176 matches
-
vieții, izvor al măiestriei artistice În creația poeților ieșeni (Iașul nou, nr. 1-2, 1950, p.158-171), semnat de D.Costea. (Ă). În esență, criticul ieșean nu spune lucruri greșite. Numai că, pe de o parte, el schematizează problemele prin clasificarea școlărească a „condițiilor” necesare oricărei creații „artistice”, pe de altă parte, face o critică judecătorească, cerând „conformarea” poeților la „aceste condiții”, ca și cum ar fi vorba de niște legi dinafară. Într-adevăr, când trece la analizarea unor poezii, criticul ia bucățile și
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cărui debut în proză a fost găzduit de Flacăra în 1948, să citim acum poezia lui A.E. Baconsky Rutină (în Almanahul literar nr.6/1993), căci nu suntem deloc în afara subiectului anunțat în titlu: Poezii cuminți și cenușii, Exerciții școlărești mărunte! Crești, începi, deprinzi și tu să scrii... Vine iarna - pletele-s cărunte. Din antologiile mai vechi Râd în hohot numele uitate, Tânărul cu vată în urechi De la capăt drumul iar străbate. Noapte. Biata lună s-a deprins Ca o
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
poezia Rutină pe care ai publicat-o în nr.6. Este limpede pentru oricine că aici este o adevărată profesiune de credință. Însă peste ideile poeziei vălul neclarității se coboară, precaut. Cu cine te lupți? Poezii cuminți și cenușii,/ Exerciții școlărești mărunte!/ Crești, începi, deprinzi și tu să scrii.../ Vine iarna, - pletele-s cărunte (...). Cred că a te izola de literatura noastră, a denigra lucrările valoroase, a cultiva spiritul «superiorității» într-un grupuleț, înseamnă a aluneca pe poziții primejdioase, a lipsi
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ciorchinilor umezi de liliac îndărătul ferestrei deschise, în întunericul furtunii care năpădea brusc sala de clasă și dădea naștere unei discrete și visătoare complicități între ei și profesor. Pe tabla uneia dintre clase, văzu următoarea inscripție, scrisă cu o sârguință școlărească: „Capitala țării noastre este Berlin.“ Învățământul se făcea după programele germane întocmite pentru „teritoriile din est“. Se presupunea că Moscova avea să dispară pe fundul unei mări artificiale... Ieși din clasă, auzind împușcături pe culoarul de la parter. Câțiva soldați germani
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
El denunță, pe de o parte, „pierderea sensului transcendenței lui Dumnezeu printr-o teologie raționalizată, care-L tratează pe Dumnezeu ca un obiect oarecare al gândirii”, iar pe de altă parte, „mumificarea unei gândiri ce rămâne Încremenită În formele sale școlărești și care a pierdut orice contact cu mișcarea filozofică ori științifică actuală” (ambele vizează indirect curentul neotomist, dar nu numai). „Modernismul” de la sfârșitul secolului al XIX-lea văzuse just (Întrucât aceleași probleme existau și atunci), dar a propus soluții false
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
clienți, cu căluțul obosit de hamuri și povara pe care-o trăgea după el. Deodată podelele camerei alăturate scârțâiră și prin ușa uitată deschisă, Keti apăru în prag zâmbind, îmbrăcată cochet într-o rochie lungă, de culoare albastru-închis, asemeni uniformelor școlărești pentru fete, la vremea ei. - Am venit, spuse simplu. Mi-era dor, nu te-am văzut de mult. Se apropie. Mă sărută, îmbrățișându-mă cu mâinile după gât, apoi vorbi: - Închide fereastra! O închisei și camera intră într-o lumină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
care i-ar fi enervat; uneori, mă făceam că nu sesizez reaua-voință sau nota de ironie, deoarece nu eu trebuia să ofer ocazii de enervare și neînțelegere, ci, dimpotrivă, să le depășesc, cu calm și răbdare. Am adoptat o tactică (școlărească) de a mă întinde cât pot de mult în explicații la problemele pe care le stăpâneam cel mai bine, lăsând în acest fel la urmă punctele mai sensibile și mai puțin stăpânite de mine (pentru că unele dintre reglementările noastre legale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
o duci tu să le vadă? sugeră Tom, considerând că e o ocazie ca eu și Alice să ne cunoaștem mai bine. Aș vrea să beau ceva mai întâi, am spus cu hotărâre. Urma să fiu târâtă printr-o petrecere școlărească New Age, și cu o cutie de bere în mână mi-ar fi fost mai ușor să îndur oroarea. Bineînțeles, ceai sau suc? zise Alice entuziast. M-am uitat în gol la ea. —Ei bine, mă gândeam mai degrabă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
încurcate și verbe de conjugat, cu examinări severe... Iar pe la începutul lui decembrie, odată cu primii fulgi de zăpadă, începură să pice și tezele, una după alta! Au fost cele mai grele și mai pline de emoții teze din cariera mea școlărească, desigur și pentru că au fost primele lucrări scrise date la liceu. La mai toate materiile am obținut note bunicele: 7 și 8, că învățam cu destulă conștiinciozitate. La Română, însă, a fost ceva la care nu m-așteptam: nici eu
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
lui te dispuneau, oricât de amărât ai fi fost. Lecțiile lui, cele mai bune lecții pe care le-am primit ca elev, erau o savantă împletire de umor cu știință, iar pedagogia lui, neîntrecută! I se dusese faima în lumea școlărească a Bucureștilor, și era adevărat că cel mai slab elev al lui, la Latină, când se muta la alt liceu era acolo cel mai bun. Barosanul se aștepta să râdem, dar clasa încremenise. ― Hai, mă, nu mai fiți ipocriți... De când
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
timp; la Istorie, Marin Dumitrescu; și alții, și alții... În scurtă vreme ne-am familiarizat atât cu noii colegi, cât și cu noii profesori, și bătălia didactică a început mai curând de cât ne așteptam. Printre tovarășii noștri de muncă școlărească s-au distins foarte repede vreo trei-patru, care aveau să-și dispute întîietatea la învățătură. Fostul nostru premiant, Motaș Constantin, plecase la real. Acum dădeau asalt acestui titlu, care pe noi, elevii obișnuiți, ne lăsa cu totul indiferenți, doi inși
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
ochii atât de mari și îi repezea holbați înainte, de credeai că mai au puțin și-i ies din orbite. Felul în care Chiorul își bolovănea ochii în cap dădea clasei impresia că atunci, pentru prima oară în viața lui școlărească, bietul nostru coleg află că pe lume există o materie de învățămînt care poate da naștere la întrebări atât de încîlcite! Era o plăcere să asiști la o examinare a lui. Odată, în clasa a V-a, a fost scos
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
joace oina cu ei în curtea interioară a liceului, în mijlocul căreia se răsfăța bătrânul castan sălbatic. Avea oră cu a VII-a reală, care dăruise liceului pe cel mai îndrăcit campion interșcolar de oină, pe Dumitrescu Grigore, cunoscut în toată lumea școlărească a Bucureștilor sub numele de Glagore! De câte ori lucra cu a VII-a reală, Cioc era foarte concentrat, căci îl preocupa enorm antrenamentul lui Glagore, care era căpitanul echipei lăzăriste de oină la "meciurile interșcolare!" Cioc avea o ambiție foarte justificată
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
mici! Pentru unul ca mine ― doar tatăl lui Hercule se cheamă că am fost, nu?! ― îmi trebuia o duzină de pumni de zeițe... și acelea de categoria grea! CAPITOLUL X GLUME... GLUME... GLUME... Cel mai mare farmec al vieții noastre școlărești îl constituiau șotiile și poznele pe care le făceam. Singurii profesori la care n-a îndrăznit nimeni să facă nici o șotie niciodată au fost: Barosanul și Atila. Încolo n-a existat dascăl să ne predea în cursul superior și care
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
spune atunci! mi-a cerut glasul de bas, tremurîndu-și vibrațiile în tăcerea de mormânt a clasei care încremenise, întrucît știa că nu știu! Și-atunci cred că am făcut cel mai mare efort de gândire și imaginație din viața mea școlărească. Trebuia să răspund ceva neapărat... dar ce?! Cum s-au putut forma aceste terase scandinave... prin ce fenomen natural din atâtea câte au fost pe Pământ de-a lungul milioanelor sale de ani de existență? Ca străluminat de un fulger
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
le arătase. Acele scheme bizare: păsări, insecte, arabescuri, chipuri negre, proiectate pe fonduri sărăcăcioase, pe vreun cer albastru acuarelat, pueril ca al "pozelor", sau pe ape cu valuri mici din virgule crețe, moarate de un verde litografic; amestec de banalitate școlărească și de excentricitate, ce da acelor schițe o împreunare descumpănitoare de sărăcie și de artificiu. - Nu se simte gabrioleta! mormăi moșul pe capră. Nu m-aș mira să fi cotit, dracu știe unde! Atunci Lina începu să dea drumul "tainelor
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
I-am probat uniforma, i-am oferit libertatea de a-și alege culoarea și modelul ghiozdanului pe care l-a purtat în spate până acasă. După o listă afișată de școală, i-am procurat penarul și celelalte obiecte de trebuință școlărească. Încântată de cumpărături, Mălina revenea deseori la obiectele respective, le admira și le așeza în fel și chip. Noi, cei din jurul ei o încurajam și continuam să o pregătim sufletește pentru școală, stimulându-i nerăbdarea și dorința de a dobândi
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
grecului Dagdelinis, pe Mihai Enin, băiatul fără poreclă, și pe Ectoraș Îi podidise sângele pe nas, iar ceilalți doi Închipuiseră un fel de doape pentru nări din hârtia albastră pentru Învelit caiete. Înainte să apară Învelitorile din plastic, toată suflarea școlărească Își cumpăra, pe lângă altele folositoare grelei munci de Învățăcel, și acea hârtie albastră de la prăvălia fără firmă de la capul satului, numită după vremelnicii gestionari. Pe când magazinașul Înghesuit Într-o singură odaie strâmtă se numea La Titi, Ectoraș (care se Împrietenise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
a lui Andrei Pandrea, privind localizarea la fața locului pe când acesta se afla medic de circumscripție la Boișoara, în Țara Loviștei. Am o surpriză plăcută fiind vizitat de un fost elev de acum 40 de ani, care a evocat întâmplări școlărești - cu portretizări valabile ale profesorilor din acea perioadă de timp. Amintitul elev, inginer astăzi, lucrează la ASIROM și se numește Constantin Bejan. E tonifiant când cineva își amintește de felul cum ți-ai făcut datoria profesională..., fără rabat. Am încheiat
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
a urmat exemplul. Una după alta, toate petrecărețele au adoptat expresii de o seriozitate academică, și-au îngustat ochii ca și când ar fi absorbit un pasaj teribil de profund și și-au încruntat ușor sprâncenele într-o poză caricaturală a intensității școlărești. Patrick exulta. Una dintre fete își ținea cartea cu susul în jos, dar nimănui nu i-a păsat. știam că era o ședință foto absolut inocentă, dar, cu toate astea, m-a făcut să-mi abandonez paharul și să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
fier vechi: lanțuri, mașini de gătit, burlane, coturi de sobă. O jigodie de cățea cu țâțe ca ale lupoaicei din Dorobanți clefăia ceva de prin niște ziare mototolite. Vreo trei țigănci și un țigănuș de vreo cincisprezece ani, în uniformă școlărească, stăteau jos pe prispă și scuipau coji de semințe. Băiatul avea o freză tăioasă ca muchea toporului, dată cu ulei și, probabil, cu zahăr în loc de fixativ. Am aflat că Garoafa "e cu mă-sa cu căruțu la sticli goali" și
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
La colțul străzii erau deja gemenele, apoi apăru și Puia, clinchetindu-și ușor cerceii. Balena veni cu Ester (se întîlniseră pe drum), și în, cele din urmă sosi și Garoafa. Purta pe ea vesta portocalie. Pe frunte își pusese o bentiță școlărească, de care prinsese ditamai floarea de gura-leului, care-i stătea țeapănă în sus ca o pană de voievod. Avea pe ea o rochie strâmtă, înflorată, cum se purta prin anii aceia, dar vulgar tăiată și nepotrivită cu talia fetei, iar
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
aștepta pe coridor și s-au hotărât să intre întâi la el, lăsând ușa deschisă. Funcționarul de la primărie locuia în două odăi, mobilate foarte sumar. Observai doar un raft de lemn alb cu două sau trei dicționare și o tablă școlărească pe care se mai putea citi, pe jumătate șterse, cuvintele "alei înflorite". După părerea lui Grand, Cottard avusese o noapte bună. Dar se trezise de dimineață cu dureri de cap și incapabil de orice reacție. Grand părea obosit și nervos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
închiși și cu chipul descompus, cu dinții strânși la limita puterilor, cu trupul nemișcat, își întorcea mereu capul la dreapta și la stânga pe sulul de pernă fără cearșaf. Când în sfârșit se făcuse destulă lumină, pentru ca în fundul sălii, pe tabla școlărească rămasă acolo, să se poată distinge urmele unor vechi formule algebrice, a sosit Rambert. El s-a rezemat cu spatele de patul vecin și a scos un pachet de țigări. Dar după ce a văzut copilul, a băgat la loc pachetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
o ofensa, părăsește imediat sala în care se afla, intră val-vârtej la secretariat și-l surprinde pe făptaș tocmai când acesta - satisfăcut de ispravă, căuta să se îndepărteze de telefon. Ce tevatură a urmat după acest incident de crasă indisciplină școlărească, ce interpretări și ce urmări a avut, vă puteți închipui scandalul imens în care a fost direct implicat colegul ce-mi ripostase violent când l-am prevenit de comportarea necorespunzătoare a copilului iubit. Avea încredere în buna educație ce-i
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]