687 matches
-
în altă parte, dar părul ei pubian este ras. Din față, șoldurile formează două paranteze perfecte, între care se desenează acel V ras. Dintr-o parte, sânii par să se ițească, încercând să atingă lumea cu sfârcurile roz. Din spate, șalele i se despart în două fese tari, și eu continui să număr: 4, 5, 6... Stridie aduce o cutie albă de carton. O femeie pe nume Caprifoi, care poartă doar o basma albă, vorbește despre viețile anterioare. Și Helen zice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
relele acestei lumi. Doamna Sara, zice bărbatul, va trăi de-a pururi în inima și în sufletul nostru, fiindcă sufletui ei era atât de puternic și de ne... Vocea amuțește. Și Mona izbește în scaunul din față, izbește chiar în dreptul șalelor mele și zice: — Iarăși! De ce vă răzbunați problemele personale pe seama oamenilor nevinovați? Și-i zic să nu mai dea vina pe mine. Poate e din cauza furtunilor solare. Oamenii ăștia obsedați de vorbărie... Care nu sunt în stare să asculte... Descântecul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
Eu îi fac numărul. Talpa tare și rece a pantofului ofițerului mi se proptește pe fund și degetele enorme și tari se smucesc afară. Între picioarele mele e o băltoacă de sudoare. Cu dinții încă încleștați, mă îndrept rapid de șale. Ofițerul se uită la degete și zice: — Credeam că acolo mi le las. Își miroase degetele și face o mutră scârbită. Perfect, zic, trăgând adânc aer în piept, cu ochii închiși. Mai întâi pune stăpânire pe mine, acum mai am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
ar sta sprijinit pe umărul vecinului, capul plecat al lui Săteanu se scutură prompt, părul îi flutură prin aer, fruntea rămîne în sus iar brațul drept, cu paharul strîns între degete, se duce la spate, lipind puternic dosul palmei de șale; călcîiul stîng zvîcnește de două ori lovind mocheta, apoi piciorul drept se îndoaie cu genunchiul ridicat, coboară lovind cu toată talpa, piciorul stîng se apropie lovind călcîiele, genunchiul drept se ridică din nou în aer, talpa lovește mai repede mocheta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Dacă sufli o vorbă, te omor! Femeia aruncă scîndură pe stiva de lăzi, mai aruncă o privire încruntată fetei, apoi se întoarce și iese. Merge în bucătărie, bea o cană cu apă și urcă la etaj. În dormitor, rezemat cu șalele de pervazul ferestrei, soțul stă cu icoana în mînă, privind-o lung, în timp ce-i scoate cu grijă sticla, să vadă ce scrie pe marginea de jos a hîrtiei. Ia te uită, îl ia în rîs nevasta începi să te pocăiești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
sobei din gara în care s-au întors să se înfierbînte bine. La auzul anunțului din difuzor, repetat de impiegatul venit în grabă, Aura mai că nu s-ar fi desprins de teracota fierbinte, a cărei căldură i-a dezmorțit șalele, scoțînd-o din tremuratul continuu, ce nu s-a potolit nici cu paharul de rom, singura băutură mai de Doamne-ajută din bufetul gării. Un rechizitoriu întreg s-a desfășurat în capul ei, sfîrșind prin cîteva blesteme la adresa lui Radu, pe care și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
și numeroase poezii și eseuri. În poezia "Cântarea istoriei", el a exprimat în cuvinte simple dragostea lui față de țară și popor, devenind un exemplu pentru poeții din perioadele care au urmat. Pentru o plată de mizerie să nu-ți îndoi șalele Tao Yuanming a fost un poet din antichitatea chineză, cunoscut nu doar pentru poeziile sale frumoase, ci și pentru că a fost un om foarte corect. Tao s-a născut în anul 365 e.n. și a fost unul din primii poeți
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
schimbați hainele și să vă arătați modest și cuviincios. Altfel, vă va vorbi de rău în fața celor de sus." Tao, om corect și cu demnitate, nu s-a putut stăpâni. A oftat adânc și a spus: "Decât să-mi îndoi șalele în fața unui om atât de slab pentru o simbrie de mizerie, mai bine mor de foame." Și-a prezentat imediat demisia din postul pe care îl ocupase doar 80 de zile și s-a întors acasă. Retras din viața politică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
viață bogată și armonioasă. Farmecul acestei creații nemuritoare, scrise în cuvinte alese, a făcut ca Însemnări de la Izvorul Florilor de Piersic să devină sinonim cu expresia "țara ideală, fără griji". Povestirea despre Tao care nu a vrut să-și îndoaie șalele pentru o plată de mizerie a avut o mare influență asupra intelectualității chineze. De multe ori, când o persoană refuza recompense materiale în dauna integrității sale morale, spunea: "Nu-mi îndoi șalele pentru o plată de mizerie." Refacerea oglinzii sparte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Tao care nu a vrut să-și îndoaie șalele pentru o plată de mizerie a avut o mare influență asupra intelectualității chineze. De multe ori, când o persoană refuza recompense materiale în dauna integrității sale morale, spunea: "Nu-mi îndoi șalele pentru o plată de mizerie." Refacerea oglinzii sparte În literatura chineză este foarte des folosit cuvântul "oglindă". Sub penelul scriitorilor, un om cu mintea ca "oglinda" înseamnă o persoană lucidă, iar "refacerea oglinzii sparte" înseamnă că doi soți despărțiți s-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
s-a remarcat Mao Sui 409 Boabele și tulpinile de soia 411 Din gura a trei persoane poate ieși un tigru 412 Scriitorul Zuo Si a scumpit hârtia la Luoyang 413 Pentru o plată de mizerie să nu-ți îndoi șalele 414 Refacerea oglinzii sparte 415 Visul de la Nanke 417 Să asculți părerile mai multor părți 417 "Banchetul cu flori de la Qujiang" 418 O porție de orez pentru cele trei mese ale zilei 420 5. Povestiri cu tâlc 421 Jocul broaștei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
sunt predispus să răcesc la cap; de aceea, înainte de a ieși, mi-am tras o căciulă de lână peste urechi, o beretă de lână peste ea, o pălărie de fetru deasupra. Înfofolit, cu un fular în jurul gâtului și altul în jurul șalelor, puloverul de lână, scurta de blană și haina de piele, cizmele căptușite, mă simțeam mai apărat. Noaptea, cum am constatat imediat, era blândă și senină. Dar tot nu puteam să înțeleg de ce domnul Kauderer trebuise să-mi fixeze o întâlnire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
cu mine, am să-l respect. Am să-l omor pe loc, oferindu-i, ce-i drept, tot respectul... Ea se ridică În picioare și Începu să se plimbe Încet dintr-o parte Într-alta a peșterii largi, ținîndu-se de șale și Înaintînd cu pas leneș și legănat. Fără să-l privească, Îi spuse: - Uneori am impresia că ți-ar displăcea dacă ar fi un copil normal. Te-ai simți trădat. Nu de mine, pentru că asta ar fi imposibil, ci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
putem lua cam jumate. Dă-mi, o mână mare plină de inele vine spre mine din toate direcțiile. O sută de mâini mari vin spre mine, cu palma-n sus. Dă-i două lui Brandy. Pe prințesă o dor iar șalele. Scutur zece capsule și-o sută de mâini aruncă o mie de tranchilizante pe covorul roșu al limbii gurii ăleia Plumbago. O încărcătură sinucigașă de Darvon alunecă-n jos în întunecatul interior al continentelor care alcătuiesc lumea lui Brandy Alexander
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
Manus care a fost Denver ne-a învățat cum să ne procurăm medicamente. Stăteam toți trei înghesuiți în Fiatul ăla Spider de la Portland la Santa Barbara, și Brandy voia doar să moară. Fără-ncetare, ținându-și ambele mâini apăsate pe șale, Brandy tot zicea: — Opriți mașina. Trebuie să mă întind. Am spaze-me. Trebuie să ne oprim. Ne-a luat două zile să ajungem din Oregon în California, iar cele două state sunt chiar peste drum unul de celălalt. Manus n-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
depăna rătăcirile - de la anarhism și ateism până la adevărul credinței - ca apoi să vestească lumii iluminarea sa: civilizația contemporană se prăvălea În abisuri. Antichristul era la ușă, deja Își punea Însemnul său rușinos pe locuri ascunse: sub sânii femeilor și pe șalele bărbaților. În momentul În care Nilus Își Încheiase opusul biografic, Începură să apară foiletoanele mai sus‑numitului Krușevan. Sămânța căzuse pe un teren fertil. Călătorul francez Duchelle va publica În luna mai a anului 1921 (crezând că revoluția Îl măturase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
într-o parte pe obraz de cât și l-a șters cu mâneca. Ochii ei exoftalmici, înecați în lacrimi și crestați de vinișoare roșii. Domnișoara Hapciu tușește și tot tușește cu limba pe-afară, cu mâinile pe genunchi, îndoită de șale. Uneori, Pețitorul apucă strâns picioarele scaunelor, marginile tăbliilor de marmură cu vinișoare ale meselor aurite, ca să mențină scara fixă. Uneori, Conteza Clarviziune se ridică în vârful picioarelor și înalță cu ambele mâini coada unei mături prăfuite și rigide sus deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
te aștept? Pe unde ai umblat? Am fost la băut, cu băieții, hai, lasă-mă acum. Sidonia se dusese la WC și urinase îndelung, cu usturimi, parcă elimina pietricele, mai târziu, după ce înghițise o pastilă, cocoțată în vârful patului, cu șalele înfășurate în paturi, mâncase o aripă de pui adusă de acasă, mestecase în grabă, înfometată la culme, cu ochii la spatele masiv al lui Ovidiu. Nu, ea nu mai voia să mai trăiască astfel de scene, nu mai avea anii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Să vă servesc aici pe terasă? Se auzi vocea cabanierului. Ședea în pragul ușii cu tava în mână, cu ochii pe jumătate plecați. Da, da, vă rog. Omul așeză tava în mijlocul mesei de răchită, fără nici o ceremonie, se îndreptă de șale. Nu-i prea plăcea să fie trezit din somn noaptea. Vă doresc poftă bună. Le adusese două conserve, un cuțit, o lămâie, câteva felioare de costiță, ridichi de lună și bere. O cină pe cinste, se entuziasmă Ovidiu la vederea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
militarul. Dormea sau păzea trenul. Nimeni nu putea ști cu precizie. Misiunile secrete sunt greu de deslușit. 10. În gară, aștepta cuminte un Ikarusz hodorogit. La doi pași de el, sub un felinar hepatic, cu o pătură ponosită petrecută peste șale, o femeie vindea semințe În pliculețe sigilate. Marfă garantată. Pe cap, ca o pisică pe cuptor, avea o broboadă de lână neagră, Înnodată zdravăn la ceafă. Înghesuită Într-o pufoaică kaki, se mișca doar cât să dea rest clienților. Semințele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
admirație ale controlorului. Se dovedea Încă o dată, dacă mai era nevoie, că nu poți alege nimic din ce zice șeful. Dacă nu ești om cu carte! Ceea ce el, recunoștea acest lucru, nu era. Luă geamantanul din mâna șefului, Îndoit din șale, cum cerea respectul față de superiori, și se strecură În vagon ca să privească de aproape pe cetățeana cu asasinatul și cu chestia ailaltă, cu care oricum va călători până la destinație În condiții de securitate sporită căci era și el tată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
zvîcnire a foii de cort pe care Roja o eliberează din ultimele ancore. — O să ne mai putem măcar uita încă o dată înăuntru? întreabă Dendé, scuipînd printre dinți un cheag de sînge, muci și salivă. Acum îl înțeleg, zice Roja îndreptîndu-și șalele ca un reumatic, avea dreptate cînd susținea că teoria e de zece ori mai grea decît practica, că cei ce spun că e invers sînt niște demagogi. Vreau un chibrit, adaugă. Frați români, zice crainicul, cine mai e și ăsta
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
primele semne că începe să-și piardă răbdarea, privind în gol la pereții separeului îmbrăcați de sus pînă jos în pluș vișiniu. — Unde te grăbești? Doar nu-ți plîng țîncii acasă, zice Curistul ridicîndu-se greoi de pe scaunul său, îndreptîndu-se de șale. Mă scoate din minți cînd trebuie să aștept pe cineva, mai ales atunci cînd nu știu exact cînd o să apară, zice Roja. Poți fuma dacă ai chef, plăcuța aia de interzis e doar de ochii lumii, nici nu mai știu
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
modeste. Drept urmare, ceea ce putea fi o reprezentare metafizico-fiziologică devine frecvent una doar fiziologică, în consonanță cu „mizerabilismul“ la modă azi în rândul tinerilor autori: „icnetul se moleșește-n suspine și omul nostru cu părul vâlvoi și dorința stârnită - mijlocul ars șalele dislocate de neastâmpărul care țopăie sapă o groapă între picioarele acestui bărbat și pula în vagă erecție o va străpunge pe mama - acum își răsuflă vigoarea și o împrăștie [...]. clipoceli și strănuturi; cuvinte mototolite scârțâie - grohăind râgâind încurcându-se se
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
la mine, un soi de răutate a pus stăpîne pe mine. M-ați impresionat la aeroport. Turtureilor, cred că ați transformat casa în "cuibușor de nebunii". Da' de unde, sare Ilona ca friptă. Adică cum? A venit cu o durere de șale groaznică. I-am făcut frecții, i-am dat diclofenac și abia se tîra, săracul. Așa de rău? spun, uitîndu-mă la Mitică. Da, mormăie acesta, abia camuflînd un zîmbet. Curcudel s-a schimbat De două zile și de două nopți lumina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]