191 matches
-
îndreptări atât de folositoare aduse legei de temelie a statului român sunt convins că se chezășuiește poporului meu putința de a se dezvolta liber și stăpân pe destinele lui, pe calea ordinei, păcii și propășirei. În această zi solemnă și înviorătoare pentru viitorul României, supun învoirei poporului meu, această nouă constituție. În discursul rostit cu prilejul promulgării Constituției, Patriarhul Miron Cristea, președintele Consiliului de Miniștri a lansat un vehement atac la adresa partidelor politice, aducând elogii lui Carol al II-lea: „astăzi
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
verde, cu diagonală neagră și pantaloni negri înfundați în cizmele ca smoala, mărșăluind ca militarii în formație, ziua pe străzile Sibiului, noaptea pe șoseaua ce duce de la Sibiu la Turnu-Roșu. Condeiul meu nu putea rămâne acum străin de această activitate înviorătoare. Am publicat vreo două articole fulminante în ziarul legionar local, atunci înființat, purtând - dacă nu mă înșel - titlul de Țara noastră și condus de Axente Sever Popovici (l-am cunoscut personal peste mulți ani, prin Ovidiu Cotruș, părând un om
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
în gol, o existență doar cu mici suspansuri, brodate cu narațiuni erotice și picanterii de doi bani, înscriindu-se într-o ironie a sorții deloc de invidiat. Noroc de cei pregătiți și educați. Atunci totul se vede sub alte culori, înviorătoare, atractive, izvoare de frumusețe din spectacolul curcubeului cultural. Nu ezit să revin la Iașul artei din nici un motiv în plus față de cele câteva deja enunțate. Cum am putea rămâne indiferenți la creuzetul veritabilului Bibliopolis, unul în care s-au topit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
aceste instituții au și trebuie să aibă credința în deschideri de drumuri, cu pas sigur, fără ezitări, abisurile neînspăimântându-i, oboseala nu le încetinește ritmul și povara responsabilităților. De la ei se așteaptă cărările de creastă, unde se respiră aerul curat și înviorător. Instituțiile noastre culturale sunt repere ale comunității, ele vin în întâmpinarea oamenilor de azi, adesea debusolați de ceea ce se întâmplă în jurul lor. Să credem că iubirea pentru educație și cunoaștere este secretul reușitei în cele mai multe cazuri, că această iubire întrupează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
și, mai ales, din șezând. Redresările active și pasive nu trebuie să lipsească dintre exercițiile corective pentru cifoze, ca și echilibrul cu sau fără o greutate pe cap. Pentru copii, o parte dintre exercițiile corective pot căpăta caracter de joc înviorător. Repausul, întins pe spate, este util după fiecare program de exerciții corective și în toate cazurile de oboseală. 3.7. ASPECTE GENERALE PRIVIND LORDOZA CA ENTITATE SEPARATĂ Prin lordoză se înțelege fie o exagerare a unei curburi orientată cu convexitatea
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
dansatorii de samba, luptătorii de "capoeira" sau faimoasele "mulatas". Pentru noi, Copacabana însemna kilometri de plimbare pe malul oceanului, în cântul valurilor și sub briza răcoroasă, o bere "estupidamente gelada" (rece bocnă), băută la o terasă, sau "laptele" răcoros și înviorător al unei uriașe nuci de cocos, consumată la unul din zecile de chioșcuri de pe plajă. După apusul soarelui, apărea o distracție în plus pe Avenida Atlantica expozițiile artizanilor, cu minunate obiecte din pietre semiprețioase, argint, cupru, piele, lână sau in
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
școală, de cazarmă în perioada de alegeri, el neavând drept de vot, dar se axează mai mult pe celelalte întâmplări ce a stârnit mult haz, în dauna unei monotonii ce apăruse la-nceput. Talmaciu și Gruia, înțelegând bine rostul glumelor înviorătoare vin și ei cu exemple din lumea politică a vieții satului, de cine se folosește mai mult noile autorități și în ce scop, dar sunt invitați la prudență din partea Maricicăi, care le amintește că pereții casei poate fi subțiri pentru
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Eriniile cu chip de vampe moderne ce doresc să răzbune infernul părăsit al vieții pedestre. Când scriu poezie, pe metereze de fum, lupta care pe care rămâne tot timpul nedecisă; când împung cu floretă, pe planșă criticii, exercițiul devine subit înviorător; când răscolesc prin arhive și de afară răzbat vocile florăreselor trebuie să-mi autoflagelez temeinic simțurile pentru că să nu-mi urmez în plină stradă bicisnicul trup. Sub mii de subterfugii pe care sunt meșter în a le inventa, părăsesc totuși
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
obsesiv după himera vieții lui. Să fie oare altceva poetul, cavaler rătăcitor, cu mintea pierdută după iubita moartă în tinerețe, dar devenită prezență subiacentă în conștiința sa poetică? Iubita are valențele îngerului, iar imaginea ei este una dătătoare de lumină, înviorătoare ca atmosfera dimprejuru-i, făcându-l pe creator să-și uite melancolia: Este Ea. Deșarta casă/ Dintr-odată-mi pare plină,/ În privazul negru-al vieți-mi/ E-o icoană de lumină.// Și mi-i ciudă cum de vremea/ Să mai treacă se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
la restaurantul Roly’s din Ballsbridge, unde Darcey de-abia îl împiedică pe Neil să mai comande șampanie. Un pahar de vin îmi ajunge, zise ea. Nu mai rezist la băutură în ultimul timp. Așa că bărbatul ceru un Sauvignon Blanc înviorător, potrivit cu salata Caesar pe care o comandase ea, iar pentru friptura lui alese un Pinot Noir. Nu știu de ce sunt așa flămând, remarcă el când chelnerița le oferi pâine, iar el își adjudecă mai multe sortimente. Am mâncat bine la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
miazăzi de castel. Dacă urmai drumul cam patru leghe spre apus, ajungeai pe coastă. Marina clanului Mori trimitea, adesea, convoaie mari de corăbii până În acel loc, de unde armele și proviziile erau transportate la castel. — Luna a Opta e atât de Înviorătoare, spuse Hideyoshi, ridicând privirea spre luna care răsărea. Ichimatsu! Hei, Ichimatsu! Pajii ieșiră În fugă din tabără, Întrecându-se, care mai de care, să ajungă primul. Ichimatsu nu era printre ei. În timp ce restul pajilor se Înghesuiau la aliniere, fiecare Încercând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
Nô. — A, Mitsuhide, răspunse Nobunaga. S-a Întors la Castelul Sakamoto. A trebuit să plece atât de repede, Încât n-a mai avut timp să-și aducă omagiile. Replica lui Nobunaga fusese rostită cu o voce atât de limpede și Înviorătoare, fără a manifesta nici o emoție deosebită În timp ce vorbea. Dar Ieyasu era puțin Îngrijorat. Prin oraș circulau zvonuri tulburătoare. Răspunsul scurt și netulburat al lui Nobunaga, Însă, părea să contrazică bârfele, iar Ieyasu abandonă subiectul. Cu toate acestea, În noaptea aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
nu avea Înfățișarea unei ceainării. Fusese concepută ca sală de desen și se amenajase un spațiu mai mic pentru ceremonia ceaiului, prin instalarea unor paravane pliante. Invitații erau Nobunaga, Nobutada, Nagato și fiul acestuia. Lămpile creau În cameră o atmosferă Înviorătoare. După ce ceremonia ceaiului luă sfârșit, gazdele și musafirii se mutară Într-o cameră mai mare, unde stătură de vorbă până noaptea târziu. Lui Nobunaga Încă Îi mai era foarte foame. Devoră felurile de mâncare puse În fața lui, bău vin - care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
legământ al morții, cei trei frați rămaseră, fără să șovăie, sub stindardul de comandant. Shosuke nu mai insistă ca frații săi să plece acasă. Cei trei frați băură apa de rămas bun dintr-un izvor limpede și, În timp ce un spirit Înviorător le trecea prin piepturi, se Întoarseră cu toții În direcția Încotro se afla casa mamei lor. Rugile pe care le rosteau În inimile lor nu erau greu de ghicit. Inamicul se apropia din toate părțile, ajuns acum, destul de aproape, pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
de baluri și de sărbători; se cinează devreme pentru a avea mai repede seara liberă. După operă urmează balul și supeuri până la ziuă; sărbătoarea ar continua, dacă toaletele veștejite nu le-ar aminti dansatoarelor că au nevoie de un somn înviorător. O singură clasă, mai intrepidă, rezistă oboselii: jucătorii. Astfel deci, dacă fericirea constă în a abuza de toate plăcerile și din emoțiile ascuțite ale jocului, Bucureștiul e cu siguranță cel mai norocit dintre orașe. Vom reveni asupra acestei schițe a
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Sucu Marcel, concurenții celebrului Iarba Fiarelor; poetul de curte Emilian Răulescu, veșnic deghizat în câine de pază; fotbalistul turnător Grigore Iulian, zis și Marco (firește, de la olandezul Van Basten); rudimentarul profesor Mitică Tocan, poreclit Mitocanu; infidela „Clipsy”, Luana Ferechiu; Zosima, Înviorătorul Îngerilor împreună cu Irinarh, Învingătorul de Rele și alții asemenea lor. Toți cu numele schimbate măcar o dată. Cel mai grav afectată de proteismul lingvistic mi se pare scena în care Ceaușescu e pus să se scarpine la „spate gios” cu „poporul
Clan d’oeil by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6558_a_7883]
-
vulgarizatori ai: principiilor relativismului cultural (Dl Lucian Boia), kremlinologiei și științei politice americane a anilor '60-'70 (Dl Stelian Tănase), idealurilor civic-comunitariene (D-na Ana Blandiana), ideilor liberalismului clasic (Dl H.-R. Patapievici) - și lista rămîne, evident, deschisă." Cîtă iconoclastie înviorătoare se ascunde în spatele numirilor suav interbelice cu apelative de politețe nu e greu de văzut. Sînt de așteptat însă răspunsurile pe măsură. îndelung analizate în eseurile lui Caius Dobrescu mai sînt: rolul cultural al generației '60 și înțelesul reducționismului estetic
Inamicii lui Caius Dobrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15673_a_16998]
-
derulează visul! Mă aflu bunăoară în sala de deliberare a Curții Constipaționale, cu șorț în față, însărcinat să curăț cu pămătuful tricolor capetele interșanjabile ale d-lor Cochinescu, Predescu, Ninosu, în momentele de destindere când joacă fripta, după o partidă înviorătoare de lapte gros. Observ, cu stupoare, când ei se reașează pe jețuri, că mă găsesc într-o cămașă de forță vișinie, iar capul, desprinzându-mi-se de pe umeri, se ridică, precum un balon, la tavan, printre capetele rotunde ale celorlalți
Infernul cotidian by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9346_a_10671]
-
de an 1953 hotărăște să-și scrie opera ,numai pentru sertar. N-am ce căuta în concertul dezolant al literaturii noastre de azi". Hotărâre vremelnică, spulberată la prima adiere de succes literar (tipărirea volumelor, premii, sejur la Pelișor - căci ,e înviorător să vezi în cuibul Hohenzollernilor, fiii poporului instalați ca la ei acasă"). Că jurnalul lui Miron Radu Paraschivescu este chiar romanul pe care și l-a dorit, romanul compozit și corintic despre ,un hidalgo român", cabotin și cârcotaș, sentimental și
Jurnalul unui cobai by Ana Selejan () [Corola-journal/Journalistic/11166_a_12491]
-
care părea pustie, ne-am urcat în trenul ce părea că ne așteaptă anume pe noi și după o jumătate de ceas am coborît în burgul german, care ne primi cu o căldură părintească. Sufletul meu căpătase din nou aripi înviorătoare. Lovinescu își temperase reflecțiile ironice, cuprins și el de frumusețea orașului copilăriei mele. Ne-am urcat într-o trăsură care ne-a purtat pe dinaintea fostului Institut al Călugărițelor Ursuline, în care am urmat primele clase primare, am dat un ocol
Evocări esențiale din aproape o sută de ani de viață by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14432_a_15757]
-
locul în care se organiza vara, sărbătoarea cîmpenească numită Maialul, la care lua parte întregul oraș, sărbătorind venirea primăverii. Pădurea ținea drumul, pe care aluneca trăsura, învelindu-ne cu foșnetul frunzelor bătrînilor copaci, din care răzbătea o adiere proaspătă și înviorătoare. Mi se părea că alunecăm într-un vis. Sporovăiam îmbăiată într-o stare de bună simțire, pe care de mult nu o mai trăisem. Lovinescu privea cu interes frumusețea drumului pe care ne aflam. La un moment dat după cîțiva
Evocări esențiale din aproape o sută de ani de viață by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14432_a_15757]
-
că proza românească a rămas cu atâtea goluri. E. Negrici își dă și el seama că, până la urmă, nu din vina optzeciștilor prozatorii generației lui Breban și-au consumat energiile aiurea: „Dintr-o teamă exagerată de represiune și sub pretextul înviorător al salvării culturii, scriitorii noștri - noi cu toții, de fapt - au sacrificat marile adevăruri ale ființei și au practicat o artă infantilă, lipsită de îndrăzneală, spirituală, îngăduitoare și onestă, cum ar fi spus Gombrowicz ș...ț înălțând, cu sau fără voie
Creșterile și descreșterile prozei sub comunism by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14398_a_15723]
-
vieții, cu care are o relație nu numai de ordin intelectual, ci și senzorial: "Orice mi s-ar întâmpla, e greu, e imposibil să mă despart de bucuria zilnică de a-mi răcori fața, îndată ce mă trezesc, în apă rece, înviorătoare. Barba mi-o rad ceva mai apoi, după ce iau cafeaua tare, amară, însoțită de un pesmet sau o prăjitură. Formidabilă e răsucirea butonului electric al camerei, când umpli de soare labirinturile, subteranele... Uneori descopăr în rafturi un măr, o smochină
Scriitorul și lumea lui by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/7713_a_9038]
-
cu intenții care nu le aparțin, dintr-o irepresibila tentație, a comentatorilor înșiși, de a fi mai autori decât autorul, o doză de modestie, una de metodă și o alta de limpezime în genul înaintașilor ar reprezenta, cred, o alternativă înviorătoare. Iată, de pildă, o posibilă prima notița după un curs pe care, să presupunem, l-ar organiza neoplatonistul Ammonius: "Drept început al cercetării noastre trebuie să figureze indicarea celor cinci puncte de vedere ce se iau de obicei în prealabilă
Comentând Despre interpretare by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17712_a_19037]
-
de azi. Nu știu nici dacă nu cumva Ioan Groșan nu este un mare scriitor tocmai acolo unde nu e un postmodernist exemplar. Cert e că, lucru rar în cazul literarturii noastre contemporane, am recitit aceste proze cu sentimentul foarte înviorător că sînt în fața unei cărți pe care o pot recomanda tuturor, absolut tuturor cititorilor, fie ei literați sau nu. Și, riscînd să fac dovadă de lipsă de patriotism, mi s-a părut deseori, deși există o mulține de semnale ale
Proză de zile mari by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15744_a_17069]