765 matches
-
mai degrabă. Femeia îi aruncă și lui o privire contrariată destul de grăitoare zicând: -Tu, ajut-o pe sora ta să se-ncalțe și să oprești televizorul înainte să ieșiți! Să nu întârziați că mă supăr! - Da bunico! În drum către șetre, îi zise contrariată bărbatului: - Uneori am impresia că băiatul te copiază pe tine, încercând să mă manevreze. E prea diplomat pentru un copil de nouă ani și tu taci și nu zici nimic să-ți impui autoritatea în fața lui și
ÎN AMINTIREA CELOR PLECAȚI DINCOLO DE ALBASTRU de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1461885978.html [Corola-blog/BlogPost/378381_a_379710]
-
îi ceri un lucru, te ascultă fără să crâcnească. - Ehe! Vede și copilul cine comandă în casa asta și nu te mai lamenta că băiatul e destul de cuminte și ascultător. O să iasă om mare din el, ai să vezi. La șetre lumea se strânsese și femeile puseseră pe mesele lungi de scânduri vasele cu mâncăruri și sticlele cu băuturi, așteptând sosirea preotului. Florica așeză coșul pe măsuța ei se grăbi să aștearnă în dreptul său fața de masă și să așeze farfuriile
ÎN AMINTIREA CELOR PLECAȚI DINCOLO DE ALBASTRU de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1461885978.html [Corola-blog/BlogPost/378381_a_379710]
-
și sticlele cu băuturi, așteptând sosirea preotului. Florica așeză coșul pe măsuța ei se grăbi să aștearnă în dreptul său fața de masă și să așeze farfuriile pline și sticlele cu băuturi. (Fiecare familie din sat are locul său știut la șetre și lucrul acesta se respectă cu strictețe, căci toți au contribuit cu bani și muncă să le ridice.) Referință Bibliografică: ÎN AMINTIREA CELOR PLECAȚI DINCOLO DE ALBASTRU / Maria Giurgiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1946, Anul VI, 29 aprilie 2016
ÎN AMINTIREA CELOR PLECAȚI DINCOLO DE ALBASTRU de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1461885978.html [Corola-blog/BlogPost/378381_a_379710]
-
prea ști nicicând și nici de unde trebuie să iei. - Aiurea, de la prăvălie! Ți-am zis eu: ba, că o fi, ba c-o păți! Mai bine ca mamaie: ,,da urâtă mai ești, fată, parcă te-a făcut mumă-ta cu șatra toată!” - Și dacă urâtul ăla o fi, când nici nu știi, tocmai pe dos? - Adică, vrei să zici frumos? - Da! - Mă zăpăcești! Păi, omul lui Dumnezeu, cum se zice în satul meu, frumos e sau nu frumos? - Crezi tu că
IERTĂTORI ŞI IARĂŞI DE LA CAP, DE N.BĂLAŞA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Iertatori_si_iarasi_de_la_cap_de_n_balasa_al_florin_tene_1327003393.html [Corola-blog/BlogPost/361347_a_362676]
-
tonurile melodioase cu capul și cu ochii și cu tot corpul în ritmul amețitor al dansului pe care-l încinsese cu Mihai: Frunză verde baraboi, Durduleano, hăi! Vino și tu pe la noi Durduleano, hăi! Apoi o dădură-n cântece de șatră: Țiganii din Darabani, Taie aur și fac bani, Icușari și mahmudele Să fure țigănci cu ele, Țigăncușe frumușele... -Știi de ce te iubesc eu pe tine, măi Micherule? -De ce, conașule Mihai? -Fiindcă tu ești poporul, mă! -Adică prostimea! - glumi Micheru
MIHAI ŞI VERONICA (CAP.9-10) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1398422341.html [Corola-blog/BlogPost/347945_a_349274]
-
Gociu a scris un roman care vine să întregească un capitol de istorie a acestor etnii, trecut cu vederea de autoritățile comuniste din Țara noastră. Plecând de la crudul adevăr, iată cum a văzut autorul Paștele din anul 1943 într-o șatră de nomazi aciuită lângă Suha Balca, localitate în Transnistria, sărbătorit de o familie, în care el era român și ea evreică și care au fost împreunăți de lăieți, fără să se cunoască și să trăiască după datina țigănească.” (Poet Nicolae
SÂMBĂTA PAŞTELUI ÎN TRANSNISTRIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1491973108.html [Corola-blog/BlogPost/359965_a_361294]
-
-i țigan sau nu. Pentru cine știa să vorbească românește, se vedea că Trifu nu-i țigan. Deși, în sinea lui i-a părut bine că se vede, îi era frică să mărturisească. De jurământ, că jurase cu sânge la șatră și de poteră că-l va dibui vreodată. Se știa cu musca pe căciulă! Fiindcă în Săptămâna Mare trecuse pe la Tanea, că-i promisese „că-i sapă grădina și-i taie niște lemne, ca să aibă ce arde de Paște”, Trifu
SÂMBĂTA PAŞTELUI ÎN TRANSNISTRIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1491973108.html [Corola-blog/BlogPost/359965_a_361294]
-
era cam răcoare pe-afară! * ...De-acum, în casa lui Trifu, deși el era cruce de voinic, Marița conducea treburile. Crescută în credința iudaică pe care o respecta, fără voia ei se îndepărtase și de zece luni de când trăia în șatră, își însușise ceva din regulile credinței ortodoxe. În sinea ei, încerca să se convingă că nu-i rea nici credința în Cristos și va face tot ce-i va spune Trifu. Va fi supusă bărbatului său!... Era lămurită că nu
SÂMBĂTA PAŞTELUI ÎN TRANSNISTRIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1491973108.html [Corola-blog/BlogPost/359965_a_361294]
-
la liceul ei. Țiganii de vârsta lui, el om trecut de 30 de ani, nu știu nici să scrie, nici să citească. Pe Trifu, fără să știe el, l-a văzut citind un afiș, o hârtie adusă de vânt prin șatră, și dădea din cap a mirare de ce era scris acolo. „O să trebuiască să ne povestim unul altuia, totul, despre fiecare!” își propuse Marița în Sâmbăta Paștelui, preluând cuvântul Paște similar celui evreiesc Pesah. Optimistă, își aduse aminte obiceiul din familie
SÂMBĂTA PAŞTELUI ÎN TRANSNISTRIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1491973108.html [Corola-blog/BlogPost/359965_a_361294]
-
dar nu ca atunci când erau între ei. Era prima noapte când dormeau singuri, în intimitatea lor, fără rețineri. Era noaptea Învierii Domnului și a speranței de mai bine ce sălășluia în sufletele lor. Când întunericul de afară puse stăpânire pe șatra lui Mihai din lunca Bugului de la Suha Balca, și țiganii se retrăseseră în casele lor, Trifu cu Marița lui, stăteau pe lângă focul ațâțat pe vatra din bordei, casa lor. Fumul ieșea liniștit pe coșul făcut din cărămidă și chirpici. Sub
SÂMBĂTA PAŞTELUI ÎN TRANSNISTRIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1491973108.html [Corola-blog/BlogPost/359965_a_361294]
-
moarte tot de țigani, își spuseră pe rând, mărturisind unul altuia întreaga lor viață. Viața lui era de aventurier, pe când a ei era de victimă, a sorții, a unor evenimente neînțelese de ea la vârsta aceea. El, dezertor, ajunsese la șatră să scape de moarte, pe când ea din întâmplare, să nu fie omorâtă la o margine de șanț. Viața ei era de martiră, a păcatului strămoșesc, că se născuse evreică. Viața pentru el era un lucru măreț, de neprețuit și o
SÂMBĂTA PAŞTELUI ÎN TRANSNISTRIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1491973108.html [Corola-blog/BlogPost/359965_a_361294]
-
ceva nou. Nu m-am mai sărutat cu o fată niciodată. Și când a început să mă mângâie, m-am pierdut cu totul. După o săptămână, mă trezesc cu lovituri în ușa apartamentului. Mă uit pe vizor și văd o șatră întreagă, cu săbii lungi și ascuțite, ca cele care se vând la noi în piață. Mama deschide ușa și se sperie. „Argentina noastră a fost fată mare. Sau plătiți 10.000 de Euro sau băiatul se logodește cu fata” spune
“DESTINE INTERSECTATE“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1454480565.html [Corola-blog/BlogPost/380193_a_381522]
-
încredere în societatea modernă în care vedem că există romi blonzi cu ochi albaștri. Și romii atentici au devenit Harapi Albi prin amestec cu românii sau germanii. Și atunci singurul element valabil de identificare este limba români învățată acasă, în șatra. Romii care vorbesc limba au o cutumă exprimată printr-o zicală, universal valabilă pentru toți romii din lume: Kon na jeanel Români shib, nai rom- cine nu stie limba români, nu este rom. Ronald Lee (9), rom din Canada, a
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1465315849.html [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
persoană, că are păsărici la cap, în fine nu m-am mai întâlnit cu ea și m-am lecuit să încerc să ies la rendez voux cu fete de pe acolo. După câteva săptămâni fiind în pază mă întâlnesc cu o șatră de țigani pe malul prutului, mal unde-mi plăcea mie să stau tot timpul și ce să vezi, numai ce mă oprește un țigan, de era bulibașa sau nu pentru că nu aveam de unde să știu, și-mi spune că dacă
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE VI de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Petitie_catre_vremurile_odioase_vi.html [Corola-blog/BlogPost/370960_a_372289]
-
ei a rămas amintirea unei interpretesde muzică populară de excepție și numeroase cântece de neuitat. Dintre cântecele pe care și-a pus amprenta inconfundabila pot fi amintite: „Sărbătorile-s ca mine”,„Peste sat trece un nor”, “De la naștere la moarte”, „Șatra”, „Moare de ciuda bărbat”. Într-un articol publicat de etnologul Gheorhe Pârja, acesta o descria pe Ileana Rusu că pe o excepțională interpreta de muzică populară. „Ileana Rusu trecea de la doina sfîșietoare la cîntecul de petrecere. De la melodii din folclorul
FESTIVALUL DE FOLCLOR AL ROMANILOR DE PRETUTINDENI ILEANA RUS de LIA ALEXANDRA HUSAR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Festivalul_de_folclor_al_romanilor_de_pretutindeni_ileana_rus_.html [Corola-blog/BlogPost/356200_a_357529]
-
Harap Alb, Divertis, Ivan Turbincă și martiriul Sfinților Brâncoveni, pentru brânza și lâna oilor sibiene și bucovinene, pentru noblețea zimbrilor de la Hațeg și Cazinoul din Constanța, pentru trilurile privighetorii și cobza lui Tudor Gheorghe, pentru căldărari, covaci, lingurari, aurari, gabori, șatră și căruța cu coviltir și pentru Școala Ardeleană și Școala de la Păltiniș, pentru Curtea de Argeș, Tismana și Râmeți, pentru cântecele de stea și Hora Unirii, pentru susurul cristalin al izvoarelor carpatine și cântecele de leagăn, pentru Coșbuc și Minulescu, cioareci, cămeșă
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1458218419.html [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
pune-mă/ De mă-i pune pe-un cărbune,/Ibovnicul nu ți-oi spune." Cântecul tradițional țigănesc a fost prezentat și de Vasile Alecsandri sub numele de "Hora țigăneasca". Țiganii de Alexandr Pușkin Traducere în românește de Alecu Donici Cu șatrele din loc în loc Le tsărentsa thanestar thaneste Țiganii prin Bugeac se poartă, Le Rom Bugeacoste phiravdion Neprihănind al lor noroc Bi-meliarindoi pengi baht Sau nestatornica lor soarta. Vai lengo bi-beshivalo shinaimo. Ei astăzi, iată, au rămas Von aghes, dikhta, ashiline
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479364037.html [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
le jiuvlia karen Mâncare proastă și se pun Choro haben thai thon-pen Buluci lângă ceaun. But jene pasha'i piri. În depărtare se privesc Durimaste dikhion-pe Cum caii pasc la iarbă verde, Sar al khure charen zeleni char Iar după șatre dezlegați Thai pala'l katune pîtărde Șed urșii bine învățați, Beshen le richine mishto sikiarde, Gâlcevi și vorbe, si strigare, Halimata thai alava, thai chingaripe Amestecate cu cantare, Giliaimasa hamisarde, Și sunetul de fierarii Thai o bashimos le sastrimatengo Asurdă
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479364037.html [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
Thai kana kana grasta ermentindoi Pe ceru-albastru și curat Pe o nile tarpeste thai ujo Cu stele multe-mpresurat. Bute cherhaintsa truiardo. O lună de lumină plină, Îk shionoto vududesko pherdo Trecea cu o miscare lină, Nakhălas îkhă phirimasa kovloro, Sub șatra unul din țigani Tala'i tsăra yek Romendar Cu capul înălbit de ani, Le shăresa bărshăndar parniardo Pe langă foc încă ședea Pasha'i yag panda sas beshlo Și demâncatul pregătea. Thai kărelas o hamo'. El aștepta cu nerăbdare Vo
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479364037.html [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
față: Ushtiaindoi vi la găria shiorea: — Zamfiro, școala! Ziua mare! -Zamfirie, ushtio! O ghes baro! Sculați voi de acum, sculați! Ushtion tume akanara, ushten! Și de gatit va apucați. Thai khonjarimaste malaven. Odată toți au năvălit, Yekvar savore nashline Și șatrele au ridicat; Le katune vazdine; Au strâns degrab', au înhămat Sigo kidine, le grasten phangline Și iar în cale s-au pornit. Thai dromeste teleardine. Măgarii în spinare duc Le hâra ze'iande ningăren Copiii mici; iar ceialalți, Le tsinore
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479364037.html [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
lume? Șo ande phuviate barimos și bushilo? A laudelor glăsuire! Le asharengo vakerimo'! Din neam, la depărtatul neam! Pashunestar, k'o duruno pashuno! Ori după moarte tânguire! Va' pala merimaste rovimo'! Sau în sfârșit istorisire Vai agore phendimos puranimasko Sub șatra a unui țigan?!! Tala-i tsăra îkhă Romseki?!! Uitând cu ură lumea mare, Bisterindoi nadehimasa e phuv bari, Acum Alecu de doi ani Aba o Alecu duie bărshăndar Petrece tot între țigani Beshel șea mashkar Romă Într-o firească desfătare
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479364037.html [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
D'el tușa. Zicând aceste, au luat Phenindoi kadala, liné Țiganii trupurile moarte, Le Rom le badané mulé Plângându-le le-au îngropat Rovindoi phuviate garade-le' Și s-au pornit în altă parte. Thai ande avria rigiate găline. Numai o șatra în cîmpie Ferdi'k katuna ande umaleste Rămase singură, pustie. Ashili korkori, nangi. Așa când toamnă dimineață 'Hai kana sharadé tehariné Cucoarele se înarmează Le kronchá shiurean len Și se pornesc cu strigat mare Thai bare muiesa telearen La locuri
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479364037.html [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
liniile paralele și verticale, curbate sau ondulate din căușul aflat sub privirea iscoditoare a țigăncii cocoșate ... (Cealaltă evă, piranda cu ghiocul, vrăjitoarea și chiromanta cerșetoare de la intrarea în tinda bisericii, de-o știa tot cartierul și-o tot implorau ai șetrei ca să mai și mintă și să nu recunoască mereu adevărul dintre linii, să se țină la preț!). Apoi, acestea învăluiau ca un smog în zori turla bisericii, de nu se știa nicodată de unde vine dangătul. Amețiți de noxe, îngerii îndârjiți
GEORGE NICOLAE PODIŞOR de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 by http://confluente.ro/George_Nicolae_Podi%C5%9For.html [Corola-blog/BlogPost/351882_a_353211]
-
a făcut și atunci am știut că cerul l-am învins, și am pășit din nou cărări de brumă, și am pășit din nou cărări de piatră, și am furat umbra la lună, și am ascuns-o la mine în șatră, țiganca mea făcea mâncăruri bune și mămăligă la un pui de om, noi străbăteam întreaga lume și ne iubeam la umbra unui pom, acuma toamna a venit prin vii, amestecată e cu iarna peste dealuri și brumărește într-una pe
TOAMNĂ NOMADĂ de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stejarel_ionescu_1478633066.html [Corola-blog/BlogPost/374135_a_375464]
-
Unchiu a mai rămas la oi o săptămână. Schimbul se făcea duminica. Luni dimineața, Dani i-a lăsat Unchiului în curte o mârțoagă deșelată, toată oase, în genul celor pe care le-ați văzut probabil înhămate la căruțele țiganilor din șatra „Caalooriifereee cumpăărăăăm!” Dar nu era doar urâtă: trântea și zvârlea. În aceeași toamnă, mi-am luat și eu o iapă. Nu era ea de expoziție, dar față de-a lu Unchiu era parfum. Era cuminte, ocoșă, trăgea bine; eu mai
„- Asta-i iapă calumea! A metale... vai ș-amar...” Lecția pe care mi-a administrat-o Unchiu Niculaie by https://republica.ro/z-asta-i-iapa-calumea-a-metale-vai-s-amar-lectia-pe-care-mi-a-administrat-o-unchiu-niculaie [Corola-blog/BlogPost/338928_a_340257]