdar, câinele stătea ascuns în cușcă, doar albul ochilor îl trăda, oamenii păreau niște siluete diforme, haine
PRĂJEALA, AUTOR VASILE DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367647_a_368976]
-
am văzut, femeie stearpă, fără suflet, fără foc, Și-am făcut din tine-un înger, blând ca ziua de magie, Când în viața pustiită râde-o rază de noroc. Am văzut fața ta pală de o bolnavă beție, Buza ta învinețită de-al corupției mușcat, Și-am zvârlit asupră-ți, crudo, vălul alb de poezie, Și paloarei tale raza inocenței eu i-am dat. Ți-am dat palidele raze ce-nconjoară cu magie Fruntea îngerului-geniu, îngerului-ideal, Din demon făcui o suntă
VENERE SAU MADONA de MARIUS MIRCEA GANEA în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363589_a_364918]
-
vară (examenul avea loc toamna) meditator Constantin Liu-Lerca, cunoscutul poet (ostracizat din câmpul literelor pe motive politice), care preda însă matematica la o școală generală din oraș, un om tare scrupulos în meseria lui, astfel că, meditator avându-l, îmi învinețise de câteva ori degetele cu un băț, păstrat permanent la dispoziție pentru atenționarea celor ce greșeau câte o ecuație. La română am fost dat la Roman, în locuința căruia i-am întâlnit pe mai mulți dintre viitorii mei colegi de
ROMAN ŞI BOLOGA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363626_a_364955]
-
biserică unde au jurat pe toate icoanele că dacă or mai fi vreodată în viața lor darnici, ca acum când le luase Dumnezeu mințile, să-i lovească buba neagră, durerile la lingurică, vătămătura și alte boli specific rurale. Foarte puțin învinețită la un ochi și numai cu părul de pe o parte smuls, Timona reveni zâmbitoare în ogradă unde nemții tocmai își făceau siesta și își reglau digestia eliminând gazele intestinale pe căile naturale binecu- noscute și celor din mirificul Fâlfani. Au
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
spună de mai multe ori lucrul acesta ca să mă liniștesc și să mă opresc din plâns. Rămâneam singur acasă, fugeam în grădină, luam mătase de porumb, îmi făceam o țigară, trăgeam fumul în piept, mă înecam și tușeam până mă învinețeam. Cine o mai face ca mine, ca mine să pățească. Dumneavoastră sigur că nu știți cum se face o minge din păr de vită, primăvara când năpârlesc, cum se face o păpușă din cârpe, cum se face o vioară din
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
și goală. Își simți întreg corpul bântuit de friguri. Nu putea mișca nici capul, nici picioarele, dar putea auzi destul de clar zgomotele din jurul ei. Își aminti de otravă și de dorința ei de jetfă, de înțepătura dorită. Mâna stângă se învinețise strânsă de brățară, nelăsând pericolul să străpungă țesutul. Așa deci..., înțelese pe dată că jertfa nu îi era ursită ei, ci bărbaților din viața ei. Începu să se teamă și întredeschise ochii. Pe dată, zumzetul de veselie căpătă culoare și
BRATARA DACILOR de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348597_a_349926]
-
pe acesta în gură, fiind el un om foarte econom. Un alt miez îi servi la ștersul buzelor pline de sos și urmă aceeași cale precum primul. Maitre dădu și el semne de slăbiciune și un mic puseu hepatic îl învineți puțin. Chelnerii păreau turnați în gheață! - Tăticu’, acili-șa mă nemeriși! Biata mama mai făcea tocană din piept dă pui așa gustoasă ca la voi. Uite, să știi că m-ai câștigat dă mușteriu! Brava! - Suntem deosebit de încântați de înaltele aprecieri
DEJUNUL.PROTOCOL ZERO de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349768_a_351097]
-
dau drumul aici și nu știu cum te vei descurca. - Cum să mă lași? și fata se prinse și mai strâns de gâtul lui. Cum avea fața aproape de gura lui, tânărul nu evită să-i și aplice un sărut pe buzele sale învinețite de teamă mai mult decât de frig. - Golanule! spuse Cristina smucindu-și capul și îi dădu drumul băiatului, rămânând pe cont propriu. Văzând că nu mai atinge cu talpa nisipul, bătea apa cu mâinile să iasă la suprafață, țipând că
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347552_a_348881]
-
în: Ediția nr. 1192 din 06 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului ACTA EST FABULA 03.10.2013 Emoțiile s-au descotorisit de toate inimile ce zăceau în bolnavii de ființe și-au adunat toate loviturile de prin ocheade toate îmbrățișările învinețite toate împușcăturile zidite în vorbe toate trădările mângâiate de săruturile dintr-o mușcătură biblică spre ieșire învoielile își legau străzile de jur împrejur și dădeau foc memoriei pe orice preț cândva mocnea din limbi pierdute în flăcări ce-nghețau scrum
ACTA EST FABULA de ANCA ELENA ŞERPE în ediţia nr. 1192 din 06 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347757_a_349086]
-
și iartă-ne nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri” Ultimele clipe ale Bătrânului An zburau îngrozite de inerentul lui sfârșit. Nemilosul Timp îl târa în ultima zi, ca pe un leș. Toate minutele și secundele sale, ciufulite și învinețite de atâta zbatere, țipau tăcut în dispariția lor. Pe mine și pe celelalte miliarde de semeni ai mei de pe planeta Pământ nu ne impresiona deloc tragedia Bătrânului An, căruia îi curgeau lacrimile după clipele pierite în neantul Timpului. Degeaba ne
APROAPELE MEU, AUROLACUL de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350087_a_351416]