166 matches
-
CONT DEBITE-ÎNCASĂRI - BUGETE LOCALE - ┌──────────────────┐ │ Către ........ │ └──────────────────┘ în perioada ianuarie - ............. anul 199 .............. �� - mii lei - ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Debitul Încasări de la Din col. începutul anului 6 înca- din: TOTAL sări în ─────────────────────────── ÎNCASĂRI numerar Codul Denumirea Cod Cu- Rămă- Cu- Rămă- Fără venitului rând rent șiță rent șiță debit (inclusiv majorări) ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── A B C 1 2 3 4 5 6=3+4+5 7 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 01.02 Impozitul pe profit*) 01 03.02.01 Impozitul pe veniturile liber-profesioniștilor, meseriașilor și ale altor persoane fizice independente și asociații familiale 02
ANEXĂ din 2 octombrie 1995 (*actualizată*) referitoare la modelele formularelor tipizate, caracteristicile, precum şi modul de tipărire, difuzare, utilizare şi păstrare a acestora - Anexa nr. 1b**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261818_a_263147]
-
tăiere cu ferăstrăul pe două fețe principale ex 4418 -Tâmplărie și dulgherie de clădiri din lemn Prelucrare în care toate materialele folosite sunt clasificate într-o poziție tarifară alta decât cea a produsului. Totuși, panourile celulare din lemn, șindrila și șițele pot fi folosite -Bordurate și formate Bordurare sau formare ex 4421 Șipci de splint; cuiere din lemn sau cuie pentru încălțăminte Prelucrare din lemn de la orice poziție tarifară cu excepția lemnului tras din poziția tarifară 4409 ex Capitolul 45 Plută și
jrc4151as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89315_a_90102]
-
cumpărat moșia lui Ioan Vărzaru. Nu se știe nimic despre meșterii, arhitecții, inginerii care au executat această lucrare. Biserica destul de mare, a fost construită în formă de corabie cu două turle. Tradiția spune că abia se terminase de acoperit cu șiță, când - datorită unei neglijențe a lucrătorilor - a luat foc și a fost mistuit întregul acoperiș, care a fost apoi refăcut tot cu șiță, iar în anul 1937 șița a fost înlocuită cu tablă zincată. Pictura bisericii a fost executată de
Măncioiu, Argeș () [Corola-website/Science/300629_a_301958]
-
construită în formă de corabie cu două turle. Tradiția spune că abia se terminase de acoperit cu șiță, când - datorită unei neglijențe a lucrătorilor - a luat foc și a fost mistuit întregul acoperiș, care a fost apoi refăcut tot cu șiță, iar în anul 1937 șița a fost înlocuită cu tablă zincată. Pictura bisericii a fost executată de pictorul Gheorghe Corbu din București (frescă), iar între anii 1968-1969 pictorul Ion Anghel din Curtea de Argeș înlocuiește această pictură cu una în stil realist
Măncioiu, Argeș () [Corola-website/Science/300629_a_301958]
-
cu două turle. Tradiția spune că abia se terminase de acoperit cu șiță, când - datorită unei neglijențe a lucrătorilor - a luat foc și a fost mistuit întregul acoperiș, care a fost apoi refăcut tot cu șiță, iar în anul 1937 șița a fost înlocuită cu tablă zincată. Pictura bisericii a fost executată de pictorul Gheorghe Corbu din București (frescă), iar între anii 1968-1969 pictorul Ion Anghel din Curtea de Argeș înlocuiește această pictură cu una în stil realist în ulei. Biserica a avut
Măncioiu, Argeș () [Corola-website/Science/300629_a_301958]
-
Ghiordunescu, Pr. C-tin M. Popescu, Pr. Ion Lepădatu, Pr. Ghe. Bîrsoianu, Pr. D-tr Tudose, iar în prezent Pr. Octavian Duminică. Biserica a fost reparată în 1937, refăcându-se tencuielile exterioare și interioare, s-a revizuit mobilierul, s-a înlocuit șița cu tablă zincată, etc...Valoarea lucrărilor s-a ridicat la circa 100.000 lei, sumă acoperită în intregime de Prefectura județului Argeș și primăria comunei Dedulești, contribuția enoriașilor fiind foarte mică. A mai fost renovată între anii 1966-1969, când i
Măncioiu, Argeș () [Corola-website/Science/300629_a_301958]
-
spațioasă, care nu avea ferestre pe pereții exteriori; lumina era primită indirect, prin ferestre ce corespundeau în pridvor; toate camerele au fost tăvănite cu grinzi aparente de lemn, numai beciul era boltit cu zidărie în semicilindru; învelitoarea a fost de șiță; nu se cunoaște cum a fost decorațiunea exterioară sau elementele arhitecturale interioare...» ("ibid"., p. 140).
Tatomirești, Dolj () [Corola-website/Science/300418_a_301747]
-
năvălirile turcilor și tătarilor erau foarte dese, locuința sub pământ, bordeiul. Bordeiul, este o construcție cu dimensiuni reduse, care se poate efectua repede, săpând pământul. El poate avea formă paralelipipedică sau rotundă și este acoperit cu paie, cu nuiele sau șiță, materii prime la îndemână. Are o singură cameră, ferestrele mici acoperite cu membrană din vezică de bou, pentru a păstra căldura sau cu șiță de lemn. În perioadele mai blânde istoric, bordeiul prezintă o anexă laterală săpată în pământ care
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
pământul. El poate avea formă paralelipipedică sau rotundă și este acoperit cu paie, cu nuiele sau șiță, materii prime la îndemână. Are o singură cameră, ferestrele mici acoperite cu membrană din vezică de bou, pentru a păstra căldura sau cu șiță de lemn. În perioadele mai blânde istoric, bordeiul prezintă o anexă laterală săpată în pământ care preia rolul de cămară sau cameră pentru depozitarea alimentelor. Vatra este construită în mijlocul încăperii din piatră, pământ și din lut și are dublu rol
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
abside sunt decorate cu firide alungite, iar sub cornișă se află un rând de ocnițe mici. Acoperișul este înalt, cu rupere în pantă, se prelungește deasupra absidelor și formează o streașină largă, specifică zonei din preajma munților. El este învelit cu șiță de brad. Interiorul bisericii este luminat prin șase ferestre: câte una pe fațadele laterale ale pronaosului, una pe peretele sudic al încăperii mormintelor, câte una în axul absidelor laterale ale naosului și încă una în axul absidei altarului. Interiorul bisericii
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
cadre de piatră. La ultimul etaj se află un balcon de lemn așezat pe grinzi puternice sprijinite pe console de lemn. Acoperișul turnului este înalt și în patru ape, cu o rupere în pantă foarte pronunțată. El are învelitoare din șiță și se prelungește peste galeriile balconului. Turnul avea un rol defensiv, în încăperile de la etaj putându-se refugia apărătorii complexului, împreună cu odoarele de preț ale mănăstirii. Scara care ducea la etaj putea fi distrusă pentru a-i împiedica pe invadatori
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
sculptați, ce se termină în arcade ondulate de zidărie, prelungit cu sală în consolă, cu stâlpi și pălimar din baluștri strunjiți de lemn, cu profilatură simplă din tencuială la ferestre, cu gârlici, în goluri arcuite sub foișor, și învelitoare de șiță. Unelte lucrate meșteșugit în lemn sau fier, folosite de țăranii musceleni în decursul vremi, indică principalele lor îndeletniciri: păstoritul, culesul, vânătoarea, pescuitul, agricultura, cultura, prelucrarea lemnului și a pietrii de Albești, olăria, fierăria etc. O bucătărie țărănească, smulsă parcă din
Câmpulung () [Corola-website/Science/303859_a_305188]
-
lui Burcel ca să-și cumpere boi și plug pentru a nu mai necinsti ziua de odihnă, Duminica. Toate construcțiile ridicate pe Movila lui Burcel sunt din lemn. Biserica-paraclis este căptușită în interior cu polistiren și lambriu, iar în exterior cu șiță (draniță), acoperișul fiind de asemeni din șiță. Sculptura interioară a bisericii (străni, iconostase, scaun arhieresc, tetrapoade și catapeteasmă) a fost realizată în lemn de stejar de o echipă de artiști populari condusă de Ovidiu Țucă din Vânători Neamț, iar pictura
Mănăstirea Sfinții Împărați Constantin și Elena de pe Movila lui Burcel () [Corola-website/Science/312803_a_314132]
-
plug pentru a nu mai necinsti ziua de odihnă, Duminica. Toate construcțiile ridicate pe Movila lui Burcel sunt din lemn. Biserica-paraclis este căptușită în interior cu polistiren și lambriu, iar în exterior cu șiță (draniță), acoperișul fiind de asemeni din șiță. Sculptura interioară a bisericii (străni, iconostase, scaun arhieresc, tetrapoade și catapeteasmă) a fost realizată în lemn de stejar de o echipă de artiști populari condusă de Ovidiu Țucă din Vânători Neamț, iar pictura catapetesmei aparține profesorului C. Ciubotaru din Târgu
Mănăstirea Sfinții Împărați Constantin și Elena de pe Movila lui Burcel () [Corola-website/Science/312803_a_314132]
-
ocnițe și cornișă se află două șiruri de discuri smălțuite de diferite culori și cu ornamente in relief (discul solar, stema Moldovei, animale fantastice ș.a.). Acoperișul este simplu, în doua ape, având învelitoare din țiglă roșie. Anterior, aceasta era din șiță. Printre trăsăturile care o deosebesc de alte construcții ecleziastice ștefaniene sunt de remarcat următoarele: În lăcașul de cult se intră prin două uși: una situată pe latura vestică și alta prin care se intră în diaconicon. Ușa de intrare de pe
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Vaslui () [Corola-website/Science/311597_a_312926]
-
două perechi de tălpi încrucișate, care pe măsură ce se înalță se strâmtează, terminându-se cu un foișor pătrat în mărime de 1,8 x 1,8 m și cu un acoperiș cu opt pante, totul formând trei suprapuneri de streșini din șiță, asemănătoare cu cele ale bisericilor din Rădulești și Lăpugiu de Jos, ambele în zona Hunedoarei. Sprijiniți pe tălpi masive din lemn de stejar, de 20 x 25 cm, pereții confecționați din bârne de brad, cioplite pe patru fețe, de 14-15
Biserica de lemn din Săcalu de Pădure () [Corola-website/Science/311432_a_312761]
-
în ordine, Iuvenalie Cralnic, Chiril Șaramet, Martinian Rădulescu, Damian Tivig și Gherasim Manda. La școala de meserii din Vădeni s-a lucrat mobilierul din interiorul bisericii: ușile de la intrare, ușile împărătești, sfeșnice, strane, iconostas, jilțul arhieresc. Biserica se acoperă cu șiță. Pictorul Vasile Avramescu lucrează patru ani la restaurarea picturii în forma ei veche, după ce înlătură adăugirile inestetice ale restauratorilor anteriori. La 17 noiembrie 1940 Sfântul Schit este sfințit de Î.P.S. Mitropolitul Nifon Criveanul. În 1960, Schitul Logrești a fost
Mănăstirea Logrești () [Corola-website/Science/312451_a_313780]
-
a fost desființat, în urma unui decret dat de comuniști, devenind biserică a parohiei Logrești. În anul 1976, biserica schitului de la Logrești a fost declarată monument istoric. Au început reparațiile, sub conducerea preotului paroh Ioan I Popescu, s-au acoperit cu șiță de brad: biserica, clopotnița și casa stăreției. Abia pe la începutul anului 1990, în așezarea monahală din Logrești se repun bazele vieții monahale, la inițiativa ÎPS Nestor Vornicescu, mitropolitul Olteniei din acea vreme, schitul fiind redeschis de un grup de maici
Mănăstirea Logrești () [Corola-website/Science/312451_a_313780]
-
peste pronaos și boltit peste naos și altar. Intrările, spre naos și absidă, sunt marcate prin pilaștrii crestați, într-o suprapunere de forme geometrice; pentru decorul sculptat merită a fi menționate și consolele pereților exteriori. Acoperișul are o învelitoare de șiță, iar clopotnița de peste pronaos, cu foișor în consolă și coif înalt, ascuțit, imprimă edificiului o ținută monumentală. Din patrimoniul bisericii au făcut parte o serie de tipărituri valoroase, multe provenite de la sud de Carpați: Cazanii, București, 1732; două exemplare din
Biserica de lemn din Chețani () [Corola-website/Science/310136_a_311465]
-
fost dată în folosință, de autoritățile comuniste, bisericii ortodoxe. Recent, ea a reintrat în posesia micii comunități greco-catolice din Chețani. Au fost construite o poartă de acces în curtea bisericii și un gard împrejmuitor și a fost refăcută învelitoarea de șiță.
Biserica de lemn din Chețani () [Corola-website/Science/310136_a_311465]
-
anului 1700 pe valea Crasnei, în satul Derșida. Forma pereților este dreptunghiulară, cu absida decroșată poligonală, cu cinci laturi. Pronaosul are tavanul drept, iar naosul și altarul câte o boltă semicilindrică, ultima terminându-se în timpanul de est. Acoperișul de șiță are clopotnița deasupra pronaosului, înconjurată de patru turnulețe. Se mai remarcă și brâul median în torsadă. Prispa este bogat ornamentată și este situată pe latura de sud. Chenarele șerpuitoare de pe arcade alunecă pe stâlpii de secțiune dreptunghiulară, pentru a însoți
Biserica de lemn din Derșida () [Corola-website/Science/309825_a_311154]
-
-o nici-o școală.”" În ultimii ani, biserica a beneficiat de lucrări de restaurare. Finalizate în anul 2009, acestea au făcut ca biserica să își recapete frumusețea de odinioară. În cadrul acestor lucrări, acoperișul de tablă a fost înlocuit cu unul de șiță, structura turnului supraînălțat a fost refăcută, tencuiala bisericii a fost reparată și zugrăvită într-o nuanță de albastru iar de pe stâlpii pridvorului a fost îndepărtat materialul care le acoperea frumoasele decorații sculptate. Biserica a fost sființită în data de 26
Biserica de lemn din Lozna () [Corola-website/Science/309842_a_311171]
-
reconstruit muluerile gotice ale ferestrelor din pridvor, s-a refăcut acoperișul bisericii și soclul etc. În anul 1952 au fost efectuate o serie de săpături arheologice. În 1986, s-au desfășurat lucrări de consolidare a bisericii, fiind înlocuit acoperișul de șiță cu unul nou care respecta însă formele învelitorilor tradiționale, compartimentate ale bisericilor din Moldova, după cum apăreau în tablourile votive. În 1992 au fost realizate intervenții urgente de consolidare a fracturilor și desprinderilor de strat pictural din turlă și din exteriorul
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
a fost acoperită inițial cu învelitoare de plumb, dar aceasta a fost furată în urma invaziilor care au avut loc în Moldova în secolele al XVI-lea și al XVII-lea. Astfel, acoperișul a fost refăcut de mai multe ori din șiță (șindrilă lungă și îngustă confecționată din brad sau fag). Cu prilejul lucrărilor de restaurare conduse de Romstorfer, acoperișul a fost realizat între anii 1904-1910 din țiglă smălțuită și colorată. În interiorul bisericii se intră printr-un pridvoraș adăugat pe latura nordică
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
racordată, la linia pereților, prin panouri curbe. Tavanul pronaosului ca și suprafețele din naos, ce fac trecerea de la planul poligonal al bolții la cel dreptunghiular, se reazemă pe console cioplite. Pictura pereților a fost afectată de ploi când învelitoarea de șiță era prăpădită (mai ales după ridicarea, în 1882, a bisericii de zid). Crâmpeie de decor se află, probabil, sub îmbrăcămintea de scânduri. Pe bolta naosului sunt reprezentate zece momente din viața lui Iisus Hristos, a căror realizare se poate atribui
Biserica de lemn din Tulgheș () [Corola-website/Science/314117_a_315446]