163 matches
-
Ei bine, Îmi ascunzi o mulțime de lucruri. De fapt, nici nu mă așteptam la cine știe ce de la un furnizor de la țară ca ăsta... Arată cam jalnic dacă susții că e un punct de răscruce,.. — Dar cînd intră În scenă un șantajist... și speculant... — Da... și mai ales dacă este rudă cu cel dispărut... Ridică privirile și duse ceșcuța la buze. Își sorbi ceaiul cu zgomot. — Exact cum mă așteptam... ești destul de deștept. Dar se spune că și maimuța poate cădea din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
neîncrezător și necioplit. Și de ce nu, mă rog ? mi-am zis apoi. Nu mă putea scoate nimeni de-aici acum. Cartea cîștigătoare, cea cu bețele de culori diferite, era a mea și, În plus, adversarul meu nu era decît un șantajist nemernic. Ce frig Îmi era! Mi-e teamă că sînt cu-adevărat beat. Îmi revin eu. „Ce cauți aici?” Da, de fapt ce căutam aici? Ia să mă gîndesc... PÎnă cu puțină vreme În urmă aveam atîtea pe cap că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
din afară... ca ușa pe care tocmai ai intrat... Dacă nu știai unde duce, habar n-aveai ce se află dincolo de ea. De aceea aș vrea să cunosc cîte ceva despre Împrejurări care duc la șantaj. Am vaga impresie că șantajiștii mișună pe ușa din spate precum libărcile. Ce părere ai? Dacă atacăm o situație din punct de vedere teoretic, În general, Îi descoperim imediat esența reală; este o metodă pe care noi o practicăm cu mult succes. M-am gîndit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
spus ceva, Janey. — Tom? —Nu, Bill, paznicul. A fost după celelalte chestii. Părea că se uită la cineva care venise în cameră și a spus „N-am să o fac, nenoro...“. —Adică? — Cred că era „nenorocitule“. —Nenorocit? În sensul de „șantajist“? — Știu că sună ridicol. Toți din camera aia o duceau bine - directorul băncii, fetele lui, încă vreo doi directori și tot așa. Ideea ca vreunul dintre ei să șantajeze un portar e absurdă. Dar nu ai suficiente date ca să afli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
jos, pot să te întreb ceva? Bill a încercat să îmi spună ceva înainte să moară. Nu am înțeles prea clar, dar a sunat ca și cum cineva îl forța să facă ceva ce el nu voia să facă. A folosit cuvântul „șantajist“, cred. Știu că sună melodramatic, dar îți spune ceva chestia asta? Joe s-a holbat la mine cu o figură buimacă și, pentru un moment, am avut senzația că o să-mi spună să-mi văd de treabă. Apoi, cu mișcări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
și proaspăt de whisky din respirația lui. Apoi a urmat șocul și poate grija pentru ce-o fi fost pus să facă se dovedise prea puternică pentru inima lui. A murit refuzând să o facă, încercând să-l deconspire pe șantajist. Care, în mod logic, ar trebui să fie unul dintre oamenii aflați în camera aceea. Doar că tot nu avea sens. Și n-o să aibă până când n-am să găsesc un motiv plauzibil pentru care vreunul dintre oamenii aceia, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
vocea lui părea extrem de obosită, aproape ca a unui bătrân. — Știi pubul The Queen’s Head, în spatele stației Farringdon? Ne vedem acolo la unu. Acum chiar mi-a închis. Am pus telefonul jos, dezgustată de mine, simțindu-mă ca un șantajist de ultimă speță. Din spatele vălului negru, mi s-a părut că ochii Belindei Fine râdeau de mine. Pubul era într-o curte interioară pe niște străzi înguste, fațada nu promitea multe, iar interiorul la fel de soios era mai rău decât părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
el. Simon mă fixă cu privirea. —Și ce ți-a spus mai exact? —Mie mi-a spus „Nu mai pot să continui așa, chiar dacă o să le zică“. Apoi către Charles a spus: „Nu vreau să“ și ceva care suna a „șantajist“. Ignorând ultima parte, Simon a repetat îngândurat: — Deci a spus „să o fac“? — Exact, „să o fac“, nu „să-l plătesc“. Nu pot să cred că Charles voia bani de la Bill - ar fi fost o nimica toată pentru el. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
insistat eu. Nu, a răspuns el categoric. Nu te cred. — De ce te interesează atât de mult, până la urmă? Simon era acum nervos. Poate își amintea cum l-am făcut să se întâlnească cu mine. —Ce-ți iese ție dacă un șantajist mârșav este dat în gât de unul dintre oamenii pe care îi seca de bani? Tocmai ai spus că el a cauzat atacul de cord al lui Bill! Charles era un gunoi! De ce îți pasă cum a murit? —Cel care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
că fața va începe să i se boțească iar. Dar, în schimb, și-a îndreptat sfidător spatele, înghițindu-și lacrimile. Și nici nu-mi pasă, a adăugat, găsindu-și curaj pe măsură ce își auzea propriile cuvinte. Nu-mi pasă. Era un șantajist. Știam că Poliția o lasă mai moale dacă află că acela pe care l-ai ucis te șantaja. Știu că parcă așa am auzit. Și oricum, nu aș spune niciodată Poliției ceea ce tocmai ți-am spus ție. Asta este. Astea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
în final devin păcăliți „inconștienți” și „iremediabili”. Cațavencu apare ca un om al progresului, al marilor afaceri, speculant, șef în același timp de organizație, plin de inițiativă, pentru ca apoi să fie compromis la nivel județean cu o plastografie, devenind din șantajist șantajat, din concurent subaltern. Singurul Nae Girimea obține prin minciună o siguranță pe care nu o avea la începutul piesei. Trăind într-un „spațiu închis”, fără ieșire, personajele comediilor caragialene „nu pot ieși din masca lor”. Efectele noii tehnici se
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
și un dog german cu o sculă cât a lui King Kong. Mi-ar plăcea să am un șlong ca ăla. Buzz puse mâna pe pix și întoarse lista debitelor pe cealaltă parte. — Cine-i fata și ce știi despre șantajiști? Despre tipi știu cam o laie. L-am trimis pe asistentul meu de producție cu banii. Fata e Lucy Whitehall și, atenție!, am un detectiv particular care a căutat să afle de unde telefonează șmecherii. Tartorul grupului e grecul cu care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
și de la MGM încercuite. La M și P îi descoperi pe Donny Maslow și Chick Pardell, tipi pe care-i săltase pe vremea când lucra la Narcotice, dealeri de iarbă care dădeau târcoale cafenelelor de la studiourile de filmare, dar nu șantajiști. Apoi ajunse la S și găsi mijlocul prin care să-l strângă cu ușa pe grecotei și, poate, să-l mulgă de niște chestii în plus: Johnny Stompanato, Crestview, telefon 6103, bodyguardul personal al lui Mickey Cohen. Despre el se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
spre Variety International Pictures, sperând că Gene Niles va petrece suficient de mult timp la motelul Leafy Glade. Cum ajunsese într-o fundătură cu cazul Goines, victimele doi și trei erau acum chestia fierbinte, iar Lindenaur, scrib de studio și șantajist, părea mai fierbinte decât Wiltsie, târfă masculină. Facțiuni sindicale rivale demonstrau în fața intrării principale a studiourilor. Danny parcă peste drum, puse o pancartă cu „Vehicul oficial al poliției” pe parbriz, se aplecă și se strecură printr-un labirint de trupuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
o monedă de zece cenți și una de cinci rămase în buzunar, Danny se lăsă în voia intuiției. Sună la secția Firestone, ceru să vorbească cu sergentul Frank Skakel și îl întrebă cum se numea „agenția pentru poponari” prin care șantajistul Duane Lindenaur se întâlnise cu Charles Hartshorn. La început Skakel bombăni ceva, apoi îi spuse lui Danny că îl va suna la telefonul public. Peste zece minute sună și îi spuse că găsise raportul original cu plângerea respectivă. Lindenaur îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
pe rândul din spatele lui Niles. Danny arătă spre masa din fața tablei, spre trei teancuri de documente LAPD/LASD despre omorurile Goines/ Wiltsie/ Lindenaur. Nici o speculație scoasă din dosarul lui personal, nimic despre Felix Gordean, nimic despre Duane Lindenaur ca fost șantajist. Bărbații își scoaseră pachetele de țigări și chibriturile și își aprinseră câte o țigară. Danny așeză pupitrul între el și ei, preluând comanda pentru întâia oară. — Domnilor, cam tot ce știm se află acolo. Rapoartele autopsiilor, cronologia evenimentelor, rezumatul făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
întâlniri de-ale lui George Wiltsie și cred că George l-a menționat și pe Duane Lindenaur. Danny se simțea de parcă ar fi mers pe un aisberg. Știa că nu merge să joace pe cartea agresivității. — Duane Lindenaur era un șantajist, domnule Gordean. A cunoscut un individ pe nume Charles Hartshorn, pe care se pare că l-a întâlnit la una din seratele organizate de dumneavoastră, și a încercat să stoarcă bani de la el. Gordean își netezi reverele smochingului. — Îl știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Danny își simți gulerul de blană lipicios de transpirație. — Dispari din fața mea. *** Gordean ascunsese lucruri. Agenția lui recruta artiști care să-i satisfacă voyeurismul. Șantaj. Gordean nu avusese nici un fel de reacție de suspiciune față de Duane Lindenaur, care era un șantajist. Charles Hartshorn cel „gras și chel ca o morsă” - eliminat ca suspect din pricina aspectului fizic, convingere întărită și de caracterizarea făcută de sergentul Frank Skakel, și de ceea ce știa despre relațiile lui Hartshorn. Deocamdată avocatul nici nu putea fi abordat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
o morsă” - eliminat ca suspect din pricina aspectului fizic, convingere întărită și de caracterizarea făcută de sergentul Frank Skakel, și de ceea ce știa despre relațiile lui Hartshorn. Deocamdată avocatul nici nu putea fi abordat. Dacă Gordean însuși era un fel de șantajist, trebuia să se ciocnească în vreun fel de Lindenaur - amândoi se mișcau într-o lume colcăind cu șantajiști. O agenție de impresariat artistic constituia cel mai bun început. Danny se întoarse în L.A. cu toate geamurile mașinii deschise, ca să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
și de ceea ce știa despre relațiile lui Hartshorn. Deocamdată avocatul nici nu putea fi abordat. Dacă Gordean însuși era un fel de șantajist, trebuia să se ciocnească în vreun fel de Lindenaur - amândoi se mișcau într-o lume colcăind cu șantajiști. O agenție de impresariat artistic constituia cel mai bun început. Danny se întoarse în L.A. cu toate geamurile mașinii deschise, ca să-și poată ține pe el geaca încheiată până sus. Respectând ordinele lui Considine, parcă la trei străzi distanță de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
dosarul lui Danny când au aflat că acesta se ocupa de uciderea homosexualilor. Juan Duarte dezvăluise că Danny e polițist. Mal repovesti interogarea lui Minear. Coleman - al treilea pion în triunghiul amoros din ’42-’43. Chaz l-a împușcat pe șantajistul Gordean pentru a se reabilita în ochii lui Claire și Loftis. Claire și Loftis erau în căutarea lui Coleman. Mal și Buzz căzură de acord: Marty Goines, o veche cunoștință de-a lui Coleman, constituise, probabil, o victimă accidentală - apăruse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
o școală specială, carevasăzică, unde trebuie lucrat cu metode cât de cât speciale. Așa i-a lăsat Dumnezeu pe lume pe copiii ăștia, de soi rău, imprevizibili, sălbatici, una, două ți se suie-n cap, și cât de perverși, și șantajiști, și artiști, când e să mimeze leșinul ori amnezia, gata oricând să se dea cu capul de pereți până sare sângele din ei, ca să se ducă la director să arate ce le-a făcut profesorul ori supraveghetorul căruia i-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
tâlhari, iar prin faptul că tind să-și însușească bunuri, de hoți. * Tâlharul apelează cu ușurință la violență și cruzime, deși recurge la asasinat doar în caz de nevoie și de multe ori în scop defensiv. * Infractorul intelectual escrocul, falsificatorul, șantajistul, uzează cu preponderență minciuna pentru a-și ascunde faptele, dispune de o mare elasticitate a minții, își "citește" cu ușurință victima, indentifică rapid punctele vulnerabil ale acesteia, se eschivează cu mare persuasiune, astfel că pot scăpa rapid de încurcătură. * Asasinul
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
chiar în clipa aceasta în proces pentru că un tip pe nume Burnet consideră că nu este cazul să onoreze contracte semnate chiar de el. Pentru că acum s-a răzgândit. Burnet încearcă să blocheze progresul medical, dacă nu îl plătim. Un șantajist a cărui fiică este avocata care se ocupă de cazul lui. Vor să păstreze totul în familie. Watson zâmbi și adăugă: — Dar noi vom învinge în cazul Burnet. Pentru că progresul nu poate fi oprit! La aceste cuvinte, Watson își aruncă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
așa ceva - și, de asemenea, nu excludea faptul că Yves ar fi putut vorbi la rîndul lui. Dar oricum ar fi stat lucrurile, muriseră amîndoi și deci nu vor mai putea depune mărturie. Iar ea Îi va Închide definitiv pliscul unui șantajist Îndeajuns de inconștient ca să cuteze s-o amenințe. Totul va reveni la normal. Înseninată de gîndul ăsta, Împinse ușa fabricii de faianță, cufundată În penumbră. Apăsă În zadar Întrerupătorul care acționa iluminatul atelierelor și se Încruntă. Precaută, străbătu În tăcere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]