779 matches
-
pază. Nicicând nu dăduse față cu vreo jivină, nu! De fel nu era fricos și nici nu se gândea că va-ntâlni vreuna. Drept era, coada ochiului îl bucurase uneori cu năluca iute și veselă a unei veverițe, iar la șipot, când sorbea din binecuvântată răcoreală, fusese așteptat în respect și îngăduială de păsări mai mici sau mai mari. De toată mirarea! își spusese în sine, simțindu-se luat de suflet de către acestea. Ce mai, am devenit pădurean! râse, de data
PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344139_a_345468]
-
pe albastrul cer, sau mă fă un sloi de gheață, la porți nalte, un ienicer, fă-mă doamne vânt de noapte să bat diminețile, fă-mă murmur de șoapte să-mi cânt tinerețile, fă-mă doamne dacă poți, fă-mă șipot de izvor, fă-mă arcadă la porți să ascult cântec de dor. Referință Bibliografică: fă-mă doamne / Stejărel Ionescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2228, Anul VII, 05 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Stejărel Ionescu : Toate Drepturile
FĂ-MĂ DOAMNE de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377334_a_378663]
-
pe albastrul cer, sau mă fă un sloi de gheață, la porți nalte, un ienicer, fă-mă doamne vânt de noapte să bat diminețile, fă-mă murmur de șoapte să-mi cânt tinerețile, fă-mă doamne dacă poți, fă-mă șipot de izvor, fă-mă arcadă la porți să ascult cântec de dor. Citește mai mult fă-mă doamne fir de apăsă mă preling pe pământ,fă-mă lacrimă sub pleoapă,și pe buze - cuvânt,fă-mă doamne nor de ceațăsă
STEJĂREL IONESCU [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]
-
de ceațăsă plutesc pe albastrul cer,sau mă fă un sloi de gheață,la porți nalte, un ienicer,fă-mă doamne vânt de noaptesă bat diminețile,fă-mă murmur de șoaptesă-mi cânt tinerețile,fă-mă doamne dacă poți,fă-mă șipot de izvor,fă-mă arcadă la porțisă ascult cântec de dor.... XXIII. ÎNAINTE DE SFÂRȘIT, de Stejărel Ionescu, publicat în Ediția nr. 2222 din 30 ianuarie 2017. anonimii sunt cu toții dezafectați, și fiecărui anonim i s-a dat un nume anonim
STEJĂREL IONESCU [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]
-
Gândindu-se, ea stă, Iubitu-și adastă. Dragul ei din străinătate A lăsat-o-n singurătate. Cată pe drumuri, departe, Din niciun ungher, n-apare! O, dragostea mea, dragostea mea, Eu te voi aștepta! Zilele tot numărând, Sufletul meu săturând! Șipotele, 25.01.1980 Foto:Izzet Ziya Deniz, pictura Referință Bibliografică: Dragoste pribeagă (Poezie bilingvă turcă-română) / Urfet Șachir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1977, Anul VI, 30 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Urfet Șachir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
DRAGOSTE PRIBEAGĂ (POEZIE BILINGVĂ TURCĂ-ROMÂNĂ) de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1977 din 30 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378956_a_380285]
-
arunci pe ape, frângi ispitele din mers,Când pricepi că rugăciunea e-o rotiță-n Univers.... XVI. ÎN AMINTIREA TA..., de Georgeta Muscă Oană, publicat în Ediția nr. 1749 din 15 octombrie 2015. În amintirea ta, am lunecat pe struna șipotului de izvor și-am plâns până când cerul și-a înfrățit lacrima cu a mea, plouând în neștire. În amintirea ta, am întins mâinile să te cuprind, dulce plăsmuire, m-am strecurat în miezul înțelegerii terestre și am aprins rugul răbdării
GEORGETA MUSCĂ OANĂ [Corola-blog/BlogPost/379861_a_381190]
-
a fost vântul, soră, ploaia. În amintirea ta, dorință minerală în fibre-nsângerate, am plâns până când am devenit apă... Am înțeles nerostirea și m-am închis într-un cuvânt... tăcere... Citește mai mult În amintirea ta,am lunecat pe struna șipotului de izvorși-am plâns până când cerul și-a înfrățit lacrimacu a mea, plouând în neștire.În amintirea ta,am întins mâinile să te cuprind, dulce plăsmuire,m-am strecurat în miezul înțelegerii terestreși am aprins rugul răbdării. În amintirea ta,am
GEORGETA MUSCĂ OANĂ [Corola-blog/BlogPost/379861_a_381190]
-
Atâtea doruri strânse în cupa regăsirii Și mâinile-mi se-nalță spre cerul nesfârșit Și-Ți mulțumesc din nou că veșnic m-ai iubit! Se-alătură în cântul de slavă și-nchinare Atâtea frumuseți ce ai creat sub soare... Izvoarele în șipot și mii de păsărele Și vântul ce aleargă pe dealuri și vâlcele... Atâta măreție m-alină...mă-nfioară Când prinde a doini pe strune o vioară Căci parcă-ar fi arcușul chiar inima din piept Ce-Ți spune-n rugăciune: cu-
OMAGIU DIVIN 19 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381970_a_383299]
-
Autorului BUCOLICĂ Pădurea izbucnește-n primăvară: Potecile se zvântă-n frunze vechi, Mijesc albastru pajiștile-n soare De toporași, brândușe, tămâioare, Adună cuiburi păsări în perechi A câta oară? Izvoarele au izbucnit în cântec: Și-aruncă-n vale unda cristalină, Ce-n șipot proaspăt, clar se răsucește, Apoi din piatră-n piatră tot șoptește Un cânt de drag, de viață și lumină Ca un descântec. În vale, satul fumegă departe: Sunt rugurile-aprinse după datini; Căsuțe se-ntrevăd în zare, albe, În zarzăr înfloresc
BUCOLICĂ de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381372_a_382701]
-
2016. BUCOLICĂ Pădurea izbucnește-n primăvară: Potecile se zvântă-n frunze vechi, Mijesc albastru pajiștile-n soare De toporași, brândușe, tămâioare, Adună cuiburi păsări în perechi A câta oară? Izvoarele au izbucnit în cântec: Și-aruncă-n vale unda cristalină, Ce-n șipot proaspăt, clar se răsucește, Apoi din piatră-n piatră tot șoptește Un cânt de drag, de viață și lumină Ca un descântec. În vale, satul fumegă departe: Sunt rugurile-aprinse după datini; Căsuțe se-ntrevăd în zare, albe, În zarzăr înfloresc
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
mire ... Citește mai mult BUCOLICĂPădurea izbucnește-n primăvară:Potecile se zvântă-n frunze vechi,Mijesc albastru pajiștile-n soareDe toporași, brândușe, tămâioare,Adună cuiburi păsări în perechiA câta oară?Izvoarele au izbucnit în cântec:Și-aruncă-n vale unda cristalină,Ce-n șipot proaspăt, clar se răsucește,Apoi din piatră-n piatră tot șopteșteUn cânt de drag, de viață și luminăCa un descântec.În vale, satul fumegă departe:Sunt rugurile-aprinse după datini;Căsuțe se-ntrevăd în zare, albe,În zarzăr înfloresc florile dalbe
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
stă „de vorbă cu amintirile”: „mă întorc / ca o nălucă / și poposesc / în căușul umbrei tale, / îți ating gândurile / șoptind cuvinte de taină / amintirilor”. O încercare de pastel în vers alb aduce toamna în pagină: „cu veșmânt de crizanteme / și șipot de izvor, / peste noi doar vânturile / își mai încearcă răzlețul zbor / într-un anotimp în care / pământul îmbracă / ruginia haină a dimineții” (peste noi vânturile). În cele din urmă, poetul recunoaște: „pe arcadele trupului / clădim temple de lumină / și acoperim
DE STEJĂREL IONESCU (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347278_a_348607]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > ÎN AMINTIREA TA... Autor: Georgeta Muscă Oană Publicat în: Ediția nr. 1749 din 15 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului În amintirea ta, am lunecat pe struna șipotului de izvor și-am plâns până când cerul și-a înfrățit lacrima cu a mea, plouând în neștire. În amintirea ta, am întins mâinile să te cuprind, dulce plăsmuire, m-am strecurat în miezul înțelegerii terestre și am aprins rugul răbdării
ÎN AMINTIREA TA... de GEORGETA MUSCĂ OANĂ în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372590_a_373919]
-
lacrimi în gânduri rodire pasageră lumină străină prin trestii sublimă profilată ți-e umbra pe scorburi de perle poeme comoară de ramuri aprinse de stele cu mintea lasată să lunece pe cuvintele tale curate furate ratăciri nesfârșite călcând poteci din șipote vii crista.line orânduite de vremuri uitate de vânturi de foc ino.rog arzătoarele spații distanțe de vorbe columne de clipe rădăcini de abis reclădite din fum de rășină tămâie și descopăr că uit cum mă cheamă fiorul din Umbră
POEM HIERATIC XVIII TOAMNA APRINSĂ DE FRUNZE de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372203_a_373532]
-
răstimp în dulce tihna și-l petrec, pînă se coace recolta întreaga. Și Iată, că Luna secerișului, Ahania își azvîrli veșmintele-i de moarte; 345 Le-nfășură cu grijă, în tăcere, si mădularele-i care se luminau Se îmbăiară-n șipotul cel limpede al stîncii; apoi din peștera-i întunecoasa Ieși-n divină măreție. Urizen se ridicắ de pe scaunul său de domnie Pe áripi de-nzecită bucurie, bătînd din palme, din picioare, din radioasele-i arípe În noian: precum atunci cînd
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
surori îmi sînteți. 445 Eu cînt, și voi la cîntec îmi răspundeți; mă veselesc, și voi vă bucurați. Urmați-mă, O turme ale mele; acum vom coborî în vale. O ce gustoși sînt strugurii, care-nfloresc sub soare! Ce limpede șipotul stîncii, gonind printre nisipurile daurite! Ce reci linele adieri ale văiugii, si brațele rămuroșilor copaci! 450 Ferește-ne de soare; veniți și hai să stăm la umbră. Luvah al meu aici m-a așezat într-un tărîm încîntător și dulce
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
cultură“, nr. 1-2, 1999, Chișinău, coperta 1 verso. • Amândurora le mulțumesc și pe această cale. Prin acest act, cu data de 12 decembrie 1627 (emis după numai trei zile față de celălalt), Miron Barnovschi dăruiește mănăstirii sale din târgul Iașilor satul Șipotele pe Miletin, în ținutul Hârlău, și Muntenii, sat domnesc, ascultător de ocolul târgului Vaslui (fig. 1). Povestea satului Șipotele a fost dictată de domn diacului Borăleanul: „a fost mai înainte a lui Arbure, care s-a ridicat asupra domnului său
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
data de 12 decembrie 1627 (emis după numai trei zile față de celălalt), Miron Barnovschi dăruiește mănăstirii sale din târgul Iașilor satul Șipotele pe Miletin, în ținutul Hârlău, și Muntenii, sat domnesc, ascultător de ocolul târgului Vaslui (fig. 1). Povestea satului Șipotele a fost dictată de domn diacului Borăleanul: „a fost mai înainte a lui Arbure, care s-a ridicat asupra domnului său, și a fost ucis și i s-a luat satul pentru hiclenie. Și de atunci a tot umblat satul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de celălalt pretendent, stolnicul Petrea, alesul exilaților, venit în țară cu oaste poloneză. Drumul lui Joldea către altar („Și déciia au purces Joldea vodă pre Jijiia în sus, să meargă la Suceava, să facă nuntă”) a fost întrerupt brusc, la Șipote, și transformat într-un dezastru (cu „operațiile” rezervate pretendenților lipsiți de șansă). Același Ureche este atent la peripețiile împletite în jurul unui tron și al unei femei: „[...] de sârgu au trimis Alixandru vodă pre Moțoc vornicul cu o samă de oaste
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
șansă). Același Ureche este atent la peripețiile împletite în jurul unui tron și al unei femei: „[...] de sârgu au trimis Alixandru vodă pre Moțoc vornicul cu o samă de oaste înainte, ca să prinză pre Joldea vodă. Și prinzându-i calea la Șipote, neavându el nici o știre de nicăieri, l-au împresurat oastea cea leșască și l-au prinsu viu. Pre carele mai apoi, dacă au sosit Alixandru vodă, l-au însemnat la nas și l-au dat la călugărie”. Soacra ostilă va
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
rădicat cap pre Joldea la domnie, carele merge spre Suceava să facă nuntă cu Roxanda, de sârg au trimis Alexandru Vodă pre Moțoc vornicul cu o seamă de oaste înainte, ca să prinză pre Joldea Vodă, și prinzându-i calea la Șipote, neavând el nici o știre de nicăierea, l-au împresurat oastea leșască și l-au prins viu, pre carele mai apoi, dacă au sosit Alexandru Vodă, l-au însemnat la nas și l-au dat la călugărire”41. Luptele cu acești
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Târgoviște); marele clucer Tudoran Vlădescu din Aninoasa (ctitor al Mănăstirii Aninoasa din județul Muscel). Este la fel de impresionant șirul marilor feudali din Moldova care zidesc biserici la moșii. Portarul Luca Arbure avea curți și în Arbure și în ținutul Iașilor la Șipote; în ambele sate a zidit biserici. Marele spătar Toader Petriceicu, om de încredere al lui Vasile Lupu, a înălțat o biserică lângă casele de la Dorești din ținutul Botoșanilor. La fel, marele logofăt Dumitrașcu Ștefan (locțiitor la domeniul lui Miron Barnovschi
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
i-a determinat să-și construiască în zonă o reședință. “Valea se chiamă Prahova, după râul care curge d’adreptul din munte, aci vijelios, aci cu minte, azi răzvrătit, mâine liniștit (...). Curge pe o albie largă de pietre ca al șipotelor din Alpi. De amândouă părțile se reped spre el pâraie și pârâiașe spumoase care vin din depărtarea albastră a piscurilor ori căzând din stâncă în stâncă (...). La vârfuri lanțul de munți e știrbit și stâncos or uneori rotund și acoperit
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
apă). Mai sunt desigur și altele, dar în acest caz schimburile se pare că au fost reciproce. Cu rezonanță onomatopeică avem ciuroi (lat. cibrum) pentru un izvor ce țâșnește (vezi comuna Ciuroiu din județul Dolj, Aquae în antichitatea romană) și șipot (slav. șipotŭ), cu același înțeles. În colinele subcarpatice ale Buzăului, cu multe toponime din substratul traco-dacic, pârâul Fisici are o vale cu izvoare ce piștesc din maluri. Repartiția teritorială și clasificarea apelor României. Pentru necesitățile cadastrării apelor României s-au
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
minoră; de exemplu Repedea, afluent pe Bistrița năsăudeană, Limpedea pe cea nemțeană. În sudul țării, prin contact direct cu sârbi, bulgari și turci, Dunărea nedespărțindu-ne, dimpotrivă, înlesnindu-ne legăturile, am preluat cuvinte legate de ape, precum gârlă, crac (braț), șipot (izvor), de la bulgari; iar bunar (fîntînă) și ierugă (iazul morii) de la sârbi. Afluentul Vedei, Teleormanul, își are numele (ca și județul) de la denumirea turcă Deliorman = Pădure Nebună, dat pe vremuri imensului codru al Vlăsiei, ce cobora pe Argeș, de la munte
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]