805 matches
-
ca apa vărsată pe lespede, / iar ziua s-o lungim peste noapte ! / Pe Vidros, vă zic, să-l harponăm fără milă, / să omorâm Vidrosul din râul Vidros ! // Din oasele Vidrosului să ne facem stâlpi de casă / și din solzii lui, șindrilă, / iar carnea lui s-o mâncăm înlăuntru / la nuntă, vă zic. (SOrd, II, 189 sq.). XVII. Treapta estetică: Operele imperfecte (1979). Un pseudotratat de estetică se conjugă la un mod poetic extrem de original în Operele imperfecte de Nichita Stănescu. Pornind
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (3) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361638_a_362967]
-
folosirea ca unealtă de bază a unui târnăcop împrumutat de la un vecin. Oricum, în faptul serii, se odihneau stând liniștiți la masă, cu stacanele în față și proiectând, din vorbe, acoperișul fântânii, unul frumos, meșterit tot după tradiție, desigur cu șindrilă cătrănită, pentru a da acea notă de lucru trainic, făcut să dăinuie peste vremuri. - O fi vorba oare doar prostie, că asta, la drept vorbind, nici nu-i păcat fundamental, sau sunt niște lichele leneșe, care-și râd de bietul
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
aici. Nivelul inferior era realizat în tehnica murus dacicus, în timp ce nivelul superior era din cărămidă incomplet arsă, dar și arsă până la roșu (dimensiunile unei cărămizi: 48 x 24 x 8-9 cm). Acoperișul, sprijinit pe bârne masive din stejar, era din șindrilă. Aceasta este deducția arheologilor după ce, analizând cenușa bine sedimentată de la Căpâlna, n-au găsit deloc fragmente de țiglă antică, în schimb au găsit bârne arse, lungi de 2,25 m și groase de cel puțin 15 cm. Turnul-locuință este de
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
ce-mi dă viață! Chiar dac-ar fi să ratăcesc prin lume Ți-aud chemarea-n murmur de verbine Căsuța mea, mi-ești sfântă rugăciune Așteaptă-mă, mereu mă-ntorc la tine! O VIAȚĂ NEGLIJATĂ... Pe pământul rece, lângă o șindrilă Frageda suflare-n cârpe-nfășurată Pură precum crinul, iat-o, aruncată De a sa mămică, dură, fără milă. Genele-i sunt ude, scâncetu-i ușor Frig și foame-i este, muguraș de floare, Somnu-i dă târcoale dar și-al mamei dor Oare
OMAGIU MAMEI (POEME) de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345548_a_346877]
-
vremea lui Negru Vodă ce zideau ziua se dărâma noaptea. Se zice că meșterul și-a zidit soția, pe Ana, și a reușit să definitiveze ridicarea bisericii. Dar li s-au luat schelele și ei și-au făcu aripi din șindrila de pe acoperiș și au zburat. Din locul unde a căzut Manole a țâșnit un izvor... În biserică se află racla cu moaștele Sfintei Filofteea la care zilnic vin mii de credincioși să se roage pentru sănătate și mântuire de păcate
TRANSFĂGĂRĂŞANUL ŞI SPLENDORILE SALE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 877 din 26 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354934_a_356263]
-
adusă de domnul Vladimir Tomoiagă de pe munte în amintirea bunicii căreia i-a aparținut și din respect pentru tradiții. Casa este construită din bârne îmbinate cu încheieturi tip coadă de rândunică, etanșate cu mușchi vegetal, are grinzi, este acoperită cu șindrilă din lemn, la geamuri este prevăzută cu vergele (bare metalice), se compune dintr-o cameră și un pridvor. Domnul Tomoiagă și-a propus refacerea gospodăriei țărănești tradiționale. Astfel în interiorul casei se află obiecte de familie, lăzi de zestre, covoare, straie
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
unelte cu o coadă de lemn și o cange metalică la capăt, utilizate la rostogolitul buștenilor, halău (uluc săpat în lemn pentru adăpatul animalelor). În curtea casei se află un car și o fântână cu roată și cu acoperiș de șindrilă. O altă casă tradițională, veche de peste 100 de ani, aparține doamnei Țăran Leontina, în vârstă de 90 de ani, care și-a dedicat toată viața cusutului și țesutului realizate în cea mai mare parte la lumina lămpii. Privită din exterior
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
din zid de piatră de râu și calcar de stâncă până la etaj, în grosime de 70 de centimetri iar etajul este înălțat din cărămidă, zidul având o grosime de 60 de cm. La început, noua construcție a fost învelită cu șindrilă (șiță), executată de oameni de-ai locului, abia mai târziu adăugându-i-se alte rânduri de șiță, pentru ca după războiul întâi mondial, localul să fie acoperit cu tablă. Școala se compune dintr-un singur corp omogen, structurat în două pavilioane
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (VIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355549_a_356878]
-
școlile de la sate fiind frecventate de către un număr mult mai mic de școlari. Catagrafia satului Rucăr din anul 1838 cuprindea 375 de familii, intrând, în privința localului de școală, în prima categorie. Ea a fost construită din bârne și acoperită cu șindrilă. Majoritatea școlilor sătești din județul Muscel au fost construite din nuiele lipite cu pământ. Dintru început Eforia Școalelor a sperat că, pentru construirea localurilor de școală, proprietarii vor sprijini ridicarea unor astfel de școli; dar aceștia nu au avut o
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355677_a_357006]
-
după cum se-ncearcă în ițire comunicativă chiar titlul volumului, cu punerea „în trenă“ a unui obsedant motiv frământător de lumi din surprinzătoare abisuri temporale, nu vreunul autohton-pelasg > valah de Carpați / Dunăre, cum, de pildă, „motivul zborului cu aripi confecționate din șindrilă, nicidecum din penele păsărilor ucise“ (ca ale eroului Manole, din balada noastră brodată în mitemele jertfei zidirii, încă în benefic circuit), ci unul cretan-antic („nostalgia sudului pelasgo-minoic“), al „pluralității“ / „multiplicării“ („xeroxării“) Icar-ului, adică al „icarilor timpului“, deci a aparținătorilor „la
LIRISMUL DE PE TĂIŞUL ALBASTRU AL UNUI HANGER SELENAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370601_a_371930]
-
cutremurului din 1940 Biserica a fost grav avariată și restaurată în anul 1950. Inițial pictura veche a fost lucrată în frescă, în 1928 în ulei și în 1952, după restaurare iar în frescă. La început Biserica a fost acoperită cu șindrilă și ulterior cu tablă. Este înconjurată de un zid alcătuit din piatră și tencuială. Astăzi pereții exteriori ai Bisericii sunt grav afectați de igrasie și din această cauză slujbele religioase se oficiază în capelă. Acesta este lăcașul în care am
HRAMUL BISERICII „SCHIMBAREA LA FAŢĂ A MÂNTUITORULUI”, LOCALITATEA PAREPA-RUŞANI, JUDEŢUL PRAHOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353412_a_354741]
-
copii de piatră, / din care sculptați sunt doar sfinții. Desigur, idealul de zbor s-a- ndeplinit aici, / și-o aură verzuie prevestește / un mult mai aprig ideal. («Elegia a opta, hiperboreeana» - SAlf, 108 sqq.). Ideea de zbor cu aripi confecționate din șindrilă (nu din penele păsărilor ucise / pierite în labirintul din Creta dedalică / icarică) aparține spațiului mitic „hiperboreu“, românesc-arhaic, și este asociată jertfei zidirii, jertfei întemeierii (atestată pentru prima dată în orizontul cultural al anului 5000 î. H., la Căscioarele - la sud
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (5) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352793_a_354122]
-
Negru Vodă ce zideau ziua se dărâma noaptea. Se zice că meșterul și-a zidit soția, pe Ana, si a reușit să construiască biserică. La final le-au luat schelele și muncitorii împreună cu meșterul lor și-au făcu aripi din șindrila de pe acoperiș și au zburat. Din locul unde a căzut Manole a țâșnit un izvor... În biserică se află racla cu moaștele Sfintei Filofteea la care zilnic vin mii de credincioși să se roage pentru sănătate și mântuire de păcate
NALBITORU ION --TRANSFĂGĂRĂŞANUL ŞI SPLENDORILE SALE (THE TRANSFĂGĂRĂŞAN NATIONAL ROAD AND ITS SPLENDOURS) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354460_a_355789]
-
adie inima-mi și învie, Deduce cântul ce mlădie izul de salvie, Inima din cântul păsărelelor în zbor, Aducând ideea poveștilor ca într-un fior... Ea: Toamna-i râsul de camuflaj cel fals, Ce nu acoperă nici cât de-o șindrilă, Pe casa năruită de somnul contrabas Și gândul păruit de-o emoție vibratilă. El: Dacă privindu-ți zâmbetul am adormit, Uitându-mă la gestul tău de curând ivit, Dintre ale tale profunzimi alese de vis, Căci privindu-te eu mă
TOMNATICE DIALOGURI de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353159_a_354488]
-
Articolele Autorului Sfințirea cozonacilor Întocmai ca-ntr-o carte de povești de spus la gura sobei, la poalele muntelui unde era casa noastră părintească, trăia un moș împreună cu baba sa într-o gospodărie veche, nu prea săracă, dar foarte veche. Șindrilele casei amenințau să zboare la fiecare vijelie mai puternică. Oarecum, casa era apărată de furiile vântului de livada destul de întinsă din preajma gospodăriei. De cum s-a topit zăpada, în jurul gospodăriei lor răsăriră flori rare de primăvară, sălciile începură să scoată muguri
SFINŢIREA COZONACILOR de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354108_a_355437]
-
construită mânăstirea, cert este că Parascheva, fiica boierului a trăit la mânăstirea construită de tatăl să și că acesta a donat mânăstirii o parte din averea lui. Prima biserică era construită din lemn, era lipită cu lut, văruită, acoperită cu șindrilă și cu iconostasul din lemn cu flori sculptate și suflate cu aur. Ea a fost distrusă în timpul unei invazii tătărești. În 1835 pe locul vechiului schit a fost construită din piatră Biserica de vară, în stil ruso-bizantin. Era mai mare
REPUBLICA MOLDOVA ŞI TRANSNISTRIA II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354555_a_355884]
-
și am vrea să ne oprim la o biserică pentru a aprinde lumânări în amintirea celor morți. În localitatea Cheia din comuna Moieciu, pe partea dreaptă a drumului zărim o biserică mică, cu acoperișul roșu de țiglă în formă de șindrilă, înconjurată cu un gard masiv de piatră. Este Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, monument istoric, de categoria A. În curte se află și cimitirul bisericii care o înconjoară pe trei din laturile ei. Pe pereții exteriori sunt pictate în culori vii
NATURĂ ŞI CIVILIZAŢIE ÎN JUDEŢUL BRAŞOV de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/347117_a_348446]
-
cascade. După 1990 localitatea Moieciu a devenit o puternică stațiune agroturistică, ceea ce a adus în peisajul ei arhitectonic o mulțime de pensiuni noi și moderne. Specificul tradițional este încă reprezentat de câteva case vechi alcătuite din lemn și acoperite cu șindrilă. Deși ne aflăm în plină iarnă, soarele își arată chipul reușind să îmbrace întreaga localitate în lumina lui aurie, rece și strălucitoare. Revenim la Predeal și vizităm Mânăstirea „Sfântul Nicolae”. În curtea acesteia se află, de fapt, două Biserici: „Sfântul
NATURĂ ŞI CIVILIZAŢIE ÎN JUDEŢUL BRAŞOV de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/347117_a_348446]
-
biserică având hramul " Intrarea în Biserică a Maicii Domnului", construită pe temelie de piatră în anul 1935, cu arhitectură caracteristică secolului al XX-lea. Aceasta a fost în ultimii ani într-un proces de consolidare, fiind îmbrăcată în exterior în șindrilă din lemn și pictată în interior în frescă, fiind sfințită de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel pe data de 16 septembrie 2007, în timpul conducerii (egumeniei) P.Cuv. Părinte Protosinghel Arsenie Rus. Cu binecuvântarea Î.P.S. Părinte Teofan - Arhiepiscopul Iașilor și Mitropolitul Moldovei
PĂRINTELE IEROMONAH HRISOSTOM FILIPESCU – EGUMENUL SCHTULUI ŢIBUCANI, JUDEŢUL NEAMŢ – UN OM AL BUCURIEI NEDISIMULTATE, AL PREZENŢEI SPIRITUALE RECONFORTABILE ŞI AL TINEREŢEI DUHOVNICEŞTI [Corola-blog/BlogPost/357699_a_359028]
-
scărpina spinarea în talpa dimineții cu gâfâit de rouă. Copacul acela cu emoții impertinente era acuzatul care violase poteca ce ducea frunzele în sanatoriul toamnei. Zilele cu ochii albaștri ascultau vântul strivindu-și aripile în acoperișul caselor cu buze de șindrilă. * Secera lunii tăia șoaptele stelelor rămase văduve în iatacul cu povești de adormit copaci. Nu mă mir că nu mă iubești. Am un loc gol în inimă unde seara năvălește mirosul tău de fântână cu apa lovită de buze. Văd
CU GÂNDU-N BUZUNAR de GEORGE BACIU în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357850_a_359179]
-
scărpina spinarea în talpa dimineții cu gâfâit de rouă. * Copacul acela cu emoții impertinente era acuzatul care violase poteca ce ducea frunzele în sanatoriul toamnei. * Zilele cu ochii albaștri ascultau vântul strivindu-și aripile în acoperișul caselor cu buze de șindrilă. * Secera lunii tăia șoaptele stelelor rămase văduve în iatacul cu povești de adormit copaci. * Nu mă mir că nu mă iubești. Am un loc gol în inimă unde seara năvălește mirosul tău de fântână cu apa lovită de buze. * Văd
GÂNDURI DE BUZUNAR de GEORGE BACIU în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357849_a_359178]
-
zbenguie pe albia râului. Amiaza cu obrajii roșii a ieșit la scaldă, aproape goală. Pe sub ceafa dealului aleargă un cal cu cerul în șa. Poteca dinspre pădure coboară încet, desculță, când pe lângă umbra fagilor, când pe lângă șoldul caselor pitite sub șindrila negricioasă mirosind a putregai. Norii gâfâind de sete moțăie pe dâra zării de dincolo de creștetul zăvoiului. La fântâna din colț, o fată din flori și-afundă sânii în zornăitul apei din palma ciuturii. Lângă ea, ulița mare își scutură praful
VREME ESTIVALA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357855_a_359184]
-
zbenguie pe albia râului. Amiaza cu obrajii roșii a ieșit la scaldă, aproape goală. Pe sub ceafa dealului aleargă un cal cu cerul în șa. Poteca dinspre pădure coboară încet, desculță, când pe lângă umbra fagilor, când pe lângă șoldul caselor pitite sub șindrila negricioasă mirosind a putregai. Norii gâfâind de sete moțăie pe dâra zării de dincolo de creștetul zăvoiului. La fântâna din colț, o fată din flori și-afundă sânii în zornăitul apei din palma ciuturii. Lângă ea, ulița mare își scutură praful
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
zbenguie pe albia râului. Amiaza cu obrajii roșii a ieșit la scaldă, aproape goală. Pe sub ceafa dealului aleargă un cal cu cerul în șa. Poteca dinspre pădure coboară încet, desculță, când pe lângă umbra fagilor, când pe lângă șoldul caselor pitite sub șindrila negricioasă mirosind a putregai. Norii gâfâind de sete moțăie pe dâra zării de dincolo de creștetul zăvoiului. La fântâna din colț, o fată din flori și-afundă sânii în zornăitul apei din palma ciuturii. Lângă ea, ulița mare își scutură praful
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
scărpina spinarea în talpa dimineții cu gâfâit de rouă. * Copacul acela cu emoții impertinente era acuzatul care violase poteca ce ducea frunzele în sanatoriul toamnei. * Zilele cu ochii albaștri ascultau vântul strivindu-și aripile în acoperișul caselor cu buze de șindrilă. * Secera lunii tăia șoaptele stelelor rămase văduve în iatacul cu povești de adormit copaci. * Nu mă mir că nu mă iubești. Am un loc gol în inima, unde seara năvălește mirosul tău de fântână, cu apa lovită de buze. * Văd
CU GÎNDU-N BUZUNAR de GEORGE BACIU în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358026_a_359355]