939 matches
-
lungul unei vieți, că ea ce să mai facă cu ele dacă tot se sinucide, ceea ce nu o împiedică să ascundă totuși, ca măsură extraordinară, obiectele contondente de prin casă într-o ladă bine pitită în debara. Totul culmină cu șiragul de scoici, dragul de el, pe care i-l cadorisi, ca un gest de supremă împăcare cu moartea, barmanului Florin. Șiragul ei de scoici, împletit de Viorel, tipul ăla mișto din Vama Veche, care purta mereu la el un zâmbet
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
totuși, ca măsură extraordinară, obiectele contondente de prin casă într-o ladă bine pitită în debara. Totul culmină cu șiragul de scoici, dragul de el, pe care i-l cadorisi, ca un gest de supremă împăcare cu moartea, barmanului Florin. Șiragul ei de scoici, împletit de Viorel, tipul ăla mișto din Vama Veche, care purta mereu la el un zâmbet șăgalnic și o piele bronzată ca de drac și care, în timp ce râdea că al naibii romantism cu obiceiurile lui milenare se
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
îi zâmbea candid dintre chiloții înșirați pe sârma din bucătărie. De fapt, nu era nici o mătușă în chiloții lui, dar lui Gigi Pătrunjel i se părea că o zărește atârnând de un cârlig urecheat, din lemn brut, încheind cu succes șiragul. Își frecă tâmplele, se repezi la chiuvetă și își umplu un pumn cu apă rece. Bău hulpav, pe nerăsuflate, dar senzația de sete nu-l părăsea, indiferent de can titatea de lichid pe care o ingurgita. Ba chiar arsura din
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
prin incompatibilitatea expiatoare a acestora, în climatul unei tensiuni de mirabilă adversitate față de real. Un soi de asceză luciferică, artificiul poate fi socotit o compensare față de incapacitatea de a accede la originarul obsedant, de-a mai realiza unitatea primordială. Sclipitor șirag de "cioburi fragmente firimituri", surogat al paradigmelor, acesta reverberează în suita de eforturi ce "fură identitatea", precum un har al unui "înger invers". Un artificiu habitual, livrescul: "cărțile și trupurile care lucrează ca niște dălți la alura noastră post-umană / iubirea
Între natură și artificiu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7199_a_8524]
-
reuni toate aceste proiecții și fantasme ale unui protagonist ce simte "că-i țâșnește sufletul prin creștetul capului". Volumul e plin de emanații și câmpuri energetice, uși secrete spre alte dimensiuni, corpuri meteorice, "cristice" (ghilimelele îi aparțin autorului) și un șirag de sistem-informație-revoluție. Oceanul originar, cu infinite resurse, și realitatea spirituală paralelă, cu prefigurarea și conservarea unei noi energii, completează acest decor astral, ce scapă presiunilor atmosferice și istorice. În altă viață, dinspre finalul cărții de față, dă o stranie senzație
Fiți pe aproape by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7704_a_9029]
-
copilul acestuia. Imediat după accident, Julie încearcă să se sinucidă, fără a reuși, iar apoi provoacă o ruptură totală cu trecutul, se refugiază la Paris, abandonează orice relație care să-i amintească de ceea ce a fost înainte, mai puțin un șirag de pietre albastre dintr-o lampă, firul subțire care o leagă de trecut. Tot ceea ce face echivalează simbolic unei morți asumate, unei dureri care nu poate fi stăpînită. Gesturile ei au o duritate care reclamă deopotrivă sensibilitatea exacerbată pînă la
Pur și simplu Albastru by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9688_a_11013]
-
omului. Lângă unele din măsuțe se vedeau chiar și buturugi, care la nevoie țineau loc de scaune. De bagdadie atârnau lămpile și felinarele trebuitoare la vreme de seară...Alături de hornoaică se găseau câteva legături de usturoi, de ceapă și un șirag de chipăruși roșii ca stacojul, din care crâșmărița punea dinaintea mușteriilor când avea borș de fasole... Vizibil mulțumit, moș Dumitru și-a tras pălăria pe frunte și a înaintat către tejghea, salutând mușteriii aflați la câteva măsuțe. Apoi s-a
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
ochi, să nu ne găsească taică-tu ca două curci plouate. A doua zi Simona a plecat spre noul ei post în învățământ. Tatăl ei nu știa ce să-i mai pună în valiză. I-a adus până și un șirag de covrigi proapeți presărați cu sare și mac. Fata tatii, fata tatii, îi zicea el mereu, pleci în lumea largă și noi rămânem cu atâta întuneric în suflet și în casă. Simona l-a îmbrățișat și pentru prima dată i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
mac, cum îți plac ție, dar la ora asta... spuse tatăl ei după ce se dezmetici din învăluirea prilejuită de întâlnirea cu fiica sa dragă. Tată, tată, nu mai sunt copil! Ba pentru mine ești! Mâine am să-ți cumpăr un șirag întreg de covrigi calzi, cu mac, cum îți plac ție! Acasă, masă mare. Mama ei ieși în prag să-și întâmpine odorul. Timp de o lună și jumătate, Simona trăi în sânul familiei zile de neuitat. Dormea dimineața până târziu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
odaie. Abia văzând ușa închisă în urma ei, Ioana se lipi de perete și se așeză încet jos. Lacrimile care până atunci o ascultaseră, acum nu mai doreau să aștepte, curgeau una după alta, de parcă erau puse pe ață ca un șirag de mărgele. - Au vândut-o! Au vândut-o! Casa părintescă nu mai este a noastră! zicea ea plângând. Au vândut pereții care văzuseră cum crescuse ea, care îi adăpostiseră pe ei toți de frig și de căldură, de ploi și
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
a tăia cu câteva zile înainte porcul și pregătitul bucatelor tradiționale. Anul Nou, cu pomenirea Sfantului Ierarh Vasile cel Mare, sosea cu urătura pe care o strigam pe la casele rudelor și cunoscuților. Urăturile erau pregătite și învățate din timp. Ce șirag de colăcei purtau copiii pe umăr! Ce fericiți eram, umblând prin zăpadă de la o casă la alta! În ajunul pomenirii celor Patruzeci de sfinți mucenici din Sevastia, obișnuiam să organizăm o clacă cu toți verișorii împreună, care puteau participa, la
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
a tăia cu câteva zile înainte porcul și pregătitul bucatelor tradiționale. Anul Nou, cu pomenirea Sfantului Ierarh Vasile cel Mare, sosea cu urătura pe care o strigam pe la casele rudelor și cunoscuților. Urăturile erau pregătite și învățate din timp. Ce șirag de colăcei purtau copiii pe umăr! Ce fericiți eram, umblând prin zăpadă de la o casă la alta! În ajunul pomenirii celor Patruzeci de sfinți mucenici din Sevastia, obișnuiam să organizăm o clacă cu toți verișorii împreună, care puteau participa, la
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
care le purta azi dimineață. Nu înțeleg. Când ne îndreptăm spre mașină, văd că are o mică cocoașă. Am o tresărire. Se întoarce, de parcă ar fi simțit reacția mea, și râde cu un râs molipsitor. Dinții ei strălucesc ca un șirag de perle. Mă simt vinovată. Ne urcăm în mașină și ne întoarcem spre casă. E după-masă devreme. Mașina zboară prin suburbiile imense ale Sydney-ului, Kati îmi vorbește într-o franceză catifelată, poposim pe toate plajele de pe malul de est al
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
fete și băieți, îmbrăcați la întâmplare, care zădărâră câinii pe noul venit. Norocul lui că ieși, ca din pământ, un flăcăiandru oacheș, cu părul de smoală, cu o față purtătoare de un zâmbet luminat de bunăvoință, pe care străluceau două șiraguri de dinți de un alb fără egal. Flăcăul alergă în calea musafirului fluturându și pletele în vânt, și-l întrebă din mers: - Domnul vrea să comande ceva? Avem cazane de țuică, tingiri pentru fript cârnați, ibrice de aramă spoite pentru
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
erau în stare să incendieze toți flăcăii șatrei. Apoi, se ferchezuiau și se îmbrăcau cu fuste înflorate peste bluze ale căror culori păreau a fi împrumutate de la curcubeu, bluze ce le acopereau sânii înfierbântați pe care tronau podoabe de preț, șiraguri de mărgele din chihlimbar... În codițele împletite cu grijă erau înșirați bani găuriți de aur sau argint. La urechi le atârnau cercei scumpi, sunători. Toate aceste dichisuri le dădeau un aer de adevărate prințese, chiar dacă erau fără blazon. Din întreaga
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
bătrânul negustor de mărunțișuri nu se clinti din locul său. Ce fețe grave aveau toți! Poate se gândeau la misterele morții și la lumea de dincolo. Doica îmi aduse infuzia; încruntându-și sprâncenele, își trecea printre degete boabe dintr-un șirag de mătănii, pe care îl ținea în mână, și spunea invocații. Rămase în preajma ușii pentru a-și debita rugăciunea; repeta cu voce tare: „Dumnezeul meu! Dumnezeul meu!...“ De parcă mie ar fi trebuit să mi se facă milă de cei vii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
al omenirii. Și, cu o asemenea pază, cine s-ar putea apropia la mai puțin de-o sută de metri de neasemuita doamnă Kuznețova? Firește, cu excepția domnului care poseda permis nominal de percheziție corporală. În loc Însă de-a lăsa acest șirag de nestemate verbale să zornăie prin Încăpere, am eliberat două Întrebări care fac parte de secole din arsenalul interogativ al detectivilor și al filozofilor: — Cine și de ce? — Nu știu. Pentru răspunsurile la-ntrebările astea sunt dispusă să plătesc o sută
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
lui stă Plăcințica, În carne și oase, da, ea este!. Ține În mână un reportofon negru, ceva mai mare ca o cutie de chibrituri, pe care Îl Îndreaptă radioasă spre el.. E tunsă scurt, băiețește și are la gât un șirag din scoici de mare, de care e prinsă o cruciuliță de argint. E Îmbrăcată cu o pereche de bermude dintr-un flanel subțire, alb, și o bluză de mătase portocalie. În picioare are o pereche de sandale, tot portocalii. Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
cele din urmă le-am lăsat cu grija ultimelor comenzi de Crăciun și cu plăcerea de a se bucura una de compania celeilalte și am pornit cu mașina spre Pelham Crescent. Antonia purta un pulover castaniu din cașmir și un șirag de perle pe care nu i le știam. Nu-și cumpăra nici măcar o batistă fără să-mi ceară părerea. Am constatat, cu un sentiment de ușurare, că e enervată, agitată și că nu e dispusă să mă sufoce cu tandrețea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
parcă cu chibrituri arse. Aveau părul negru, blond sau roșcat, tuns mereu În stil bob, cu fuste absurd de scurte, despicate Într-o parte. Bluzele erau descheiate aproape până jos. Distrate, femeile se jucau cu perlele purtate În mai multe șiraguri În jurul gâtului sau Își treceau degetele prin părul domnilor, șoptindu-le dulci promisiuni care-i făceau să roșească. Aceste promisiuni deschideau invariabil apetitul pentru Înc-o sticlă de șampanie. Când li s-a părut că sunt suficiente dopuri aliniate pe tejghea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
pasagerii care treceau peste cheiul cenușiu și umed, traversând o Încâlceală de șine și macazuri sau dând ocol vagoanelor izolate. Se deplasau cu gulerele ridicate și umerii strânși. În vagoanele lungi, pe mese, ardeau lămpile, strălucind În ploaie ca un șirag de mărgele albastre. Brațul unei macarale uriașe se roti și se lăsă În jos, iar zăngănitul vinciului acoperi pentru un moment sunetele insinuante ale apei, apa care cădea din cerul mohorât, apa care se izbea de bordurile feribotului și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
locomotivei: — Nu pleca. Îmi pare rău. N-am vrut... Apoi brusca oprire a trenului Îi desfăcu unul de altul. — Ce e? Întrebă ea. — O gară. — De ce trebuia să apară tocmai acum? Myatt deschise puțin fereastra și se aplecă În afară. Șiragul slab de becuri lumina pământul doar la câteva palme de linie. Zăpada deja era groasă de câțiva centimetri. Undeva, În depărtare, o scânteie roșie strălucea intermitent, ca un girofar printre rafalele albe. — Nu e o gară, spuse el. Doar un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
alcătuiau costumul ei de baie foarte sumar. Pedichiura era făcută cu un roz delicat, iar pletele brune, strălucind ca boabele de cafea, Îi cădeau În valuri În jurul umerilor, atingând ușor nisipul atunci când se mișca. La gâtul delicat Îi atârnau șase șiraguri din mici perle de cultură și, În jurul antebrațului, puse cît mai sus, avea trei brățări masive de aur, pe care le cumpărase dintr-un bazar din Marakesh. Mama m-ar omorî dacă ar ști că port perlele ei pe plajă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
monden, o etalare de putere, șopti Lauren, uitându-se, cu atenție, prin mulțime, din strana În care stăteam. Era Îmbrăcată elegant cu o Înfoiată rochie crem de petrecere creată de Oscar de la Renta. Gâtul subțire era Îmbrățișat de un masiv șirag din perle negre neobișnuit de mari. —Toți cei care sunt aici sunt cineva. O iubesc pe Phoebe, dar e dusă. Adică, chiar așa, copilul ei nu are bunici? Sau oamenii mai În vârstă nu pot fi văzuți aici pentru că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
la niște ședințe de terapie pentru agresivitate. Și număr - 578, 579, 580... Capitolul 14 După cum scrie în Architectural Digest, conacele mari înconjurate de grădini vaste și de grajduri sunt niște spații de locuit foarte bune. După cum scrie în Town & Country, șiragurile de perle mari sunt splendide. După cum scrie în Travel & Leisure, un iaht privat ancorat pe țărmurile însorite ale Mediteranei îți oferă relaxarea de care ai nevoie. În sala de așteptare a Agenției Imobiliare Helen Boyle, astea sunt marile știri de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]