416 matches
-
îngr. și introd. Maria Luiza Ungureanu, București, 1970; Simion Florea Marian și corespondenții săi, îngr. Eugen Dimitriu și Petre Froicu, București, 1991; Nuvele și amintiri, îngr. și pref. Paul Leu, Suceva, 1994; Trilogia vieții, I-III, îngr. Teofil Teaha, Ion Șerb și I. Ilișiu, București, 1995; Botanica populară, îngr. și pref. Antoaneta Olteanu, București, 2000; Mitologie românească, îngr. și pref. Antoaneta Olteanu, București, 2000. Culegeri: Poezii poporale din Bucovina. Balade române culese și corese, Botoșani, 1869; Poezii poporale române, I-II
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
lăsând apoi jungla să le reocupe și regatele constituite În văile cultivate cu orez. Problema depășea Însă nivelul geografiei regionale. Nomazii și păstorii (cum ar fi berberii și beduinii), vânătorii-culegători, țiganii, vagabonzii, oamenii fără casă, grupurile itinerante, sclavii fugari și șerbii au deranjat Întotdeauna statul. Eforturile de a sedentariza definitiv aceste populații par să facă parte dintr-un proiect permanent al statelor, care Însă a fost rareori Încununat de succes. Pe măsură ce am analizat aceste eforturi de sedentarizare, am ajuns să le
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
act de măsurare era marcat de jocul relațiilor de putere. După cum demonstrează Kula, pentru a Înțelege practicile de măsurare din modernitatea europeană timpurie, trebuie să le vedem prin prisma intereselor divergente ale principalelor stări sociale: aristocrația, clerul, neguțătorii, meșteșugarii și șerbii. O bună parte a politicii unităților de măsură era determinată de ceea ce economiștii contemporani ar numi „constanța” rentelor feudale. Nobililor și clericilor le era greu să mărească În mod direct obligațiile feudale, iar nivelul stabilit pentru acestea era rodul unor
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
modernismului extrem leninist În ceea ce Richard Stites numea „utopismul administrativ” al țarilor ruși și al sfetnicilor acestora din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea. Acesta și-a găsit expresia Într-o succesiune de proiecte de organizare a populației (șerbi, soldați, muncitori, funcționari) În instituții „bazate pe ierarhie, disciplină, uniformizare, ordine strictă, planificare rațională, mediu geometric și având drept scop asigurarea bunăstării”. Sankt Petersburgul lui Petru cel Mare a constituit Întruchiparea urbană a acestei viziuni. Orașul a fost construit conform
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
și moșierii, obișnuiau să folosească forța de muncă pentru scopurile lor personale și aveau, dacă nu prin lege, cel puțin În practică, puterea arbitrară de a-i insulta, a-i bate sau de a-i deporta pe țărani. Ca și șerbii, aceștia erau imobilizați În mod legal. S-a reintrodus un sistem de pașapoarte interne, pentru a curăța orașele de „rezidenții indezirabili și neproductivi” și pentru a se Împiedica fuga țăranilor. S-au adoptat legi prin care aceștia erau deposedați de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
sclavagiste cu frontiere deschise au fost dintotdeauna vulnerabile din acest punct de vedere. Înainte de războiul civil, În Statele Unite, sclavii fugari puteau merge În Nord, În Canada sau În „statele libere” din Vest. În Rusia, majoritatea decretelor țariste aveau drept obiect șerbii fugari. În general, oricând există o frontieră deschisă, formele de muncă bazate pe lipsa de libertate sunt greu de menținut dacă nu se poate exercita o coerciție suficientă pentru a ține populația În frâu. Această logică funcționează cel mai bine
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
libertatea, mobilitatea și onoarea cu servitutea celor supuși curții. Un proverb afgan grăitor și nepărtinitor surprinde această distincție: „Dările mănâncă văile, onoarea mănâncă dealurile”. Unul dintre cele mai bune mijloace de a circumscrie asemenea locuri este Întrebarea Încotro se Îndreptau șerbii și sclavii fugari și unde se restabileau comunitățile de sclavi fugari. Aceste locuri erau spații nestatale pe care autoritățile Încercau, dacă se putea, să le elimine. În Statele Unite, un exemplu grăitor este efortul enorm făcut după război, În Sud, de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
București, 1967; Cuza Vodă în tradiția populară, îngr. și postfață Vasile Adăscăliței, București, 1970; Tony Brill, Legende populare românești, București, 1970; Petru Rezuș, Dochița împărătița, București, 1972; Horea și Iancu în tradițiile și cântecele poporului, îngr. Ovidiu Bârlea și Ioan Șerb, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1972; Gh. Vrabie, Basmul cu soarele și fata de împărat, București, 1973; Legende geografice românești, îngr. Tony Brill, București, 1974; Legende populare românești, îngr. Octav Păun și Silviu Angelescu, introd. Octav Păun, postfață Silviu Angelescu, București
LEGENDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287772_a_289101]
-
de vite, Jderii trec hotarul dinspre Polonia și îi lovesc pe conspiratorii la tronul domnesc. Sunt alături de Ștefan în bătălia cumplită de la Valea Albă, unde pier comisul Manole și fiul lui cel mai mare. Episoade din cântece bătrânești (Chira Chiralina, Șerb sărac, Doicin bolnavul, Novăceștii) devin scene de roman, tratate cu fervoare imaginativă și defazare ironică realistă. Mitul dragonului reapare, Onuț îl răpune pe Hrana Beg, al cărui sânge e rece și căruia îi trebuie trup de fecioară ca să se încălzească
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
431. 20. Vezi Ernest Bernea, Moartea și înmormântarea în Gorjul de nord, București, Editura Cartea Românească, 1998, p. 91. 21. Vezi T. T. Burada, Datinile poporului român la înmormântări, Iași, 1882; Simion Florea Marian, înmormântarea la români, ediție de Ioan Șerb, București, Editura Grai și Suflet-Cultura Națională, 2000. 22. Vezi S. Fl. Marian, op. cit., p. 39-47, 48-55, 138-158, 225-241, 289-293, („Timpii” cadavrului, în înșirarea lui S. Fl, Marian, sunt: scăldatul, ungerea, îmbrăcarea în haine noi, priveghiul, înmormântarea, etc.; vezi Ioan Pop-Reteganul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Ibidem, vol. VI, p. 137. 31. Ibidem, vol. VII, p. 266. 32. în Călători străini ..., vol. VI, p. 125. 33. în Ibidem, vol, VII, p. 267. Transcriu - după Simion Florea Marian, înmormântarea la români, ediție critică de Teofil Teaha, Ioan Șerb și Ioan Ilieșu, București, Editura „Grai și suflet - Cultura Națională”, 1995, p. 331 și urm. - câteva fragmente de bocete adunate din Bucovina La un bărbat [...]. „Bădică, nu te-ndura Și soția a-ți lăsa. Că soția dumitale, Multă supărare are
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
1909; Idem, Feți-frumoși de odinioară, București, [1910]; Ion al lui G. Sbiera, Povești poporale românești, Cernăuți, 1886. 440. Tudor Pamfile, op. cit., pp. 7-13. 441. Românii din Munții Apuseni (Moții), pp. 237-243. 442. Flori alese din poezia populară, ediție de Ioan Șerb, vol. II: Poezia obiceiurilor tradiționale, Editura pentru literatură, București, 1967, p. 276. 443. Op. cit., vol. II, p. 227. 444. Ibidem. 445. Balade populare românești (Cântece bătrânești), antologie, prefață, glosar și bibliografie de Al. I. Amzulescu, Editura Minerva, București, 1988, p.
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ȘERB, Ioan (29.VII.1932, Pescari, j. Arad - 20.VI.2006, București), poet, folclorist și editor. Este fiul Victoriei (n. Costea) și al lui Vichentie Șerb, țărani. Învață mai întâi în satul natal (1939-1946), urmează Liceul „Avram Iancu” din Brad (1946-1948
SERB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289627_a_290956]
-
ȘERB, Ioan (29.VII.1932, Pescari, j. Arad - 20.VI.2006, București), poet, folclorist și editor. Este fiul Victoriei (n. Costea) și al lui Vichentie Șerb, țărani. Învață mai întâi în satul natal (1939-1946), urmează Liceul „Avram Iancu” din Brad (1946-1948), Școala de Administrație Economică din Timișoara (1948-1949) și Școala Tehnică Comercială din Arad (1949-1952), apoi Facultatea de Filologie a Universității București (1952-1957). Va fi redactor
SERB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289627_a_290956]
-
zeci de volume în seriile Folclor din Transilvania, Folclor din Oltenia și Muntenia, Folclor din Moldova, Folclor din Dobrogea și Folclor din Banat, în fine în calitate de îngrijitor al unor ediții: C. Rădulescu-Codin, Literatură populară (I, 1986, în colaborare cu Florica Șerb), Antologia basmului cult (I-II, 1968, în colaborare cu Aurelia Rusu), Romulus Vuia, Studii de etnografie și folclor (I-II, 1975-1980, în colaborare cu Mihai Pop și Florica Șerb), și Ovid Densusianu, Opere (I-VI, 1968-1985, în colaborare cu Boris
SERB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289627_a_290956]
-
ediții: C. Rădulescu-Codin, Literatură populară (I, 1986, în colaborare cu Florica Șerb), Antologia basmului cult (I-II, 1968, în colaborare cu Aurelia Rusu), Romulus Vuia, Studii de etnografie și folclor (I-II, 1975-1980, în colaborare cu Mihai Pop și Florica Șerb), și Ovid Densusianu, Opere (I-VI, 1968-1985, în colaborare cu Boris Cazacu, Valeriu Rusu și Florica Șerb), în ultimele două volume excelând bogatul capitol de note și comentarii. Editor cu o formație complexă, Ș. realizează și altă lucrare de un
SERB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289627_a_290956]
-
1968, în colaborare cu Aurelia Rusu), Romulus Vuia, Studii de etnografie și folclor (I-II, 1975-1980, în colaborare cu Mihai Pop și Florica Șerb), și Ovid Densusianu, Opere (I-VI, 1968-1985, în colaborare cu Boris Cazacu, Valeriu Rusu și Florica Șerb), în ultimele două volume excelând bogatul capitol de note și comentarii. Editor cu o formație complexă, Ș. realizează și altă lucrare de un mare profesionalism: Poezia română clasică (De la Dosoftei la Octavian Goga) (I-III, 1970, în colaborare cu Al.
SERB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289627_a_290956]
-
Ene, București, 1967; Antologia basmului cult, I-II, pref. edit.,București, 1968 (în colaborare cu Aurelia Rusu); ed. 2, București, 2003; Ovid Densusianu, Opere, I-VI, pref. Boris Cazacu, București, 1968-1985 (în colaborare cu Boris Cazacu, Valeria Rusu și Florica Șerb); Poezia română clasică (De la Dosoftei la Octavian Goga), I-III, pref. Al. Piru, București, 1970 (în colaborare cu Al. Piru); Horea și Iancu în tradițiile și cântecele poporului, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1973 (în colaborare cu Ovidiu Bârlea); Novac și
SERB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289627_a_290956]
-
poporului, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1973 (în colaborare cu Ovidiu Bârlea); Novac și zâna, pref. Marin Sorescu, București 1973; Toma Alimoș, pref. Mihai Beniuc, București 1973; Poveștile lui Făt-Frumos. Basme fantastice, pref. Valeriu Filimon, București, 1974 (în colaborare cu Florica Șerb); Romulus Vuia, Studii de etnografie și folclor, I-II, pref. Mihai Pop București, 1975-1980 (în colaborare cu Mihai Pop și Florica Șerb); Frumosul românesc în concepția și viziunea poporului, pref. Dan Grigorescu, București, 1977 (în colaborare cu Florica Șerb); C.
SERB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289627_a_290956]
-
Mihai Beniuc, București 1973; Poveștile lui Făt-Frumos. Basme fantastice, pref. Valeriu Filimon, București, 1974 (în colaborare cu Florica Șerb); Romulus Vuia, Studii de etnografie și folclor, I-II, pref. Mihai Pop București, 1975-1980 (în colaborare cu Mihai Pop și Florica Șerb); Frumosul românesc în concepția și viziunea poporului, pref. Dan Grigorescu, București, 1977 (în colaborare cu Florica Șerb); C. Rădulescu-Codin, Literatură populară, I, pref. Dan Simonescu, București, 1986 (în colaborare cu Florica Șerb); Legende despre flori și păsări, pref. Mihai Coman
SERB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289627_a_290956]
-
Florica Șerb); Romulus Vuia, Studii de etnografie și folclor, I-II, pref. Mihai Pop București, 1975-1980 (în colaborare cu Mihai Pop și Florica Șerb); Frumosul românesc în concepția și viziunea poporului, pref. Dan Grigorescu, București, 1977 (în colaborare cu Florica Șerb); C. Rădulescu-Codin, Literatură populară, I, pref. Dan Simonescu, București, 1986 (în colaborare cu Florica Șerb); Legende despre flori și păsări, pref. Mihai Coman, București, 1990; Legende populare românești, cu ilustrații de Val Munteanu, București, 1991; Basmele românilor I. Poveștile lui
SERB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289627_a_290956]
-
1975-1980 (în colaborare cu Mihai Pop și Florica Șerb); Frumosul românesc în concepția și viziunea poporului, pref. Dan Grigorescu, București, 1977 (în colaborare cu Florica Șerb); C. Rădulescu-Codin, Literatură populară, I, pref. Dan Simonescu, București, 1986 (în colaborare cu Florica Șerb); Legende despre flori și păsări, pref. Mihai Coman, București, 1990; Legende populare românești, cu ilustrații de Val Munteanu, București, 1991; Basmele românilor I. Poveștile lui Făt-Frumos, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1991; Al. Tzigara-Samurcaș, Memorii, I-II, pref. Dan Grigorescu, București
SERB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289627_a_290956]
-
pref. Mihai Coman, București, 1990; Legende populare românești, cu ilustrații de Val Munteanu, București, 1991; Basmele românilor I. Poveștile lui Făt-Frumos, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1991; Al. Tzigara-Samurcaș, Memorii, I-II, pref. Dan Grigorescu, București, 1991-1999 (în colaborare cu Florica Șerb); Fata în grădina de aur, pref. edit., București, 1992 (în colaborare cu Aurelia Rusu); Simion Florea Marian, Nunta la români. Nașterea la români (Înmormântarea la români), I-III, București, 1995 (în colaborare cu Teofil Teaha și Ioan Ilișiu); Flori alese
SERB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289627_a_290956]
-
Nunta la români. Nașterea la români (Înmormântarea la români), I-III, București, 1995 (în colaborare cu Teofil Teaha și Ioan Ilișiu); Flori alese din cântecele poporului - Florilège des chants populaires roumains, îngr. Ovid Densusianu, București, 1999 (în colaborare cu Florica Șerb). Repere bibliografice: Eugen Simion, O antologie din lirica populară, GL, 1961, 6; Pavel Ruxăndoiu, Flori alese din cântecul poporului, REF, 1961, 1-2; Mihai Pop, Primele volume ale unui corpus al liricii populare, LCF, 1962, 14; Valeriu Rusu, „Flori alese din
SERB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289627_a_290956]
-
I” (1891-1931), București, 1933; A. Odobescu, București, 1935; Din viața regelui Carol I, București, 1939; Din viața Fundațiilor Regale, I, București, 1944; Scrieri despre arta românească, îngr. și introd. C. D. Zeletin, București, 1987; Memorii, vol. I-II , îngr. Ioan Șerb, Florica Șerb, pref. Dan Grigorescu, București, 1991-1999, vol. III, îngr. C. D. Zeletin, București, 2003. Repere bibliografice: George Murnu, Știința și morala în politică, NRR, 1910, 5-6; George Murnu, Un ultim cuvânt în chestia arheologiei, NRR, 1910, 6; Arghezi, Scrieri
TZIGARA-SAMURCAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290320_a_291649]