82 matches
-
dintre acestea și al raporturilor cu realitatea exterioară, al expresiilor de manifestare în lumea de afară. Prin "estetică sufletului românesc" înțelegem atât frumosul românesc, cât și uratul, atât binele, cât și răul, atât firescul, cât și nefirescul. În sens metaforic, șelful românesc înglobează în sine atât tendințele autodistrugerii, cât și pe cele ale autovindecării. Privind spre viitor, șelful românesc și-a stabilit deja obiectivul strategic prin axa competență-disciplină-perfecționism. „Românii se considera mai inteligenți decât se considera cei din SUA sau Europa
Românii, un viitor previzibil? () [Corola-website/Science/326214_a_327543]
-
estetică sufletului românesc" înțelegem atât frumosul românesc, cât și uratul, atât binele, cât și răul, atât firescul, cât și nefirescul. În sens metaforic, șelful românesc înglobează în sine atât tendințele autodistrugerii, cât și pe cele ale autovindecării. Privind spre viitor, șelful românesc și-a stabilit deja obiectivul strategic prin axa competență-disciplină-perfecționism. „Românii se considera mai inteligenți decât se considera cei din SUA sau Europa de vest; românii cred despre ceilalți că cel mai mult își doresc să fie șefi; românii aspiră
Românii, un viitor previzibil? () [Corola-website/Science/326214_a_327543]
-
a fost o componentă a Expediției Imperiale Transantarctice condusă de Sir Ernest Shackleton între anii 1914-1917. Misiunea sa era să stabilească o serie de depozite de aprovizionare pe parcursul Ghețarului de Șelf Ross de la Marea Ross până la Ghețarul Beardmore, de-a lungul rutei polare stabilite de expedițiile antarctice anterioare. Grupul principal al expediției, sub comanda lui Shackleton, urma să debarce pe coasta opusă, înspre coasta Mării Wedell, trebuind să mărșăluiască pe continent
Grupul de la Marea Ross () [Corola-website/Science/330627_a_331956]
-
pe coasta Mării Wedell. Echipa destinată traversării continentului urma să mărșăluiască spre sud către Pol, înainte de a continua pe Podișul Polar, ca apoi să coboare pe Ghețarul Beardmore (pe care Shackleton l-a descoperit în 1909) ajungând la Ghețarul de șelf Ross. Ultima porțiune a traseului cuprindea traversarea ghețarului Ross (Marii Bariere de Gheață) până la golful McMurdo de pe coasta Mării Ross. Shackleton a estimat că marșul se va face pe o distanță de 1.800 km, o distanță mult prea mare
Grupul de la Marea Ross () [Corola-website/Science/330627_a_331956]
-
prea mare ca grupul său să care toate proviziile. În sprijinul expediției, un grup separat de la Marea Ross va acosta în Strâmtoarea McMurdo și va plasa o serie de posturi de aprovizionare pe cursul a 640 km, pe Ghețarul de șelf, pentru a ajuta echipa destinată traversării continentului să ajungă la bază. Deasemenea, va face și cercetări științifice. Shackleton considera crearea acestor depozite ca fiind vitale pentru succesul întregii expediții, dar credea că aceasta nu prezintă nici o dificultate majoră în a
Grupul de la Marea Ross () [Corola-website/Science/330627_a_331956]
-
acostare pentru iarnă. Crezând că Shackleton ar putea să încerce să traverseze continentul în acest sezon, Mackintosh a hotărât că primele două posturi trebuie amplasate fără întârziere, unul la 79° S lângă Minna Bluff, un reper proeminent de pe Ghețarul de șelf, și celălalt într-un punct mai sudic, la 80° S. Aceste posturi, în viziunea sa, erau cel mai mic lucru care l-ar fi ținut pe Shackleton și pe grupul său pe durata traversării. Întârzierea cu care "Aurora" a ajuns
Grupul de la Marea Ross () [Corola-website/Science/330627_a_331956]
-
a oferit dreptul de a organiza activitățile cu săniile și câinii, contrar de ce știa Mackintosh, mai târziu această contrazicere fiind demonstrată din multe motive. Totul fiind gata, pe 24 ianuarie 1915 primul din cele trei grupuri pleacă înspre Ghețarul de șelf, celelalte urmându-l a doua zi, Joyce și Mackintosh având o inevitabilă dispută în privința folosirii câinilor. Joyce vroia ca aceștia să nu fie duși mai departe de Minna Bluff, dar insistența și graba lui Mackintosh a făcut ca ei să
Grupul de la Marea Ross () [Corola-website/Science/330627_a_331956]