126 matches
-
pe îndelete a foițelor, umplerea acestora cu tutun, umezirea acestora cu buzele și în final aprinderea, folosind amnarul și iasca. Uneori în loc de foițe se mai folosea și hârtia de ziar (care însă nu prea stătea lipită). Tabachera era ținută în “șerparul”de piele de la brâu, alături de ceasul cu lanț. În Livadia interbelică existau două prăvălii în: - casa familiei Duncea, care în anii '30 era deservită de soții evrei D-l.“Mișca” și D-na “Frida”, era o crâșmă și o prăvălie
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
sărbători. Cămașa era largă și lungă, cu poala despicată în părți sau nu, asemănătoare portului dacilor de pe columna lui Traian. De asemenea cămașa scurtă cu mânecă largă se purta peste pantaloni, fiind încinsă cu un brâu din piele. Brâul, numit șerpar sau chimir, de lățimi diferite era folosit a se strânge/încinge la mijloc. El avea buzunare pentru păstrat tutunul, amnarul pentru aprins țigara sau ceasul de buzunar. Izmenele aveau un croi specific, asemănător pantalonilor, fiind ajustate pe picior și prevăzute
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
piele și pantofi (vezi fotografiile cu portul). Podoabele Femeile purtau podoabe: - la gât salbe de galbeni sau arginți, - ace de păr, - mărgele din os sau sticlă, - cercei de argint. În zilele de lucru dar și de sărbători bărbații mai purtau, șerpare de piele cumpărate din târguri, de diferite lățimi cu catarame și culori maro sau negre. Pentru protecția mâinilor la frig în timpul iernii se purtau mănuși de lână cu sau fără degete, lucrate (ștricănite). Portul nemeșesc era diferit de al satelor
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
război, - straiță - săculeț de pânză, cu brâu de ținut în mână sau pe umăr, confecționată din țesătură frumos colorată, - strimfli - ciorapi de lână, - strujac - saltea pentru pus în pat umplută cu paie, - sucală ( vârtelniță ) - ustensilă pentru pregătirea firului de țesut, - șerpar - chimir, - știompi - borne de piatră sau lemn, - tălpigă - componentă a războiului de țesut, - thebe - unelte casnice, - tingă - parte componentă la șaua calului, scărița de pus piciorul, - tioc - mic suport din metal sau lemn scobit, de formă conică, în care cosașii
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
culturii naționale românești. Portul țăranului sebeșan este de o mare frumusețe și varietate. Piesele portului tradițional pentru femei sunt: ia, pieptărelul, poalele, crătința, șurțul, betele, iar peste costum se purta frijura. Portul bărbătesc se compunea din: căciula rotilată, pieptar, cămașă, șerpar, cioareci, opinci și frijură.
Sebeș, Brașov () [Corola-website/Science/300968_a_302297]
-
pieptarul de tip "poienăresc" încheiat subsuoară, confecționat din piele albă și ornament în special pe piept și în jurul "gurii". Pe timp rece, pe deasupra se poartă cojoace de piele sau țundre, asemănătoare cu cele ale femeilor. Mijlocul și-l încing cu "șerpare" împodobite cu ornamente din piele aplicată sau realizate prin presare. Vara, bărbații poartă cioareci de pânză, strânși pe picior, fără niciun fel de ornamentație. Iarna îmbracă cioareci lucrați din țesătură din pănură albă având croiala clasică a cioarecilor românești. Opincile
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]
-
Vipera berus"). Păsări cu specii de: cocoș de munte ("Tetrao urogallus"), potârniche de tundră ("Aegolius funereus"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), cocoșul de mesteacăn ("Bonasa bonasia"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), barză neagră ("Ciconia nigra"), șerpar ("Circaetus gallicus"), cristei de câmp ("Crex crex"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoarea de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), ciocănitoarea verzuie ("Picus canus"), șoim călător ("Falco peregrinus"), muscar ("Ficedula parva"), muscar-gulerat ("Ficedula
Parcul Național Retezat () [Corola-website/Science/308756_a_310085]
-
pot vedea pe mesada hainei care este desfăcută pentru a se putea vedea pântecele și pieptul. Gulerul cămășii este larg răsfrânt cu lavalieră neagră, ea fiind înnodată în stil romantic spre partea stângă. Personajul poartă un chimir lat, un fel șerpar din piele ce are patru catarame și buzunare dispuse în patru etaje, totul fiind înconjurat cu împletituri ornamentale negre pe fond castaniu, albastre sau portocalii. La brâu se văd înfipte două pistoale de mari dimensiuni. Accentele de lumină apar pe
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
înfipte două pistoale de mari dimensiuni. Accentele de lumină apar pe figura eroului din partea dreaptă, de sus, din restul imaginii profilându-se cu predilecție gulerul răsfrânt, care este singura pată albă a tabloului, și patul pistolului din stânga corpului de deasupra șerparului care a fost pictat cu reflexe metalice. Reflexele nasturilor nu au justificări de natură figurativă, astfel, ele fiind dispuse pe stânga, altele pe dreapta, mai jos sau mai sus, ca și când nu ar exista unitate a surselor de lumină pentru întreaga
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
sus de genunchi, fără guler, cu mâneci lungi și largi. Aveau cioareci albi, strânși pe picior și erau încălțați unii cu opinci, alții cu cizme. Pe cap purtau pălării cu borul larg și calota rotundă. La brâu erau încinși cu șerpare late „ghintuite”, în care purtau pistoale. Purtau mustăți mari, răsucite în sus și pletele lungi până la umeri. Se înțelege că pe vreme urâtă se îmbrăcau mocănește, cu cojoace și sărici. Astăzi ei poartă o cămașă albă, cu crețuri, lungă până la
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
au organizat un grup separat. În procesiunea festivă la Pietrele lui Solomon, Junii Roșiori poartă costumul cel mai pitoresc: cămașa le este bogat brodată cu motive populare romanești, decorate cu mii de paiete din argint aurit, sau alamă, chimirul sau „șerparul” este cusut cu mărgele și fluturi aurii. „Laibăricile” sunt din dimie albă, brodate cu cu ibrișin negru, ele sunt împodobite si cu găitane. O particularitate insemnatac a portului Junilor Rosiori consta in faptul că vătaful poartă lăibărica pe umărul stâng
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
de o palma ieșiți afara din opinca. Toate aceste haine sunt din pănura alba de lâna. Cămașa e scurta si vârâtă în cioareci atârnând de baierele ei cate o merindară vărgată in trei colturi și care fiind vârâta după un șerpar servește drept batista de buzunar. Tot după șerpar e și teaca cu doua despărțituri în care este un cuțit si o furculița cu doua clenge lungi si cu plăselele de os ghintuite. Pălăriile sunt rotunde peste care sunt învârtite niște
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
aceste haine sunt din pănura alba de lâna. Cămașa e scurta si vârâtă în cioareci atârnând de baierele ei cate o merindară vărgată in trei colturi și care fiind vârâta după un șerpar servește drept batista de buzunar. Tot după șerpar e și teaca cu doua despărțituri în care este un cuțit si o furculița cu doua clenge lungi si cu plăselele de os ghintuite. Pălăriile sunt rotunde peste care sunt învârtite niște fire de aur foarte îngust împletite". Bineînțeles că
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
Specii de păsări protejate (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice) semnalate în arealul parcului: acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), cocoșul de mesteacăn ("Bonasa bonasia"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), șerpar ("Circaetus gallicus"), corb ("Corvus corax"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoarea de stejar ("Dendrocopos medius"), presura de grădină ("Emberiza hortulana"), șoim călător ("Falco peregrinus"), muscar ("Ficedula parva"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), viespar
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
acvilă de stepă ("Aquila nipalensis"), uliu cu picioare scurte ("Accipiter brevipes"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), gârliță mică ("Anser erythropus"), fâsă de câmp ("Anthus campestris"), pasărea ogorului ("Burhinus oedicnemus"), bufniță ("Bubo bubo"), șorecar mare ("Buteo rufinus"), șerpar ("Circaetus gallicus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), barză neagră ("Ciconia nigra"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete cenușiu ("Circus pygargus"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), erete alb ("Circus macrourus"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), ciocârlie-cu-degete-scurte ("Calandrella brachydactyla"), ciocănitoare
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice) protejate semnalate în arealul parcului: fâsă de munte ("Anthus spinoletta"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), șerpar ("Circaetus gallicus"), porumbel de scorbură ("Columba oenas"), cuc ("Cuculus canorus"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), presura de grădină ("Emberiza hortulana"), șoim călător ("Falco peregrinus"), muscar ("Ficedula parva"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis
Parcul Național Domogled - Valea Cernei () [Corola-website/Science/313469_a_314798]
-
țipătoare mică ("Aquila pomarina"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), cocoșul de mesteacăn ("Bonasa bonasia"), șorecar-încălțat ("Buteo lagopus"), bufniță ("Bubo bubo"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), cânepar ("Carduelis cannabina"), sticlete ("Carduelis carduelis"), florinete ("Carduelis chloris"), scatiu ("Carduelis spinus"), barză neagră ("Ciconia nigra"), botgros ("Coccothraustes coccothraustes"), șerpar ("Circaetus gallicus"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), stăncuță ("Corvus monedula"), cristel-de-câmp ("Crex crex"), cuc ("Cuculus canorus"), lăstun de casă ("Delichon urbicum"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), presură de munte ("Emberiza cia
Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina () [Corola-website/Science/313778_a_315107]
-
baltă, izma. Fauna de pădure cuprinde: căprioara, mistrețul, iepurele, dihorul, nevăstuica, bursucul, lupul de pădure, vulpea, broasca țestoasă de câmp, bizamul, șacalul, privighetoarea, fazanul, potârnichea, prepelița, coțofana, mierla, pupăza, ciocârlanul, cinteza, pițigoiul, prigoria, corbul, șoimul, buha, acvila de câmp, vulturul șerpar. Fauna de baltă cuprinde: lupul de stuf, vidra, nurca, câinele enot, broasca țestoasă de apă, pescărușul, cormoranul, țigănușul, lopătarul, stârcul, egreta, rața, gâsca, corcodelul, gârlița, sitarul, lișița, cocorul ș.a. În fluviul Dunărea și bălțile lăturalnice trăiesc diverse specii de pești
Isaccea () [Corola-website/Science/296918_a_298247]
-
Tăbăcari cunoscuți apar spre sfârșitul secolului al XIX-lea, ca: Ioan Maxim, Constantin Comănean (Dinu), Daniil Ignat, Atanasie Căbunea și Ioan Bucur. Aceștia argăseau doar piei de miel, oi sau capre și confecționau căciuli, pieptare, cojoace și foarte rar opinci, șerpare și hamuri. "Cizmăritul" a apărut în sat la sfârșitul secolului al XIX-lea o dată cu „încălțămintea domnească” sub formă de cizme, „păpuci” (ghete), sandale, pantofi, etc. Meseriașii cizmari purtau denumirea de „șustări” care inițial făceau doar reparații și mai apoi confecționau
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: lup cenușiu ("Caniș lupus"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), viezure ("Meles meles"), breb ("Castor fiber"); Păsări: stârc roșu ("Ardea purpurea"), barza neagră ("Ciconia nigra"), șerpar ("Circaetus gallicus")porumbel gulerat ("Columba palumbus"), porumbel de scorbura ("Columba oenas"), cristei-de-câmp ("Crex crex"), cuc ("Cuculus canorus"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), presura bărboasa ("Emberiza cirlus"), presura de stuf ("Emberiza
Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului () [Corola-website/Science/325490_a_326819]
-
30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice); din speciile: acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), acvilă-porumbacă-mică ("Hieraaetus pennatus"), potârniche de tundră ("Aegolius funereus"), bufniță ("Bubo bubo"), huhurezul mare ("Strix uralensis"), cocoșul de mesteacăn ("Bonasia bonasia"), cocoșul de munte ("Tetrao urogallus"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), șerpar ("Circaetus gallicus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete-cenușiu ("Circus pygargus"), cristei-de-câmp ("Crex crex"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), șoim-de-iarnă ("Falco columbarius"), muscar ("Ficedula parva"), muscar-gulerat ("Ficedula
Parcul Natural Defileul Mureșului Superior () [Corola-website/Science/324435_a_325764]
-
rață scufundătoare ("Aythya marila"), rață sunătoare ("Bucephala clangula"), gâsca cu piept roșu ("Branta ruficollis"), șorecar comun ("Buteo buteo"), șorecar încălțat ("Buteo lagopus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), barză neagră ("Ciconia nigra"), lebădă de iarnă ("Cygnus cygnus"), lebădă de vară ("Cygnus olor"), șerpar ("Circaetus gallicus"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), erete alb ("Circus macrourus"), erete cenușiu ("Circus pygargus"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), chirighiță neagră ("Chlidonias niger"), rață de ghețuri ("Clangula hyemalis"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), egretă mică ("Egretta garzetta
Lacul Stânca - Costești (sit SPA) () [Corola-website/Science/325739_a_327068]
-
alpestris") . Specii de păsări protejate (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice) semnalate în rezervație: acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), cocoșul de mesteacăn ("Bonasa bonasia"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), șerpar ("Circaetus gallicus"), corb ("Corvus corax"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoarea de stejar ("Dendrocopos medius"), presura de grădină ("Emberiza hortulana"), șoim călător ("Falco peregrinus"), muscar ("Ficedula parva"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), viespar
Bârzavița () [Corola-website/Science/325758_a_327087]
-
bechsteini"), liliacul cu potcoava a lui Blasius ("Rhinolophus blasii"), liliacul mediteranean ("Rhinolophus euryale"), liliacul mic cu potcoava ("Rhinolophus hipposideros"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"). Păsări: lăstun de stâncă ("Hirundo rupestris"), corbul comun ("Corvus corax"), șerpar ("Circaetus gallicus"), rândunica roșcata ("Hirundo daurica"), pietrarul bănățean ("Oeananthe hispanica"), presura bărboasa ("Emberiza cirlus"). Reptile și amfibieni: broasca-țestoasă de uscat ("Testudo hermanni"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broască râioasa verde ("Bufo viridis"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"), broasca-roșie-de-pădure ("Rană dalmatina"). În
Coronini - Bedina () [Corola-website/Science/325817_a_327146]
-
protejate (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice) semnalate în arealul parcului: acvilă ("Aquila pomarina"), acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), cocoșul de mesteacăn ("Bonasa bonasia"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), șerpar ("Circaetus gallicus"), corb ("Corvus corax"), striga ("Tyto alba"), huhurezul mic ("Strix aluco"), cojoaica de pădure ("Certhia familiaris"), ieruncă ("Tetrastes bonasia"), șorecarul comun ("Buteo buteo") ciocănitoarea de stejar ("Dendrocopos medius"), presura de grădină ("Emberiza hortulana"), șoim călător ("Falco peregrinus"), muscar ("Ficedula
Izvoarele Carașului () [Corola-website/Science/325857_a_327186]