573 matches
-
Siguranței „printr-o notă furnizată de o „sursă serioasă” din care reiese că a fost bătut „pentru delict de opinii” de către legionarii lui Corneliu Zelea Codreanu în plenul unei întruniri comuniste organizate de cel bătut”[10]. Geo Bogza, Victor Brauner, Șasa Până, Ion Călugăru, Nina și Max Hermann Maxy, Jules Perahim, Zaharia Stancu, Victor Eftimiu, poetul Ștefan Roll (Gheorghe Dinu) și prietena să, viitoarea soție, Medi Wechsler, sunt de asemenea urmăriți, anchetați, uneori arestați, si chiar internați în lagăr în timpul războiului
Persecutarea activistelor și activiștilor de stânga în România înainte de 1945 () [Corola-website/Science/295829_a_297158]
-
unu. avangardă literară a fost o revistă literară avangardista condusă de Șasa Până și Moldov, tipărită la București și Dorohoi între aprilie 1928 și decembrie 1932, care împletea elemente de dadaism și suprarealism. Inițial, publicația urma să fie numită "doi" la al doilea număr, "trei" la al treilea număr etc., dar numele
Unu () [Corola-website/Science/313885_a_315214]
-
500 de exemplare. Numărul 18 al revistei n-a fost niciodată publicat, iar numărul 51 a fost distribuită în sub 50 de exemplare la nunta lui Moldov. De-a lungul timpului, revista a cuprins texte și desene de autori precum Șasa Până, Moldov, Madda Holda, Geo Bogza, Urmuz, Victor Brauner, Stephan Roll, Ilarie Voronca, Tristan Tzara, Vasile Dobrian, Benjamin Fondane, Aurel Zaremba, Jean David, André Breton, Robert Desnos, Paul Éluard, Mân Ray dar și Ion Călugăru, Ilarie Voronca, Claude Sernet, Jules
Unu () [Corola-website/Science/313885_a_315214]
-
afirmarea necesității unui angajament politic de stânga. Revista a dispărut în 1932 datorită unor conflicte între între Voronca și membrii revistei "" care nu doreau transformarea ei într‑un fel de monitor oficial. Toată colecția revistei "unu" se află în „Bibliotecă Șasa Până” - afiliata Bibliotecii Academiei -, pe strada Alecu Russo, în București. La o licitație ținută în 2007, primele trei numere ale revistei unu, apărute în perioada aprilie-iunie '28, au fost licitate până la 7.800 lei, o sumă de aproape 20 de
Unu () [Corola-website/Science/313885_a_315214]
-
foarte vizibil în discursul adepților suprarealismului. Suprarealismul revoluționar, o construcție pornită de poetul francez André Breton, este adoptat local de un grup de literați și artiști plastici, grupați în jurul revistei unu. Inițiată și susținută financiar de medicul militar și poetul Șasa Pană, unu a fost cea mai longevivă revistă suprarealistă existentă în spațiul românesc. Toate textele publicate respectau cele două direcții definitorii ale suprarealismului internațional: dicteul automat, în esență freudian, și militantismul de stânga. Uniștii (Victor Brauner, Marcel Iancu, Geo Bogza
Activism și scandal: revoluția suprarealistă în România interbelică () [Corola-website/Science/295615_a_296944]
-
fotbal de Inter Dorohoi care activează în Liga a III-a. Echipa joacă meciurile de acasa pe Stadionul Municipal "1 Mai". În orașul Dorohoi s-au nascut: Actori: Fizicieni: Jurnaliști: Medici: Oameni de afaceri: Oameni de știință: Pictori: Regizori: Scriitori: Șasa Până (David Alexandru Binder) n. 8 aug. 1902, București/9 aug. 1902, Dorohoi - m. 22 aug. 1981, București Jucători de fotbal:
Dorohoi () [Corola-website/Science/296983_a_298312]
-
se fi afectat pentru linia Ploiești - Predeal; apoi au contestat cele 31077726 lei despre cari și astăzi guvernul și organele lui mai cutează a susținea că ar fi rezultat ca deficit la sfârșitul anului 1876. Pentru a cincea sau a șasa oară s-au dovedit că din suma construcțiunii liniei Ploiești - Predeal trebuiesc scăzute 3 milioane, cari au fost plătite de la început chiar. În privința deficitului de 31 milioane care se pretinde că ar fi rezultat la finele anului 1876 cată a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cari-și dispută puterea statului. În treacăt vorbind, partidul conservator fu unul din acelea care nu are nici un interes propriu de-a veni la putere, căci el n-are obiceiul nici de-a schimba în patru ani de treizeci și șese de ori Consiliul de Miniștri, nici de-a vota pensii reversibile, nici de-a răscumpăra drumuri de fier, nici de-a crea directorate de bancă pentru parveniți. Din momentul în care interesul material de-a ajunge la putere ar precumpăni
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sublocotenentul St. Gh. Cincă, despre disidenta lui Tito. El își atenționează auditoriul că țara noastră va fi bombardata de americani, procedându-se la înlăturarea regimului comunist. O altă manifestare depistată în documentarea noastră datează din 2 iulie 1950, cănd Gh. Șasa, reprezentând Comitetului pentru Răspândirea Științei și Culturii din București, a ținut la Târgu-Jiu conferință „Clica lui Tito, agentura a imperialismului american”. Dacă ar fi sa comentam puțin, nu putem să ne ascundem nedumerirea cu privire la tema abordată de un organism național
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
ni arată deosebirea între noi, cum suntem (mai fără deosebire), și cum erau ei. [4 iulie 1876] DE PE CÎMPUL DE RĂZBOI ["UN CORESPONDENT AL ZIARULUI... Un corespondent al ziarului "Pesther Lloyd" care vizitează în prezent Serbia spune că aproape a șasa parte a locuitorilor, și anume 127. 545, sunt români și că locuiesc în partea răsăriteană a țării. Lor nu li e permis a avea școale, ba nici în biserică nu e permisă liturgia în românește. În armata a treia, condusă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
DUPĂ ȘASE ZILE DE LUPTE... "] După șase zile de lupte cumplite în preajma întăriturilor de la Alexinaț, în cari turcii au fost respinși, deși nu fără mari pierderi de amândouă părțile, după ce trupele sârbești au fost atât de ostenite în ziua a șasa încît nici n-au putut să urmărească pe dușmani s-au născut un fel de stagnațiune, cauzată prin slăbiciunea și amețala amîndoror părților. Aceste din urmă lupte însă au avut un singur efect: au arătat zădărnicia războiului între puteri egale
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
bani deoparte pentru a cump...ra mobil... de buc...ț...rie, st...tuser... la coad... ore Întregi că s... afle dată și locul unde le-ar fi sosit mobilă mult visat..., În orașul vecin. Dup... devalorizare, le mai r...m...șese numai cît s... poat... achita un sc...unel”. Începînd cu 1 iunie, agitația a devenit violent... În principalele uzine din Moravia și Boemia, În special la Plzeň, la uzinele Stalin (ex-Skoda) și În centrul orașului. Prim...ria a fost luat
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
în linie urmuziană, avangardist M. pare că nu se poate stabili nici o legătură. Dotat cu un accentuat simt al umorului, cu talent actoricesc și cu un bagaj de cunoștințe apreciabil, cu toate că era autodidact, M. iese din anonimat datorită prieteniei cu Șasa Până. În popasurile sale în orășelul de provincie, Șasa Până organizează o șezătoare de artă și literatura nonconformista, cu scopul de a edita o revistă. Această apare la Dorohoi, în 1928, cu titlul „unu”, si găzduiește în paginile ei și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288211_a_289540]
-
poate stabili nici o legătură. Dotat cu un accentuat simt al umorului, cu talent actoricesc și cu un bagaj de cunoștințe apreciabil, cu toate că era autodidact, M. iese din anonimat datorită prieteniei cu Șasa Până. În popasurile sale în orășelul de provincie, Șasa Până organizează o șezătoare de artă și literatura nonconformista, cu scopul de a edita o revistă. Această apare la Dorohoi, în 1928, cu titlul „unu”, si găzduiește în paginile ei și proza Șmaie aparținând lui M. Mișcarea de la „unu” inițiază
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288211_a_289540]
-
își propunea să aloce un numar de pagini fiecărei litere, iar cuvintele să înceapă toate cu acea litera. Ocupat cu treburile legate de apariția revistei, el nu are timp să-și trieze sau să-și adune textele. O va face Șasa Până, alcătuind opul intitulat Repertoriu (1935), si acesta neterminat, înrudit vizibil cu Alfabet. Într-un număr al revistei berlineze „Der Sturm” (1935), prozatorul se află într-o vecinătate onoranta cu Urmuz, Ilarie Voronca, Ștefan Roll, Geo Bogza, B. Fondane, Râul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288211_a_289540]
-
doi, începând de la manieră în care sunt denumite personajele și terminând cu rețetă avangardista, îl plasează pe M. în seria de epigoni ai celebrului sau confrate. SCRIERI: Repertoriu, București, 1935. Repere bibliografice: Constantinescu, Scrieri, VI, 111-112; Straje, Dicț. pseud., 455; Șasa Până, Născut în ’02, București, 1973; 226-227; Ov.S. Crohmălniceanu, Figuri obscure din avangardă românească. Moldav, Dan Faur, Râul Iulian, MS, 1990, 3-4; Pop, Avangardă, 290-291; Bejenaru, Dicț. botoșănenilor, 166-167; Rotaru, O ist., IV, 98; Ov. S Crohmălniceanu, Evreii în mișcarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288211_a_289540]
-
lui Mircea Ciobotaru și o redăm pentru înțelegerea mai deplină a stării timpului: „Cu tânguire jăluim Înălțimii Voastre pentru obijduirea și de istov sărăcire ce ni să pricinuiește cu încărcarea la plata banilor birului a celor morți și fugiți, adică șasă morți și patru fugiți, care acești nu se află nicăini și, al doilea, sântem în șleahul cel mare, fiind și stanții în satul nostru ținem moscali mai în toate zilele cu cele trebuincioasă alimentării și povezile ce le purtăm precum și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
al anului următor, când Hodocin populariza prin mijlocirea gazetei lui Asachi prospectul școlii, unde fuseseră aduși "din țări străine cei mai aleși ghibaci meșteri fabricanți și îndestulându-se această școală cu toate uneltele, instrumentele și materialul trebuitor, s-au deschis șasă atelii (ateliere n.ns.) sau fabrici"29. Ca obiectiv practic imediat, în afara celui ce motivase fundarea școlii, direcția își propunea să realizeze în cadrul acelor ateliere, și pe baza comenzilor primite de la populație, articolele ce țineau de profilul celor șase meșteșuguri
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
în anecdotă, București, [1937]; Mușchetarii literaturii române moderne, București, 1939. Traduceri: Șalom Alehem, Stația Baranovici și alte schițe, pref. trad., Iași, 1921, Cartoforii, Iași, 1923, O catastrofă comică, București, [1927], Povestiri tragicomice, pref. Octav Botez, Iași, 1928, Un șaizeci și șasă și alte nuvelete umoristice, București, f.a.; Herbert Eulenberg, Siluete literare, pref. trad., Iași, 1924, Alte siluete literare și artistice, Iași, [1924], Ultime siluete, Iași, 1928; Dmitri Merejkovski, Scriitori ruși, Iași, [1925]; Emil Ludwig, Geniu și caracter, Iași, 1929; A. Koralnik
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]
-
Geo Dumitrescu, Ștefan Baciu, Magda Isanos, Nina Cassian ș.a. Numărul 11/1945 cuprinde un grupaj de poeme din Ilarie Voronca și Dimitrie Stelaru. Versuri mai semnează Eusebiu Cămilar, Ben Corlaciu și Angela Strat. Proza aparține lui Mihail Sadoveanu, Eusebiu Cămilar, Șasa Până. Evenimentul cel mai semnificativ este apariția, în numărul 11/1945, a nuvelei Plecarea de Marin Preda. Studii și articole publică Al. A. Philippide, Al. Piru (Literatura progresista), Virgil Ierunca (Paul Valéry și poezia tânără), Silvian Iosifescu (Literatura și revoluție
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290187_a_291516]
-
Sava), „Cronică dramatică” (M. Roșca), „Cronică muzicală” (Andrei Tudor), „Cronică cinematografică” (Silvian Iosifescu). La pagina intitulată „Poezie românească” colaborează Nicolae Tăutu, Ion Sofia Manolescu, Coca Farago, Al. Jar, Magda Isanos, Dumitru Corbea, Nina Cassian, Victor Kernbach, Victor Torynopol, Ion Potopin, Șasa Până, Emil Manu. La capitolul proza trebuie remarcată o nuvelă a lui Marin Preda, Măritișul. Publicistica, îndeosebi politică, este ilustrata de Zevedei Barbu, Gh. Dinu, Mihail Cruceanu, Mihail Roller, Silviu Brucan, C. Ionescu-Gulian, Ion Popescu-Puțuri, Cezar Petrescu (Omul în literatura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290474_a_291803]
-
la studii și se consacră în întregime vieții artistice. Va scrie de acum înainte numai în limba franceză, în timp ce prietenii vor continua să îi publice în țară poeziile românești rămase în manuscris, în „Nouă revista română”, „Contimporanul” și „unu”, iar Șasa Până le va strânge, în 1934, într-un volum. Alte versuri, în limba franceză, îi apar în „Integral” (1925-1928). Ț. inițiază, împreună cu Hugo Ball, Hans Arp, Marcel Iancu ș.a., mișcarea Dada, lansată în februarie 1916 la cabaretul Voltaire din Zürich
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]
-
ilustrații de Mân Ray, Paris, 1968; L’Antitête, cu ilustrații de Pablo Picasso, Paris, 1933; ed. I-III, cu ilustrații de Max Ernst, Yves Tanguy și Joan Miró, Paris, 1949; Primele poeme ale lui..., urmate de Insurecția de la Zürich, îngr. Șasa Până, București, 1934; ed. București, 1971; Sur le champ, Paris, 1935; Grains et issues, cu o acvaforte de Salvador Dalí, Paris, 1935; La Main passe, cu o acvaforte de Kandinsky, Paris, 1935; Ramures, cu un desen de Alberto Giacometti, Paris
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]
-
André Masson, Geneva, 1946; Vingt-cinq et un poèmes, cu desene de Hans Arp, Paris, 1946; Morceaux choisis, pref. Jean Cassou, Paris, 1947; La Fuite, Paris, 1947; Le Surréalisme et l’après-guerre, Paris, 1947; ed. (Suprarealismul și epoca de după război), tr. Șasa Până, București, 1947; Phases, cu o litografie de Alberto Giacometti, Paris, 1949; Sans coup férir, cu o acvaforte de Suzanne Roger, Paris, 1949; Parler seul, cu litografii de Joan Miró, Paris, 1950; ed. Paris, 1955; De Mémoire d’homme, cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]
-
poeți. Scurt proces al unei tradiții, RP, 1935, 5 274; Const. I. Emilian, Anarhismul poetic, București, 1935, 122-126; Călinescu, Ist. lit. (1941), 803, Ist. lit. (1982), 887, 1024; Mircea Bogdan, Dadaism și mahalagism literar, TIA, 1942, 473; Pillat, Tradiție, 11-14; Șasa Până, Importanța prezenței lui Tristan Tzara în România, ORT, 1946, 2; Ștefan Roll, Tristan Tzara ne vorbește, TIL, 1946, 3 298; Oscar Lemnaru, Tristan Tzara, „Dreptatea nouă”, 1946, 431; Șasa Până, „Morceaux choisis”, ORT, 1947, 15; Bibliographie des oeuvres de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]