187 matches
-
este doctor în istorie și civilizație la École des Hautes Études en Sciences Sociales, Paris. Cercetător la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga“. Profesor asociat la Facultatea de Sociologie a Universității București. Colaborator la săptămânalul de cultură Dilema Veche. Scrieri: În șalvari și cu ișlic. Biserică, sexualitate, căsătorie și divorț în Țara Românească a secolului al XVIII-lea (Humanitas, 2004). Cartea a primit mai multe premii: premiul de debut „Prometeus“ al revistei România Literară (2004), premiul „Nicolae Bălcescu“ al Academiei Române, premiul Fundației
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
slujbe sau exercitării acesteia, soțul pleacă de acasă și uită să se mai întoarcă. Plecat cu negustoria, Nicolae din mahalaua Golescului rămâne la Constantinopol. După șase ani revine în București cu treburi, dar nu trage „acasă“. Deși poartă turban și șalvari, foștii vecini îl recunosc și îi cer să se reîntoarcă la soție. Acesta își neasgă identitatea, afirmând că se numește Ismail, dar ține să le spună că soția este prima vinovată de turcirea sa. Mărturiile vecinilor o vor ajuta pe
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
timp de șapte luni, acolo la țarigrad. Odată venit în București și stabilit în mahalaua Lucaci, Gheorghe este căutat și chestionat de soția părăsită. Radu negustorul din mahalaua Olari completeazăză, povestindu-i soției cum l-a văzut pe Mihai cu șalvari, turban și în tovărășia unor turci la Crâm (în Crimeea), într-o cârciumă, atunci când a făcut popas împreună cu alținegustori. Ce poate face o femeie în această situație? Zi de zi întrea bă și așteaptă că poate soțul se va întoarce
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pânză rară de mătase din care se făceau anterie. cațaveică = haină de jupâneasă, lungă până la ge nunchi și îm blănită cu cacom sau vulpe. călțuni = cizme scurte din postav, pâslă sau fetru. ceapraz = ciucure de mătase, bumbac sau lână. cintieni = șalvari purtați de jupânese, lucrați din gher me șut sau alte materiale. ciohodar = slujitor al curții. cit = stambă lustruită și înflorată. clironom = moștenitor. condoragiu = pan to far. conteș (con toș) = haină boierească de ce re mo nie foarte elegantă și scum pă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
au cântat poeții-acestui neam, Tu le-ai fost și muză și sfat și păstor, Voinicind voinicii în mari bătălii, Pe glia strămoșească de drag și de dor... IV Tătarii-n hoarde veniți să prăduiască, Și turcii ce-au rămas fără șalvari La Podu-Nalt, i-a sărutat doar moartea Cu-o sabie-ascuțită la Cotnari. V Numele tău, blazon-princiar, Nu se va stinge nicicând peste vreme; Mai sună-acel bucium cu glas de istorii, Și-n veacuri de veac or să te cheme. VI
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
în ițari cu butoaiele mai mari azi la trântă, cu tâlhari ne rosto- golim gregari. La Cotnari prin șpalieri răsari muză tu pentru serdari iubitori de arome tari... La Cotnari suntem hoinari - pecenegi, sarmați, avari - ba în zeghe, ba-n șalvari, degustăm struguri impari, întomnați, noi robi și lari... FÂNTÂNARU PETRU (1867-1927) Profesor și epigramist. Elev la Liceul Național în perioada 1883-1887, și mai apoi student al Facultății de Litere, devine în 1892 profesor de limba română la Liceul național, unde
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Kief oriental, cu lenea lui caracteristică. În acest univers, Nastratin Hogea se autoconsumă "Sfânt trup și hrană sieși, Hagi rupea din el", Domnișoara Hus este caracterizată și prin turcisme: "Este domnișoara Hus/ (Carnaksi, Mașala!)/ Cu picioare ca pe fus,/ Largi șalvari/ Undeva"; ea este spiritualizată grotesc, chemând amanții prin incantații vrăjitorești; 11. Eptagonul cu cele "șapte semne, puse ciclic", din poezia Încheiere; cetatea Isarlâk, situată "la mijloc de Rău și Bun", trece prin "culoarul minții" în pură abstracțiune: "Fie să-mi
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Jocuri de copii; Zebruarie - Jocuri de poeți; Moartie - Aventura; Caprilie - Animale ș.a.m.d. Poeți și prozatori ludici ai lumii, graficieni suprarealiști contribuie la frumusețea unică a cărții. Peste aproape treizeci de ani, antologia Cică niște cronicari duceau lipsă de șalvari (1999) reunește texte esențiale ale umorului absurd în literatura română, ilustrate cu desene pe măsură. O direcție esențială a activității atât de derutante a lui C. este antropologia istorică, corelată cu filosofia politică și cu filosofia culturii. În 1992 și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286196_a_287525]
-
Elitis, Iar ca sentiment, un cristal, pref. edit, Cluj-Napoca, 1980; Cele 12 luni ale visului. O antologie a inocenței, București, 1972; Dreptul la memorie, I-IV, Cluj-Napoca, 1992-1993; Momentul adevărului, pref. edit., Cluj-Napoca, 1996; Cică niște cronicari duceau lipsă de șalvari. Antologia literaturii umorului absurd, București, 1999; Dosar Mihail Sebastian, București, 2001. Traduceri: Odysseas Elitis, Poeme, Cluj-Napoca, 1980 (în colaborare cu T. Ziguras), Iar ca sentiment, un cristal, îngr. și pref. trad., Cluj-Napoca, 1980 (în colaborare); Michael Ende, Poveste fără sfârșit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286196_a_287525]
-
revistei 'Solăria', publicație ce se înscria pe direcția deschisă de 'Îl Baretti'.113 Astfel, în pragul sosirii lui Quasimodo în Toscana (1929) se contura și aici, în opoziție cu naționalismul cultural distorsionat profesat de regimul de la centru, idealul unei posibile șalvari prin izolarea în literatura.114 Neimplicarea unor intelectuali în viața politică, pasivitatea lor așadar, avea să genereze în scurtă vreme cel mai elitist chip al ermetismului aristocratic, de neclintit în fața valurilor istoriei. În acest context mai larg apărea, ca moștenitoare
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
care a participat el. Acolo, spunea el, toți purtau nume conspirative pentru a nu putea fi identificați, el de pildă era „Pitt”. Mi-a povestit de condițiile groaznice ale luptelor în jungla sălbatică, fierbinte și dușmănoasă. Un curd, purtător de șalvari, mi-a povestit despre suferințele unui popor care nu mai are drept să trăiască și pe care nimeni nu îl ajută deoarece curzii nu au petrol. Au sperat ajutor de la ruși, s-au apropiat de ideologia lor comunistă, dar practic
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
drum sau cărare” (Miron Costin, De neamul moldovenilor). În romanul Calpuzanii de Silviu Angelescu se iscă un Întreg tărăboi interetnic atunci când un boiernaș român din vremea domnitorului Nicolae Mavrogheni (1786-1790) este „prins În fapt” (adică În flagrant delict), „fiindu cu șalvarii lăsați”, iubindu-se cu Rașelica, fiica jupânului cârciumar Moișă sin Bercului și a jupânesei Malca. Crezându- se că actul s-a produs „cu sila”, tânărul boier este „judecat după Pravilă”, riscând „să-i taie gealatul mădularul vinovat În priveliștea târgului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
căci trece timpul, trece timpul”), și profesorul este supus la mai multe probe. Se vede Înfășurat Într un giulgiu (viziunea morții), În altă clipă Îi pare că visează și, trezit, Își dă seama că e Îmbrăcat altfel decât intrase, cu șalvari și tunică de mătase galben- aurie. În această confuzie totală numai Încercarea eroului de a-și povesti viața răzbate mai limpede În nuvelă. Vrea să-și povestească viața și nu este lăsat, ceva totdeauna Îl Împiedică. Se Înțelege totuși, că
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
coniugali: o istorie a familiei din Țara Româneasca în secolul al XVII-lea, Bucarest, Meridiane, 2003 ; Eadem, De la comunitate la societate : studii la istoria familiei din Țara Româneasca sub Vechiul Regim, Bucarest, Editura Institutul Cultural Român, 2007 ; Constanta Vintilà-Ghitulescu, În șalvari și cu ișlâc: Biserica, sexualitate, casatorie și divorț în Țara Româneasca a secolului al XVIII-lea, Bucarest, Humnaitas, 2004 ; eadem (coord.), Focul amorului: despre dragoste și sexualitate în societatea româneasca (1750 1830), Bucarest, Humanitas, 2006 ; eadem, Liebesglut : Liebe und Sexualität
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
cu gingașă parodie, la două sute de ani de rostire lirică: „Floare-a luminilor, otravă ce distili între petale,/Semilună care aur pui pă turle dă cristale,/ Vis al leneșii cadâne ce pe perini de atlaz/ Fundul greu strevede dulce pân șalvarii de Șiraz,/O, Levant, ostroave-n marea limpezită ca paharul,/ Sertăraș unde miroasă cimbrul și enibaharul/ Ce Dimov într-o poemă n-apucă a mai descri,/Zeci de tronuri hâde-n cari șade câte-un Hangerli,/O, Levant, Levant feroce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
impune o atitudine critică față de cel autoproclamat AS în virtutea relațiilor cu Editorul. 2. Entre(-gent, -jambe)33 sau despre regulile pilotării navelor pe apele gândirostiviețuiriik naționale și despre cei care le fac respectate Motto Cică niște cronicari Duceau lipsă de șalvari... i. O povestire imaginată de Master X pentru uzul inocenților în istoria navlosiriil trupului didacticm și a spiritului academic Trăirea spirituală a unei comunități în speță a traiano-decebalezilor este precum sistemul hidrologic al unui teritoriu (real sau imaginar). În cadrul acestuia
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
se dădeau roată În mâini, după golo ganii zvârliți. și i-am apucat pe ultimii sacagii, cu lumânărica de ceară aprinsă și lipită de doaga butoiului lor pe roate, strigând: „Apă de pomană, apă!“; ca și pe ultimii spoitori În șalvari arnău țești, tăbărâți cu tot tribul, În cap cu bulibașa cel mătăhălos, pletos și bărbos, pe maidane, lângă ziduri, unde femeile lor, cu fustele Învoalte prinse În șold, frecau de zor cu picioarele - rotindu-se pe călcâie ca În cine știe ce
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Dar-ar-ciuma-n ei să dea!... Formidabil! Fantastic! "Năzdrăvanu' " ista... "ca mâța", strigă-n cor boierii entuziasmați. Ștefan zâmbește cinic și continuă cu aceeași patimă, sarcastic, încrâncenat: ...Și-n puterea nopții, când turcaleții osteniți dorm somnul cel greu și dulce, noi, în șalvari, cu turbane, boiți cu funigine pe chip, ne strecurăm, pâș-pâș, sugrumăm străjile. Ca fulgerul cădem asupra taberei! Lovim! Ucidem! Ardem! Foc!! Foc!!... Până să-și tragă osmanlâii șalvarii, buimaci, cu iataganele-n dinți "Ce-i?!?! Cine?!?! Unde-s ?!?!"... Nu-s
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
nopții, când turcaleții osteniți dorm somnul cel greu și dulce, noi, în șalvari, cu turbane, boiți cu funigine pe chip, ne strecurăm, pâș-pâș, sugrumăm străjile. Ca fulgerul cădem asupra taberei! Lovim! Ucidem! Ardem! Foc!! Foc!!... Până să-și tragă osmanlâii șalvarii, buimaci, cu iataganele-n dinți "Ce-i?!?! Cine?!?! Unde-s ?!?!"... Nu-s!!!"... și să-și dea seama ce se întâmplă, noi ne-am mistuit, ca un abur, ca o nălucă ne-am mistuit în noapte: "Diavoli ai nopții"! zâmbește el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
duce pe creștet o asemenea povară? se minunează oaspetele nordic. Răspunsul îl va obține ceva mai târziu, intrând într-o prăvălie cu ișlice: greutatea lor nu e proporțională cu mărimea! În spatele trăsurii boierești șade un arnăut cu turban, anteriu scurt, șalvari și cizme galbene, înarmat cu un iatagan și o pereche de pistoale. Mai puțin falnic e vizitiul de pe capră, de obicei un țigan murdar și înveșmântat pestriț: pe cap o pălărie de tip occidental, cu canaf de aur sau de
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
legături între costum și conduita socială, chiar dacă nu univocă și nici ca relație de la cauză la efect. Felul de a gândi al secolului XIX acordă însă variantei „fiziologice“ tăria locului comun, a unei convingeri extrem de răspândite. A. Russo consideră că „șalvarii încurca slobozenia mișcărei, calpacile și șlicile îngreuia capul“. D. Ralet crede și el că înlocuirea ișlicului cu pălăria a ușurat „fluturările gândului“. S-ar părea că o națiune își schimbă caracterul odată cu costumul, presupune Marie Boucher (o franțuzoaică stabilită în
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
ar răci dacă ar înlocui blana orientală cu fracul sau cu haina ușoară de pichet“ (Din Modova). Într-un orășel din Muntenia, în ajunul Unirii, Pantazi Ghica înregistra și el prezența insolită a ultimilor „boieri bătrâni, cu biniș, giubea și șalvari, căror le lipsește numai ișlicul“ (Un boem român). Pe acesta din urmă, cum știm, păstrătorii vechiului port îl înlocuiseră de mult timp cu șapca. Dar dacă, în 1841, J.A. Vaillant interpreta adoptarea ei ca un semn al adeziunii la
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
Pe acest soclu de arhaică severitate se înalță camera clopotelor, zveltă și elegantă, având în colțuri pilaștri ionici rezemați pe console baroce. Discontinuitatea frapantă a celor două registre sugerează un ins în costumație mixtă, „jumătate cu frac și jumătate cu șalvari roșii, întocmai ca un unterofițer pe care l-am văzut la înformarea miliției, încins cu sabie piste giubeaua blănită cu cacom, purtând pinteni și șapcă cu roșu“ (C. Negruzzi, Au mai pățit-o și alții). Biserica Sf. Gheorghe de la mănăstirea
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
și veghe „Dați-mi drumul!, strigă. V-am spus să mi dați drumul! Din nou cineva, ceva, o ființă sau un obiect cu neputință de precizat, îl atinse pe față, pe umeri, și atunci începu să se apere învârtind orbește șalvarii deasupra capului. Îi era din ce în ce mai cald, simțea broboane de sudoare prelungindu-i-se pe obraji, și gâfâia. Descoperea la răstimpuri obiecte pe care îi era greu să le identifice; unele semănau la început cu o lădiță, dar se dovedeau a
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
11. haina dedesubt fraise brâu de șal galben; haina de deasupra verde cu blăniță brumărie (bordură și mâneci). Din mânicile hainei de deasupra ies mânicile fraise ale hainei dedesubt. Acoperământul capului nalt de blăniță brumărie, cu fund fraise covârșind mărginile. Șalvari galbeni, colțuni galbeni în meșă roșie. Ciubuc lung până-n pământ cu imanè de chilimbar (veac XVIII, XIX?). Ișlic, anteriu, giubea, taclit Cucoană moldovancă. Costum la fel în colori și dispoziții, însă feminin. Acoperământul capului un fel de bonetă conică, destul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]