975 matches
-
statuie nu puteai să nu remarci statura decrepită a lui Căreală, chipul buhăit de alcool, părul ridicat În vârful capului, ca după o noapte petrecută oriunde altundeva decât În pat, dar mai ales pantalonii lui de stofă maro, cu dungă șerpuind. — Ce caută ăsta aici? Într-o zi o să-l salte, a zis Vasile. Ce caută? Ne așteaptă pe noi. — Da? L au făcut majordom la „Casa Albă“? Parcă nu cu el aveam Întâlnire. — El a primit ordin să ne aducă
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
ția are limite. Iar ăștia doi n au limită. Trebuie să fac ceva. Trebuie să-i scot pe amândoi din amorțeală. Gata. Ajunge. Alerg în baie și scot un topor imens din buzunarul de la piept și ochesc o țeavă care șerpuiește pe perete și imediat lovesc cu sete în ea, și țeava se rupe în două și din ea începe să curgă apă fierbinte și un abur gros țâșnește cu putere, iar eu arunc toporul în closet fără să mă mai
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
de noi în acest loc sunt concentrate într-o mână straină.Mâna destinului! Porniră spre ieșire. Pe frontispiciul ușii era încrustat: „Cei care mă vizitează îmi fac cinste,iar cei care nu mă vizitează îmi fac plăcere” (Jean Norin). Drumul șerpuia printr-un vechi cimitir. -Raphael, să găsim un monument fără nume. -De ce? -E mormântul proprietarului acestei cetăți. Nimeni nu l-a vizitat.A fost un solitar. -Ramona,tu ai al șaselea simț?! Vrei să-mi pui sentimentele la încercare
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
ori, stând lângă botul mașinii, fumând o țigară, sorbind din sticla cu suc și propunându-și ca odată ajuns la cabană să o ia la pas, pe versantul abrupt, măcar pentru a-și muia labele picioarelor în râul acela care șerpuia prin defileu, ca un vierme alb. Însă acum era iarnă, fosta vară trăia doar prin posterele din benzinării și trimitea clienților bezelele fotomodelelor cu picioare lungi, sâni siliconați, priviri șăgalnice de pseudo-actrițe promovate (jumulite, tăvălite, penetrate, alegeți termenul care vi
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
să vedem de materiale. Plecă la Văleni, mai colindă magazinele după una, după alta, vizită casa lui Nicolae Iorga și, în final, intră la bancă, să scoată bani pentru badea Ion. Cu treburile terminate, o luă înapoi, pe șoseaua care șerpuia o vreme pe lângă apa Teleajenului. Ar fi poposit puțin pe acolo, dar treburile îl zoreau. Întors la Bucura, merse direct la badea Ion, îi plăti acontul, împreună cercetară mai multe mostre de lemn, în final oprindu-se la scânduri bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
privind colinele înzăpezite, pădurea, livada adormită, ulițele pustii... Clody, Clody, ce-am făcut și ce n-am făcut noi de ne chinuim așa unul pe altul? Cum mă ard scrisorile și gândurile tale, mai tare decât focul ăsta care-mi șerpuiește în vatră! Ce să fac, să scap de menghina asta care îmi frânge capul? Luminează-mă tu, care m-ai iubit atâta, ce să fac? Și, ca un posedat, luă mai întâi Jurnalul și apoi scrisorile și le aruncă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
așezară, după ce neteziseră cu palmele țărâna călduță, măruntă ca un mălai. Înainte să închidă ochii, Repetentu avu timp să vadă cum, dintre pleoapele lipite ale lui Foiște, care sta întins pe spate, se scurgeau lacrimi grele, ce străbăteau obrazul roșcovan, șerpuiau pe ureche și cădeau în țărâna de sub urzici, scoțând un sfârâit de picătură de ploaie în pulberea fierbinte a unui drum. Repetentu închise ochii. Auzi vocea veselă a lui Foiște, contrastând cu lacrimile și cu chipul înnobilat de apropierea morții
Cine citește primul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9788_a_11113]
-
spre exemplu, un "poem bănățean" pursânge, grefat pe schelăria unui spațiu iberic ori - cine știe? - sarazin: "Pâlcuri de păduri de pin, nisipoase mușuroaie/ de cârtiță, bujorii aceștia explodând/ de-a dreptul din aer, din neant și noi, aidoma/ unor stâlpi șerpuiți cu inele,/ înfipți în carnea nisipului mustind de ape,/ noi, citind poezie cum am înălța o casă./ cuvinte imaculate, plumburii, ascuțite, cuvinte/ ca un pumnal de Toledo și vastă, netedă, cenușie,/ singurătatea șerpuind ca un bulevard metropolitan/ printre teii înfloriți
Cartea ţi-a ieşit aşa cum ai vrut by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9852_a_11177]
-
din neant și noi, aidoma/ unor stâlpi șerpuiți cu inele,/ înfipți în carnea nisipului mustind de ape,/ noi, citind poezie cum am înălța o casă./ cuvinte imaculate, plumburii, ascuțite, cuvinte/ ca un pumnal de Toledo și vastă, netedă, cenușie,/ singurătatea șerpuind ca un bulevard metropolitan/ printre teii înfloriți.// Care ne e menirea, care condiția/ în zumzetul acesta îngrozitor, în invazia muștelor/ verzi și grase și mari cât pumnul,/ n-aș ști prea bine, bunul meu prieten.// De pretutindeni,/ cartea detună ca
Cartea ţi-a ieşit aşa cum ai vrut by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9852_a_11177]
-
degetele luminii arpegiază pe pielea copilului scurte, incandescente cântece vrăjite, incantații străvechi, madrigaluri abia îngânate, ce sună ca ambra, ca mierea, ca steaua polară, când frigul se preschimbă în albastre lumini. beție ușoară, străluminată de drumul cel lung al mirării, șerpuindu-i sub piele într-un dans iscusit. vă spune ceva bobița de transpirație ce-i frăgezește lui fruntea, i-o face amară precum coacăza verde? acolo, în căderea de sudoare alungită, văd limpede julitura genunchiului ce și-a câștigat dreptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
s-o aduci? cine soarele își pune la urechi cercel stingher? cine clatină seninul scânteind ca un jungher? de ce doare nordul fraged ca mlădița ce o rupi? de ce urlă de bezmetic sudul cel atins de rut? când răsare steaua rece șerpuind greu pe uluci, nici n-ai timp s-o vezi, că trece și degrabă te usuci. astea-s vise oțetite, gânduri ce se-nchid în muguri, nerodind atârnă-n dodii cad în țăndări risipite. frigul din noi îți amintești cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
cu marginile rotunjite, tăiat de o fascie undată, compusă din șase fascii mici, trei de argint și trei albastre, care se intercalează. În câmpul superior, pe fond albastru, se află o ancoră cu vârful în jos, de argint, cu funie șerpuită de aur; ancora este flancată, dreaptastânga, de câte un pește înotând, de aur. În câmpul inferior, zidit, roșu, se află o gură de mină cu zidărie de argint, broșată de două ciocane minerești încrucișate, de argint. Scutul este trimbrat de
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
festivalului, de la obișnuita plimbare în care ești condus prin pădurile adânci, păduri în care explodează verdele speciilor de foioase, prin câmpiile de grâu scăldate de un soare abundent - câmpii în care bobul a ajuns deja la maturitate, de la drumul ce șerpuiește printre satele ale căror biserici - în parte părăsite astăzi de fideli - înalță clopotnițe ce datează din secolul al XI-lea, aici, după ce cunoști măcar în parte acest patrimoniu viu al Franței actuale, după ore bune de drumeție, ajungi să primești
Sezon estival la Paris by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9479_a_10804]
-
Așa parcă mai vii de acasă, Dumitre. Moș Dumitru Carpen a zâmbit și, cu o mână obosită, și-a tras pălăria mai pe-o ureche, privind lung în zare pe sub zagara. Sirul de care, hodorogind și legănându-se sub greutate, șerpuia alene pe șleaul ce părea nesfârșit. Semăna cu o omidă...Moș Pâcu - cu un gest obișnuit - și-a scos luleaua și punga cu tutun, alături de care avea și sculele trebuitoare. După ce a îndesat tutunul în găoacea lulelei, s-a oprit
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
să vezi cum îi strălucesc ochii ca motanului lângă oala cu smântână - l-a pus în țeapă pe ovrei Vasile Hliboceanu. Sporovăind, nici nu și-au dat seama că au ajuns deja departe de târg. Sleaul se întindea spre zare șerpuind ca o curea cât se vedea cu ochii. Fața lui Mitruță Ogaș părea străluminată de un soare interior. Deși nu-și exterioriza bucuria adusă de hotărârea lui Aizic, oricine își putea da seama de noua lui stare. Privirea îi zbura
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
pe aproape de Nistru. Am navigat bine, dragule. Noroc de busolă. Ea ne-a salvat.” „Dar, dacă nu era cine s-o citească, cine știe pe unde ajungeam.” - am răspuns eu. În dimineața următoare, soarele se lăfăia deasupra unei ape ce șerpuia printre lunci. „Suntem pe malul Nistrului, Costăchele!” - o exclamat Filip, cu ochii înrourați. „Cum îl trecem?” - o fost prima mea întrebare. „Slavă Domnului că am ajuns aici! De trecut... Ai uitat că ai fost tunar? Soluția e simplă. Adunăm lemne
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
acopereau doar sufletul. Ridică dealul pe care i-l arătase șoferul, dar ca să ajungă în sat, mai era ceva cale. Simțea că drumul o obosise. Făcu un scurt popas, apoi porni din nou, de această dată urmărind o cărăruie care șerpuia pe marginea șanțului ca o curelușă. Ajunsă la școală, fu primită de directoare, care îi detalie tot ce o putea interesa pe Simona despre această instituție de învățământ. Școala funcționa în două schimburi, cursul primar dimineața, cel gimnazial după amiază
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
aici, dar consider infinit mai important să vă vorbesc despre Otilia. Așa o chema pe colega nou venită În liceul nostru, care-și făcu dintr-o dată apariția pe platou, luminând cu ochii ei de culoarea oceanului aerul de șofran care șerpuia buimac printre noi În dimineața aceea de septembrie. O priveam muți, cu gâturile lungite să se rupă, ca pe o apariție stranie, coborâtă din altă lume: blondă, cu părul curgător, În valuri, Otilia era suplă ca un spic, cu forme
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
spre Înainte ca și cum ar fi vrut parcă să lase cu greu sunetele să-l părăsească și o clipă am avut impresia că sunetele Îi flutură, cu un fel de strălucire, pe buze. Un vânticel abia simțit, ca o șoaptă stinsă, șerpui fugar printre noi, precum un intrus curios, și dispăru aiurea spre niciunde, răsfirând nimicul din jur. Cu toată bunăvoința mea, trebui să recunosc - individul acesta Îmi trezea un fel de repulsie și Înfiorare În același timp! Modul său ciudat și
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
care aproape că nimeni nu Îndrăznea să mai respire. Cortina se trase ușor. Reflectorul cel mare, aflat undeva, În spatele publicului, proiectă un fascicul prelung, strălucitor, terminat Într-o pată de lumină albă. Decorul Întruchipa o alee pavată, ce se pierdea șerpuind printre pâlcuri de iarbă Înflorată, clădiri și felinare. Lui Grimmi i se dădu drumul de sus, de deasupra scenei, În acordurile pianului din culise, ale cărui sunete Îi ilustrau perfect mișcările. Când acesta atinse milimetric podeaua, se opri Într-o
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
a întrebat: Are careva vreo nemulțumire? Nuuu! - a venit răspunsul, în cor. Dacă-i așa, atunci la drum, oameni buni! Hlibocene, ai grijă, că acușica se înnoptează. Fii fără grijă, moș Dumitre, totul va merge ca pe roate... Convoiul carelor șerpuia pe drumul de întoarcere, cu felinarele aprinse clipind în noapte ca licuricii. Fiecare cărăuș își vedea de carul lui, purtându-și singur povara gândurilor. Moș Dumitru și Pâcu mergeau alături, vorbind molcom: Măi Dumitre, îți poți închipui tu că din
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
ținând cont de zâmbetul subțire cu care femeia Își Însoțise spusele. Aveți aici noua mea adresă și numărul de telefon. Inutil să vă spun că sunteți singurul care le cunoaște. Aștept vești, a precizat Vera Kuznețova, care pe urmă a șerpuit Înapoi către birou. Banii vi-i transfer imediat. A, și Încă ceva... Da, am spus. — Cred că putem să ne tutuim. Același lucru Îl credeam și eu. Afară ploua ușor și sufla un vânticel rece. Eram la doar câteva străzi
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
cu frenezie cele mai neașteptate capcane, sunt violenți, răi, Își smulg mâncarea din mâini, Își cotrobăie prin buzunare unul altuia, se bat și uneori se și omoară pentru un pumn de mărunțiș sau cine știe ce sticlă de băutură ori drog. Bolile șerpuiesc prin trupurile lor ofilite, și Îi pun la pământ la vârste la care ar trebui În mod normal să fie activi sociali. În această mizerie și promiscuitate de nedescris, actul sexual se consumă la Întâmplare, brutal, ca un jaf armat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
mai lung decât m-aș fi așteptat, apoi Își stinse țigara cu un gest lent, răsucit. — Maică-mea mi-a spus din start că de data asta nu mă mai poate ajuta. Trebuia să-i povestească și lui tata. Fumul șerpuia neregulat În lumina palidă. Și gata, asta a fost tot, mă gândeam. Dar, spre surprinderea mea, tata mi-a spus că nu mă va pedepsi până nu găsește metoda potrivită. Timp de câteva zile nici nu prea am reușit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
încolo și, ca să fiu absolut cinstit, nu pare să mă deranjeze la fel de tare ca de obicei faptul că vorbește silabisit și că din vorbele mărunte face cuvinte mari, iar din cuvintele mari face fraze întregi. Ah, însorita dimineață de sâmbătă șerpuiește molcom în timp ce el înșiră, silabă cu silabă, meritele și împlinirile mele soborului de rude și prieteni. Trage-le-o zdravăn, Warshaw, suge-mi-ai pixu’, nu te grăbi din pricina mea, te rog. Eu sunt tânăr, pot să stau aici toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]