322 matches
-
depresiei: dificultăți școlare, consumul unor substanțe (tutun și hașiș, dar nesemnificativ pentru alcool), dificultăți de relaționare cu părinții și probleme de sănătate ale părinților. În ceea ce privește separarea parentală, nu există, în schimb, o diferență semnificativă între populația depresivă și cea generală școlarizată. Vom relua aceste date în capitolul privind contextul familial (vezi capitolul 4). Pine și colab. (1998) au realizat o anchetă epidemiologică într-o populație de adolescenți obișnuită, pentru a studia frecvența și mai ales evoluția tulburărilor depresive și anxioase la
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de a scoate bine în evidență, pe de o parte, factorii multipli asociați, pe de altă parte, marea complexitate a problemei. ASOCIEREA CU CONSUMUL DE SUBSTANȚE (ALCOOL, TUTUN ȘI ALTE SUBSTANȚE) În studiul lui Fahs și Marcelli (1998) asupra adolescenților școlarizați, compararea punctuală a consumurilor permite constatarea că, în mod global, între adolescenții non-deprimați și adolescenții cu un episod depresiv major consumul de substanțe se multiplică de două ori pentru tutun, de trei ori pentru alcool, de patru ori pentru hașiș
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
caz de comorbiditate, dar că acest lucru se datorează în principal tulburărilor de comportament. ASOCIEREA CU PATOLOGII SOMATICE Lewinsohn și colab. (1996) au scos în evidență o relație între depresie și unele probleme somatice la o populație de 1507 adolescenți școlarizați. Se pare că prezența unei boli și mai ales a unui handicap este un factor de risc pentru apariția unui episod depresiv major, ceea ce nu este valabil pentru accidente. Invers, depresia este de asemenea un factor de risc pentru dezvoltarea
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
depresivă. CALITATEA RELAȚIEI CU PĂRINȚII DESCRISĂ DE ADOLESCENȚI Tensiune relațională și tulburare depresivă la adolescent (Tabelul 4-III) Fahs și Marcelli (1998) explorează într-o manieră globală „calitatea” relației adolescenți-părinți cu ajutorul itemului: „Aveți relații încordate cu părinții?”. În cadrul populației de adolescenți școlarizați, 20% dintre adolescenții non-depresivi au relații încordate sau foarte încordate cu părinții lor. Această tensiune relațională crește semnificativ odată cu instalarea unei tulburări depresive, ea este cu atât mai importantă cu cât tulburarea este mai gravă. Această dificultate de relaționare cu
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
importantă cu cât tulburarea este mai gravă. Această dificultate de relaționare cu părinții a adolescentului deprimat a fost observată clinic și de alți autori (Joffe și Sandler, 1967). Bailly și colab. (1990), într-un studiu asupra a 744 de adolescenți școlarizați, au notat că 33,3% dintre adolescenții deprimați (major) considerau relațiile lor cu părinții ca „mai degrabă proaste sau chiar proaste” contra unui procent de 9,6% dintre adolescenții non-deprimați. Tensiunea relațională ar trebui să constituie un indiciu pentru identificarea
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
rezultate par să arate, de asemenea, că populația „sinucigașilor” nu coincide exact cu cea a „celor care au avut o tentativă de suicid”. TENTATIVELE DE SUICID: EPIDEMIOLOGIE În ancheta lui Choquet și colab. (1994) realizată asupra unui grup de adolescenți școlarizați, frecvența tentativelor de suicid este estimată la 6,5% (fete: 8%; băieți: 5%) și 1,3% dintre adolescenți au fost spitalizați din această cauză. Aceste procente sunt foarte apropiate de cele constatate în alte țări: 3,3-8,3% (Gould și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
părinților, decesul unui membru al familiei sau plasament) la adolescenții cu tentativă de suicid în raport cu adolescenții internați la secțiile de urgență pentru un alt motiv psihologic. De asemenea, în studiul lor longitudinal asupra unui număr de 9 679 adolescenți norvegieni școlarizați, Wichstrøm și colab. (2000) estimează că riscul suicidar este de două ori mai ridicat la adolescenții care trăiesc doar cu unul dintre părinți. Se constată destul de des absența tatălui sau a oricărei altei autorități paternale. Antecedentele patologice familiale sunt frecvente
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
popoarelor”. Iar din funcțiile sociale ale învățământului (inovare, dezvoltare socială) au derivat căile prin care acesta poate furniza mediului social valori socioculturale: fie direct, prin „stilul” sau comportamentul global al instituției școlare, fie indirect, prin cunoștințele, capacitățile încorporate de indivizii școlarizați și obiectivate în comportamentele lor sociale (Păun, 1983). Școala (inclusiv școala superioară) îndeplinește un important rol social, formează profesioniști, dar și personalități sociale; o profesiune nu este numai o realitate economică, ci și una psihosocială și morală. „O profesiune nu
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
a tahografelor și a datelor Înscrise pe foile de Înregistrare utilizate, personalul cu atribuții de inspecție și control al Coordonatorului național va fi pregătit profesional pentru desfășurarea acestei activități. (2) Pregătirea profesională va fi efectuată astfel Încât să se asigure personalului școlarizat cunoștințele necesare despre tahografe și foile de Înregistrare, precum și cunoștințele necesare referitoare la reglementările În vigoare privind perioadele de conducere și perioadele de odihnă ale conducătorilor auto care efectuează transporturi rutiere. CAP. III Sistemul de evaluare a Întreprinderilor/operatorilor de
Ghidul tranSportatorului rutier by Petrea Marcu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1280_a_2211]
-
de absolvire emis de Epitropie la sfârșitul anilor de studii 36. Măsurile preconizate au și fost introduse, taxa de întreținere percepută eforiilor pentru un elev a fost sporită de la 600 la 700 lei, popularizarea facilităților n-a încetat, însă numărul școlarizaților, cel puțin în primii ani, a rămas destul de mic: în decembrie 1843 școala avea doar 11 ucenici 37, atingând cifra de 80 abia peste patru ani38. Se poate aprecia, prin urmare, că era vorba de o luptă cu inerția, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
continuă schimbare; • învățarea este procesul de pregătire pentru a face față unor situații noi, produse fie conștient, fie, cel mai adesea, ca urmare a impactului cu experiența unor situații de viață. Practic, spune M. Malița (2000), "orice persoană din lume, școlarizata sau nu, experimentează procesul învățării, dar nimeni nu învață încă la nivel, cu intensitatea și cu viteza necesară pentru a face față complexităților lumii moderne". • Învățarea este totodată : „o modificare a percepției subiectului asupra lumii exterioare, a prezenței sale in
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
779.208 67.146 1960/61 15.110 2.346.343 93.794 Sursa: Anuarul Statistic al României 1991 (1991, pp. 132-133) Datele statistice indică un real progres cantitativ, atât pe planul unităților școlare, cât și al numărului de elevi școlarizați, dar mai ales în privința sporirii personalului didactic. În anul școlar 1948/49, imediat următor reformei învățământului, autoritățile statale se puteau credita cu un procent de școlarizare a copiilor de vârsta școlară de 92,1 la sută, o performanță "fără precedent
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o criză sistemică, nivelul investițiilor în învățământ au scăzut progresiv, în ciuda alocării unor fonduri din ce în ce mai generoase acțiunilor social-culturale. Investițiile majore făcute de regim în educație s-au reflectat și pe planul cantitativ al bazei materiale și pe cel al populației școlarizate. Tabelul de mai jos prezintă evoluția generală a situației învățământului românesc, ilustrând progresele cantitative reușite de regimul comunist. Tabel 28. Tabloul general al învățământului românesc în perioada 1938-1989 Anul Unități Populație școlară Copii în grădinițe Total elevi 23 Studenți Personal
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
astfel încât să poată preîntâmpina sau să limiteze „decalajul uman”, acesta fiind înțeles ca „distanța care există între complexitatea crescândă șa problemelor vieții, n.n.ț și capacitatea noastră de a-i face față” (p. 22). Chiar dacă, „practic, fiecare persoană din lume, școlarizată sau nu, experimentează procesul învățării”, este foarte probabil că „în prezent, nimeni nu învață încă la nivelul, cu intensitatea și cu viteza necesare pentru a face față complexităților lumii moderne” (pp. 24-25). Ca urmare, pentru a face față provocărilor lumii
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
astfel încât să poată preîntâmpina sau să limiteze „decalajul uman”, acesta fiind înțeles ca „distanța care există între complexitatea crescândă șa problemelor vieții, n.n.ț și capacitatea noastră de a-i face față” (p. 22). Chiar dacă, „practic, fiecare persoană din lume, școlarizată sau nu, experimentează procesul învățării”, este foarte probabil că „în prezent, nimeni nu învață încă la nivelul, cu intensitatea și cu viteza necesare pentru a face față complexităților lumii moderne” (pp. 24-25). Ca urmare, pentru a face față provocărilor lumii
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Primul concept desemnează individul ridicat din poziții social de nivel inferior, În condiții materiale și economice precare, indivizi care s-au afirmat și impus În societate și au cucerit o poziție socială și economică fără să fi fost prea mult școlarizați. Prin inteligență socială și creativitate, prin calități În controlul și prezentarea sinelui au reușit să acceadă la un statut social și economic satisfăcător. Self-managementul este un proces al conducerii de sine, al cărui produs este Însuși comportamentul și structurile de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
sergenților nou angajați, în scopul asimilării cunoștințelor de limbă, gramatică și cultură română. La începutul anului 1921 prefectul Poliției din Arad, Ovidiu Gritta, a raportat la Consiliul Dirigent stadiul dezvoltării învățământului la subalternii săi nou angajați. Cei 200 de sergenți școlarizați au fost educați, inițial, la modul general de către ofițerii de poliție. Ulterior, după primirea manualelor școlare, cursurile au devenit sistematice, structurate pe materii: limba română, caligrafie, gramatica (predate de comisar Ioan Șchiopu); cartea sergentului de oraș (subinspector Traian Iancu și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
la bază pregătirea pe grupe mici de specialități (comunism, legionari, terorism, sabotaj, masonerie, administrație etc.), iar unii dintre viitorii agenți nu vor putea fi pregătiți decât individual pentru a fi protejați de deconspirare. Din punct de vedere al specializării, personalul școlarizat s-a împărțit în două categorii: 1. Personalul descoperit, unde intrau șefii de organe informative, agenți recrutori ș.a., care timp de 45 zile primeau o instrucție generală. 2. Personalul acoperit, constituit din agenți informatori, recrutați „din straturile sociale sau organizațiile
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
loc o primă ședință a factorilor responsabili, urmând ca propunerile inițiale ale Secției a II-a să fie analizate și să se ia decizii ferme. O dată deschis acest drum au apărut și primele cifre privind necesarul de cadre didactice, agenți școlarizați și specialitățile necesare. Într-un referat cu propuneri adresat directorului general al Poliției, general Em. Leoveanu, s-a avansat cifra de 132 instructori și 74 agenți acoperiți „capabili să lucreze în orice domeniu”, dar necesitățile instituției au avut în vedere
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
burse pentru anul de studiu cu 51-100 studenți; - două burse pentru anul de studiu cu 51-100 studenți; - pentru anii (seriile) de studiu cu mai mult de 100 studenți, numărul burselor naționale de merit nu poate depăși 2% din totalul studenților școlarizați. 13. Studenții care primesc bursă națională de merit beneficiază, în același timp, si de bursă de studiu. 14. Bursele naționale de merit se revizuiesc în funcție de rezultatele obținute la învățătură, studenții trebuind să realizeze din promovarea tuturor examenelor și colocviilor programate
HOTĂRÂRE nr. 625 din 6 septembrie 1991 (*republicată*) privind acordarea de burse, alte forme de sprijin material, precum şi ajutoare sociale pentru studentii români de la cursurile de zi din unitatile de invatamant superior de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107985_a_109314]
-
cu frații lui mai mari, merg eu cu el, pensionat pe caz de boală, cu TBC m-au trecut, am dat două milioane, trei luni la Domnești de Argeș forestier, de toate, după armată drujbist, ifron, de la IFET Suceava, cum era, școlarizat, armata și facultatea se socotesc acum ca vechime în muncă! părintele Iustin la Petru Vodă duhovnic, să te spovedești! la Bîrnova Calistrat, eu la părintele Iustin l-am întîlnit, o face bine el, dar cum stă cu ascultarea! barba, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
779.208 67.146 1960/61 15.110 2.346.343 93.794 Sursa: Anuarul Statistic al României 1991 (1991, pp. 132-133) Datele statistice indică un real progres cantitativ, atât pe planul unităților școlare, cât și al numărului de elevi școlarizați, dar mai ales în privința sporirii personalului didactic. În anul școlar 1948/49, imediat următor reformei învățământului, autoritățile statale se puteau credita cu un procent de școlarizare a copiilor de vârsta școlară de 92,1 la sută, o performanță "fără precedent
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
o criză sistemică, nivelul investițiilor în învățământ au scăzut progresiv, în ciuda alocării unor fonduri din ce în ce mai generoase acțiunilor social-culturale. Investițiile majore făcute de regim în educație s-au reflectat și pe planul cantitativ al bazei materiale și pe cel al populației școlarizate. Tabelul de mai jos prezintă evoluția generală a situației învățământului românesc, ilustrând progresele cantitative reușite de regimul comunist. Tabel 28. Tabloul general al învățământului românesc în perioada 1938-1989 Anul Unități Populație școlară Copii în grădinițe Total elevi 23 Studenți Personal
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
personalului în instituțiile militare de învătământ se suporta de către ordonatorii principali de credite care au în subordine astfel de unități de învățământ, indiferent de instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională din care face parte personalul militar școlarizat. ... (5) Debitele și obligațiile de plată reprezentând cheltuieli de școlarizare, stabilite ca urmare a protocoalelor încheiate între instituțiile publice prevăzute la alineatul precedent, înregistrate în evidențele contabile până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, se anulează. Articolul
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 140 din 23 septembrie 1999 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125479_a_126808]
-
Pentru obținerea autorizației de funcționare provizorie instituția trebuie să facă dovada ca dispune de: ... a) spații adecvate procesului de învățământ, în proprietate sau prin închiriere; ... b) laboratoare proprii sau închiriate, cu dotare corespunzătoare pentru un an în avans față de anul școlarizat; ... c) biblioteca dotată cu sala de lectura și fond de carte propriu corespunzător conținutului disciplinelor predate și nivelului acestora. ... (3) Pentru obținerea acreditării instituția de învățământ superior trebuie să facă dovada ca în perioada de funcționare provizorie a utilizat cel
LEGE nr. 88 din 17 decembrie 1993 *** Republicat privind acreditarea instituţiilor de învăţământ superior şi recunoaşterea diplomelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125878_a_127207]