1,046 matches
-
era mai mică. Aceste cercuri, aveau ca publicații diferite reviste ce apăreau lunar. În Gorj, în 1898 sub conducerea unui inimos învățător, George Dumitrescu din comuna Bumbesti Jiu, s-a tipărit la tipografia lui N.D.Milosescu din Târgu Jiu, revista “Șezătoarea săteanului” și “Amicul poporului”, revistă ce a apărut sub conducerea și din inițiativa învățătorului L. Arjoceanu la Bălănești. Aceste reviste conțineau informații despre cele mai reușite conferințe de la cercurile culturale, dar și articole cu caracter practic și educativ cu menirea
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
georgrafie în amfiteatrul Gimnaziului real “Tudor Vladimirescu”, făcea ziaristică, fiind membru în comitetul redacțional al revistei pentru tineret “Amicul tinerimii”, era colaborator la ziarul “Secara”, organ al PNȚ Gorj al cărui director devine în 1920 dar și colaborator al revistei “Șezătoarea săteanului” editată de învățătorul gorjean Gheorghe Dumitrescu Bumbesti. Cu ocazia intrării țării în război Bobancu s-a oferit ca voluntar, dar din cauza vârstei este refuzat. Sub ocupația militară care s-a instaurat după 6 decembrie 1916, Bobancu este inschis datorită
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
de genul: prin părțile Banatului însă, tot atunci, româncele din Banat obișnuiesc( s.m., O.H.) sau, pur și simplu, în Banat este datina de... și urmează relatarea unei practice complet diferite în raport cu ceea ce fusese documentat anterior. Pe vremuri se făceau șezători toamna până-n primăvară, între posturi( până la postul Paștelui, pânăn Sântoader).Se strângeau seara muieri cu furcile la un loc și acolo cântau și se petreceau ,la lună. Dacă erau nori șezătoarea se făcea în sobă( în cameră). Muierile nu invitau
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
în raport cu ceea ce fusese documentat anterior. Pe vremuri se făceau șezători toamna până-n primăvară, între posturi( până la postul Paștelui, pânăn Sântoader).Se strângeau seara muieri cu furcile la un loc și acolo cântau și se petreceau ,la lună. Dacă erau nori șezătoarea se făcea în sobă( în cameră). Muierile nu invitau și feciori. Despre tăiatul porcului se povestește că acesta era tăiat de Crăciun sau de Ignat, sau mai înainte, după ce-o trecut Sfântul Nicolae. La Sfântul Nicolae erau praznice, iar
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
eu - a consimțit Petrache. Știi ceva, Petrache? Noi am promis ceva agronomului Cicoare. Știu. Da’ cine mai are vreme să spună ceva când te pornești tu pe gâlceavă? Omul ne așteaptă în fiecare seară. Hai s-o facem ca la șezătoare, Petrache. Noi aducem vorbele și vinul, iar gazda pastrama și urechile... Soarele a asfințit într-o mare de foc. Semn că vremea va gerui. Costăchel și Petrache călcau voinicește troienele adunate de-a curmezișul hudițelor satului. Inginerul Cicoare a aprins
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
scala undelor scurte, posturile străine cu emisie în limba română, respectiv „Radio Londra” și „Vocea Americii”, ale căror ascultare și comentare erau interzise, fiind considerate de regimul comunist antipopulare, chiar subversive. Domnicuța n-avu de lucru și începu a organiza șezători cu vecinele de pe Topliță, ahtiate după știri de senzație: Maria lui Toader Axinte, Parașchița lui Costea Preutescu, Aurelia Ilie, Rahila Badale a lui Gheorghe a lui Costan, Weberoaia, Ghibisoaia, neputând lipsi bunica mea Catrina. Reuniunile se țineau lanț, până când s-
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
revoir, good bay, pardon, i am sorry, thank you, y love you, je t’aime, moi non plus, qu’est-ce que tu fais?, hă pe băț de tuiu î„ce mai faci?”, în indiană). Extrapolând la realitatea de astăzi, petrecerile, șezătorile și filmele de altădată s-au mutat la televiziunile particulare de talk show-uri, agresive și indecente, ce invadează intimitatea sufletului telespectatorului, înveninându-l și punându-i sare pe rănile deschise. Din păcate, românii, în mare parte asistați social, au
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
de stînga. Cît pe ce să fie dat afară din liceu "pentru colaborare la gazetele bolșevizate jidovești", cum formula directorul școlii într-un Avertisment. L-au exmatriculat. L-au reprimit, l-au exmatriculat iarăși... Prin anii '23-'26, participa la șezătorile muzicale ale revistei de stînga, "Gîndul nostru". Acolo a debutat și Iordan: cîntînd în doi Rondo capriccioso de Saint-Saëns. Tata organiza concerte pentru săraci, cu prelegeri introductive. "Socot că nimeni nu trebuie lipsit de educație prin muzică". Și, citîndu-l pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
exprimare diversificate în funcție de gradul general de civilizație atins de societate, sunt, în fond, de același tip. În acest sens, se poate face trimitere la experiența vechilor comunități românești rurale. Femeile puteau fi considerate agenți activi în respectivele comunități (de la organizarea șezătorilor la constituirea unor nuclee familiale care includeau mai multe generații sau la implicarea în activitățile caritabile), dar atribuțiile lor nu depășeau acest nivel. Din acest punct de vedere se poate face observația că manifestarea publică se circumscrie cel mult comunității
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
de locul acela poetul Agustín Moreto când, Într-una din comediile sale, Îi punea să spună pe un țăran guraliv și pe un soldat viteaz: — Ce-oți fi găsit la treptele-alea oare? — Stau cu fârtați de-ai mei la șezătoare. Dalele astea chiar m-au fermecat, că-n toată lumea țarină n-am aflat În gogoși mai roditoare. Ba până și marele nostru don Miguel de Cervantes, Dumnezeu să-l ție În veșnica-I lumină, a lăsat scris În a sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
ceva din păsăreasca literaturii moderne. Iar pe de altă parte, în școlile ori în căminele culturale prizărite era atît de frig încît îngheța și apa în pahar în timp ce era turnată, înghețau și gîndurile în capul bieților ascultători". Una din acele "șezători" părea ieșită din tipic. Sala era ticsită de oameni, cu aerul de-a urmări cu luare aminte lecturile literaților: "Curînd, misterul atitudinii lor s-a risipit brusc. Ușa batantă a căminului cultural s-a deschis scîrțîitoare, și-a făcut apariția
Dincolo de aparențe by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7105_a_8430]
-
ceea ce-l face să fie nu contemporanul nostru (cum cerea o sintagmă cândva la modă), ci exact contemporanul contemporanilor lui: insul activ, implicat în conflictele și în partizanatele scriitoricești, care-și citea cu fervoare comilitonii și-și încânta la diverse șezători literare publicul, tămâind sau otrăvind după situație. Într-un cuvânt, cronicarul", afirmă Cosmin Ciotloș (la p. 20), sesizând astfel o posibilă grilă de lectură a scriitorului, în contextul codului literar actual. Este vorba de grila livrescului, capitol la care Topîrceanu
Topîrceanu, azi by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6168_a_7493]
-
florin, Florin Pupăză „Șezătoare literară pentru Sânziene“ este evenimentul care ne va introduce în atmosfera grădinilor bucureștene de vară din anii '30. Evenimentul va începe duminică, la ora 19.00, în curtea interioară a Școlii Centrale din București, acolo unde bluzele tradiționale și romanțele
Şezătoare literară pentru Sânziene: atmosfera grădinilor bucureştene de vară din anii '30 by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/63997_a_65322]
-
București, acolo unde bluzele tradiționale și romanțele interbelice vor fi elementele esențiale ale evenimentului. Textul propus spre lectură este nuvela lui Mircea Eliade, „În curte la Dionis“ , lectură care va fi făcută de actorii Andreea Mateiu și Tudor Aaron Istodor. Șezătoare literară organizată de Sânziene este o invitație pe care reprezentanții ARCEN o adresează bucureștenilor, pentru a pătrunde în spațiul literaturii lui Eliade. „Acolo se poate redescoperi sensul sărbătorii și al tradiției în viața omului și bucuria de a vedea dincolo de
Şezătoare literară pentru Sânziene: atmosfera grădinilor bucureştene de vară din anii '30 by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/63997_a_65322]
-
pătrunde în spațiul literaturii lui Eliade. „Acolo se poate redescoperi sensul sărbătorii și al tradiției în viața omului și bucuria de a vedea dincolo de ceea ce ochii văd în fiecare zi“ , precizează organizatorii. Intrarea la eveniment este gratuită, iar participanții la șezătoare sunt așteptați să vină îmbrăcați în costume tradiționale românești. Evenimentul face parte din Programul „Lectură la lumina felinarelor“ , inițiat de ARCEN în anul 2010.
Şezătoare literară pentru Sânziene: atmosfera grădinilor bucureştene de vară din anii '30 by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/63997_a_65322]
-
Ion Buzași În primăvara anului 1967, Victor Eftimiu a fost pentru a patra oară oaspete al Blajului. Mai fusese în 1911, la Serbările jubiliare de la Semicentenarul Astrei, în 1922, cu ocazia unei șezători literare inițiate de Octavian Goga și în 1937, tot la o aniversare a Astrei - 75 de ani. Atunci, în primăvara anului 1967, am asistat și eu la frumoasa și patetica evocare a unor scriitori, cu portrete literare și secvențe anecdotice
„Măsărița de la Blaj“ (Un interesant „document“ de istorie literară) by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5020_a_6345]
-
„În timp ce România se află într-o criză economică fără precedent, secretarul de stat Eugen Tomac călătorește doar la Business Class pe bani publici”, consideră președintele PSD Diaspora, deputat Cristian Rizea, acuzând actuala Putere de risipirea banului public pe ”șezători” PDL, informează un comunicat de presă. Cristian Rizea, participant la conferința ” Șanse egale într-o Europă unită”, organizată de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, din cadrul Guvernului României, apreciază că actuala putere încalcă legea și principiile democratice, deputatul fiind omis de la
Secretarul de stat Tomac, acuzat că zboară la business class în plină criză () [Corola-journal/Journalistic/45773_a_47098]
-
despre fourchette menționează că aceasta este numită și „l’os du bonheur”, „os des voeux” sau „l’os à souhait”, atribuind copiilor obiceiul de a formula o dorință legată de ruperea iadeșului. De altfel, tot în Șăineanu (care citează din Șezătoarea) aflăm că și în spațiul românesc exista o versiune asemănătoare a superstiției, mai crudă prin concretețea imaginii metaforizante a segmentului lung din osul rupt (asemănător cu o unealtă): „osul de la pieptul găinei (iadeșul) tras de doi, la care rămâne hârlețul
Iadeș by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5505_a_6830]
-
răzeș, neconformist, cu temperament sanguin, jovial, veșnic surâzător cu cei din jur, în poză umilă, humuleșteanul dispunea de o „formație legată de ereditate”, de unde provine și „acumularea de înțelepciune”, primele locuri de învățătură simpatetică „la școala povestitorului popular” fiind ospețele, șezătorile și horele populare din sat. Poporul i-a oferit totul lui Creangă, începând cu concepția „sănătoasă” de viață, optimismul și încrederea în izbânda „grupului social” din care face parte, până la preluarea râsului „sănătos”, a gestului, a moralității „omului din popor
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
iunie 1890, reluat în „Lupta”, nr. 1225/ 21 sept. 1890; v. N. Iorga, Despre Creangă, ediție tematică, cu studiu introductiv, note și tabel cronologic de Cristian Livescu, Editura Crigarux, 2009, p. 21 și urm. 4. Dosarul lui Ion Creangă, în „Șezătoarea”, VII, 1902, p. 16. 5. J. J. Wunenburger, Filozofia imaginilor, Editura Polirom, Iași, 2004, p. 13. 6. Ibid., p. 129. 7. Irena Marica, Diplomația publică: imagine promovată versus imagine receptată, în vol. Relații publice și publicitate. Tendințe și provocări, coord
Ion Creangă, de la imagine la mit by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3713_a_5038]
-
ori în acest oraș, de care eram legat din lunile octombrie-noiembrie 1916 când am luptat pe acele meleaguri. Am unele publicații care indică creșterea populației orașelor. Au rămas atât de puține cu o sporire normală a locuitorilor. Îți amintești de șezătoarea Gândirii de la Râmnicul Vâlcii? Fuit quondam Illioneum 5. Vezi tu, Nichifore, eu nu mă împac cu marile orașe. Am o oroare de blocuri. Stau într-un bloc care la nr. 13 are 120 de apartamente, fiecare de 90 m, și
Noi contribuții despre epistolograful Pamfil Șeicaru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6340_a_7665]
-
rămîn sub ochii atenți ai colectivității sătești, care le-a privegheat și eforturile cuminți și hîrjoana. Serioasa determinare nu exclude un anume balans, mai degrabă hîtru - Ne dați ori nu ne dați? -, repetițiile susținute se întretaie cu povești de tihnită șezătoare. E ca și cum cei care s-au angajat să asigure reviviscența colindelor, în acel anotimp, se feresc să le smulgă din humus-ul binefăcător în care-și proteguie făptura. Multiplicitatea neistovită încrucișează conivențe între spețe și rezurecții de paradigme aparent distante
Colindăm… colindăm… colindăm… by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/2901_a_4226]
-
în Balcani - de John Nandriș (trad.: Nicolae Păuna Scheianu), Vremea. Magie meteorologică de Pamfil Bilțiu și Maria Bilțiu. Unele texte cuprind evocări ale unor momente de o tulburătoare frumusețe din viața satului românesc de altădată. Nicoară Timiș povestește cum erau "șezătorile de odinioară" la Borșa: " După ce cinau, fetele veneau la șezătoare. Unele cu caiere de lână ori de cânepă, altele cu cosăle, sau tricotau ciorapi și mănuși. Cele mai tinerele fete erau însoțite la șezătoare de mamă sau bunică. Lucrul fetelor
Folclor din timpul comunismului și nu numai... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14853_a_16178]
-
Magie meteorologică de Pamfil Bilțiu și Maria Bilțiu. Unele texte cuprind evocări ale unor momente de o tulburătoare frumusețe din viața satului românesc de altădată. Nicoară Timiș povestește cum erau "șezătorile de odinioară" la Borșa: " După ce cinau, fetele veneau la șezătoare. Unele cu caiere de lână ori de cânepă, altele cu cosăle, sau tricotau ciorapi și mănuși. Cele mai tinerele fete erau însoțite la șezătoare de mamă sau bunică. Lucrul fetelor dura cam până la miezul nopții. în șezătoare veneau și feciori
Folclor din timpul comunismului și nu numai... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14853_a_16178]
-
altădată. Nicoară Timiș povestește cum erau "șezătorile de odinioară" la Borșa: " După ce cinau, fetele veneau la șezătoare. Unele cu caiere de lână ori de cânepă, altele cu cosăle, sau tricotau ciorapi și mănuși. Cele mai tinerele fete erau însoțite la șezătoare de mamă sau bunică. Lucrul fetelor dura cam până la miezul nopții. în șezătoare veneau și feciori. Aceștia cântau din fluier, ori spuneau povești. Gazda casei, om mai în vârstă, spunea diferite întâmplări și povești. Și fetele horeau hori frumoase, de
Folclor din timpul comunismului și nu numai... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14853_a_16178]