89 matches
-
școală, nu i tocmeala!” Îmi vorbește tata. „Să înveți, să fii cuminte, Fapta-ți da răsplată; Ești școlar de-acum 'nainte” Zice iarăși tata. Și spre școală mă conduce Soarele cât roată! Și cotim pe la răscruce, Tare mândru-i tata! Școlărită de Stelian Filip Față a-nvățat să scrie Gaze negre pe hârtie, Ce îi joacă dinainte, Rânduite în cuvinte Face gărgărițe mici Și bondari, si licurici, Si pe-alocuri, măi mărunte, Pune virgule și puncte Iar ca semn... particular Ce
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
pe deplin lexicalizate, cu aspect de cuvânt, pentru a înlocui termenii "prea lungi" din care provin. Trunchierea analizată de regulă ca procedeu de formare a cuvintelor și identificată adesea, greșit, cu scurtarea sau cu condensarea se află printre caracteristicile argoului școlăresc și, în general, ale limbajului "teribilist" al tinerilor, inclusiv ale celui actual românesc, în care, "probabil și sub influența francezei și englezei, se răspândește procedeul trunchierii: bac (din bacalaureat), dirig (din diriginte)" (ELR, s.v. argou). Cuvintele trunchiate sunt formate, ca
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
trebuit să lucrez ca redactor mi-a verificat cu dicționarul etimologic al limbii române și cu DEX-ul fiecare dintre sugestiile de ameliorare a textului, consultându-se cu prietenii domniei sale, grijulie ca nu cumva să-i corup stilul, de altfel școlăresc și corect până la țeapăn, și conținând unele sintagme ieșite din uz sau rămase cu sensuri sensibil modificate, cum se întâmplă în scrisul cuiva care a întrerupt contactul cu limba vie, în permanentă mișcare. Destul de intrigată, o prietenă foarte dragă, plecată
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
de la Iași și Domnul Mircea Iorgulescu mă înștiințează: "Domnișoară, ne pare rău, ați încurcat adresa și destinatarul". Atât. Eram uimită, nu scria nimic despre poeziile mele, despre scrisoare... nimic. Deschid celalalt plic. De la București. Un scris de mână frumos, aproape școlăresc, cald. O scrisoare de jumătate de pagină în care sunt încurajată să scriu, să mai trimit poezii și, cine știe, poate trec pe la redacție (pe vremea aceea redacția Amfiteatru era pe o străduță aproape de gara bucureșteană). Și, spre finalul scrisorii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
colective. Planificări și... planificări! Cu mult timp înainte de plecare am studiat harta, am ales traseul, am calculat kilometrii și... leii necesari. Am împărțit la cinci și am obținut imediat creditul individual datorat bătrânei Dacii: 300.000 de lei de persoană. Școlăresc și... cam lumesc! - veți fi tentați a lansa vreo răutate. Așa o fi, dar... eu de unde să scot banii necesari? Iată că v-am și răspuns! Conform hărții studiate, de la Vaslui spre Iași pleacă două trasee, dintre care eu l-
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
economie și țărăncile se împrietenesc cu cea mai mare cucoană - lenea...” * Dincolo de editoriale cum ar fi cel referitor la „Chestiunea naționalităților”, articole susținând activitatea societății pentru cultura și literatura română în Bucovina a Societății Dumbrava Roșie din Boian cu caracter școlăresc, Societatea funcționarilor comunali din Bucovina ori „Armonia” - pentru cultivarea muzicii naționale și Societatea „Lumina” - a cantorilor ziarul a pus accent pe folosirea literaturii în ce privește creșterea sentimentului românesc în Bucovina. La Foița Gazetei Bucovina sau publicat producții de tot felul în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de elevi a fost mai curând o confruntare între ceea ce le pretindea Dumitru Dascălu și felul în care erau ei obișnuiți. Cu răbdare, cu înțelegere dar și cu tenacitate, tânărul dascăl a reușit încet, încet să le impună un comportament școlăresc și o atitudine binevoitoare față de învățătură. Știa că în educație nu se produc minuni de la o zi la alta. Din capul locului, proaspătul dascăl a dorit să transforme lecțiile sale într-o activitate serioasă, chiar solemnă, asemănătoare slujbei oficiate de
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
fost și este o fire orgolioasă. Cred că de mică, în familie, s-a format astfel. Și-apoi, în tinerețe, orgoliul ei s-a împletit cu mîndria unei fete frumoase. A avut foarte puțini prieteni vorbesc de prieteni în sensul școlăresc al cuvîntului -, puțini, aproape deloc. Nu mi-o închipui pe Brîndușa, studentă, plimbîndu-se cu un prieten al cărui pardesiu să fie uzat. Sau dacă, totuși, ar fi fost din adolescență prietenă cu un astfel de băiat, pînă la urmă băiatul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
15 IX 1971 - septembrie 1973”. Grupajul a fost trimis la București la dat de 24 septembrie 1973, cu doar o zi Înainte de expirarea termenului impus de șefi și avea numărul S/18. Față de celelalte note de analiză, În peisajul publicistic școlăresc județean mai apăruseră și alte titluri. Iată care erau cele vechi și cele noi: „În județul Vaslui apar În prezent 9 reviste școlare din care 5 În municipiul BÎrlad: <Liceum> - Liceul nr.3; <Aripi tinere> - Liceul nr.1; <Debuturi și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
să le observe, pentru sfințirea lor, membrii Casei Copiilor Buni. Sunt Norme puține, pe care le-am așternut în scris, după ce m-am rugat mult și m-am sfătuit cu părintele meu spiritual». Și-a scos din buzunar un caiet școlăresc. L-a deschis și a început să citească cu un ton împăcat și solemn. Erau simple «Norme» care, într-o zi, vor servi ca urzeală pentru viitoarele Constituții ale Congregațiilor Slujitorilor și ale Slujitoarelor Sărace ale Divinei Providențe. Citirea acelor
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
I) - - - - - 1 sexualicește (I) - - - - - 1 slavonește - - - - - 0 slovenește - - - - - 0 slugărește (rar) - - - - - 0 sobornicește (C) 1 - - - - 1 soldățește 1 1 - - - 2 spaniolește - - - - - 0 spiritualicește 3 - - - - 3 statisticește (C) 2 - - - - 2 strămoșește - - - - - 0 studențește 2 - - - - 2 sufletește 85 20 1 - 4 110 școlărește 2 2 - - - 4 șerpește 1 1 - - - 2 șmecherește 13 - - - - 13 șoimește - - - - - 0 șoricește - - - - - 0 științificește (rar) - - - - - 0 ștrengărește 10 1 - - - 11 șvăbește - - - - - 0 tătărește - - - - - 0 tâlhărește - - - - - 0 tehnicește (rar) - - - - - 0 teologhicește (C) - 1 - - - 1 teoreticește (rar) - - - - - 0 ticăloșește (înv.) - - - - - 0
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
academici de mare faimă ai epocii. Mișu Popp a fost atras de stilul lucrărilor de maeștri din muzeele vieneze dar el nu a reușit să aprofundeze lecțiile care se desprindeau din operele lor. Pentru acei ani, tradiția academismului de tip școlăresc a predominat în pictura sa. El a renunțat la proiectele pe care le avea în plan împreună cu alți colegi de la Academie, privind călătoriile de studii în Țările de Jos sau Italia, și a revenit la Brașov în zorii izbucnirii revoluției
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
vorbelor, un lucru injust. T. Arghezi nu este un prozator, ci un poet care coboară cu toate aripile lirice în cronică"? Să admitem totuși că adevărul se află undeva la mijloc, fapt ce ne-ar scuti de opțiunea cu iz școlăresc pentru una din extreme. Se cuvine reținută și părerea lui Alexandru George, care adnotează o derulare în doi timpi a prozei lui Arghezi, cea inițială, de factură gazetărească, mai simplă, apropiată de calapodul prozei consacrate, fiind urmată de cea emisă
Pamfletul arghezian (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Journalistic/14624_a_15949]
-
Mai ieri-alaltăieri, un ziarist britanic, ars de dorința de a afla cum o mai duc cei tineri într-una dintre cele mai sărace țări din Europa - adică la noi - a purces să se intereseze mai întâi de mediul școlăresc. Așa se face că în țara lui Eminescu, Brâncuși și George Enescu a fost îndrumat să se preumble într-un cartier de pe la marginea Bucureștiului. Și ce a văzut? Mai spre capătul străzii, magazine dichisite, instalate pe scânduri sprijinite de cataroaie
Ce semeni, aia culegi… by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296305_a_297634]