588 matches
-
de dificilă pe cât mi-o imaginasem. Știi cât de numeroase sunt invitațiile forurilor, ale fundațiilor, sectelor și minorităților, ale acelora care sunt altfel. Ai grijă să nu fie de la vreo asociație de lesbiene, mi-a spus logodnicul, cu un zâmbet șiret pe chip. O săptămână mai târziu, albă la față de nesomn, eram pe aeroportul Rinas. Ne-am salutat de la distanță. Mi s-a părut foarte sobru și asta mi-a plăcut. Ceea ce mi-ar fi displăcut într-o asemenea situație ar
Ismail Kadare - Accidentul () [Corola-journal/Journalistic/5548_a_6873]
-
datorate lui Arghezi sau Argetoianu („bătrânul intrigant”, cum îl numește Goga). Maniu și Duca sunt „faliții politici ai momentului”. Patriarhul Miron Cristea e un „Mazarin rural”. Ardeleanul Ion Inculeț este „enormul malagheț, încet la gând și la vorbă,onctuos și șiret, rural în concepții și pământos în expresii”. Iar Pamfil Șeicaru are „o figură de condotier din bărăganul presei, mergând spre burghezie,după ce printr-o haiducie de-un deceniu și-a pus temeiurile unei solide gospodării”. Sunt și portrete așa zicând
Octavian Goga (1 aprilie 1881-7 mai 1938) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5647_a_6972]
-
imaginație uriaș de umoristică”, comparându- l cu Swift, Jean-Paul Richter, Dickens, Armand Silvestre. Iorga nu l-a cunoscut direct pe Creangă, ci l-a văzut odată - va relata în 1934 - „la o adunare de dascăli, gras, gros, roșu, stângaci și șiret, spunând atâta cât să îndreptățească un vot de pentru contra” (nimic nou comparativ cu alți memorialiști), iar mai târziu la înmormântare, unde Creangă mort arăta „ca viu, rumăn la față, liniștit, cu trăsăturile înnobilate, în sicriul înconjurat de câțiva prieteni
Ion Creangă, de la imagine la mit by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3713_a_5038]
-
plecăciunile și cu reverențele. Această libertate, nimeni nu ți-o va dărui în veci; n-o vei avea decât dacă ți-o iei cu de la tine putere, nesocotind propria- ți chibzuință și, cu atât mai mult, prejudecățile celor care, mai șireți fiind, nu tânjesc câtuși de puțin după libertate. Conformismul nu este apanajul unui anumit model de societate; libertățile seamănă însă cu fructul oprit. În Occident libertatea de a nu gândi ca ceilalți, la îndemâna oricui, nu seduce aproape pe nimeni. De îndată ce
Arta posibilului și inconștientul politic by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/3837_a_5162]
-
Scopurile activității lui de aproape patruzeci de ani au fost cele ale Arei: regenerarea artei prin patriotism și simțământ moral. Când idealul vieții lui era pe cale să se realizeze printr-un organism recunoscut de stat, alții mai interesați și mai șireți trecuseră peste dânsul, cu tot trecutul lui plin de lepădare de sine pentru înălțarea culturală a neamului. Dacă cei ce-l văzuseră la lucru îl putuseră călca în picioare, ce mai avea de așteptat de la posteritate? Totul plângea în el
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
cruzi, moi, proteici, zburdând în văi, întunecat, ca-n taină și surdină, nicicând ademeniți să stea pe loc. Convoiul lor mărunt veghează, neintimidat, iar îngerul, un Laokoon abil, se smulge dintre șerpi printr-o sforțare lentă, nevăzută, cu ochi distant, șiret și trup în somnoroasă răsucire. Deși e net și apolinic (un filigran de contraforți), roiuri vorace de țânțari îl pasc ca pe dulceagul hoit. Cu nemiloase guri de orhidee, el prinde-ușor și-ngroapă-adânc. Ei Roua cerului l-au botezat, căci soarbe
Poezie by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/2747_a_4072]
-
capăt la altul, cu mare vervă și cu mare plăcere, se vedea, de toți interpreții. Toți inspirați și toți simpatici, chiar și cei trei "bădărani", pe cât de făloși și de intratabili, pe atâta de naivi, trași lesne pe sfoară de șiretele lor neveste, sprințare și gureșe. Prezentele rânduri nu sunt o cronică, ci doar consemnează o impresie de spectator. îmi iau de aceea îngăduința numai să înșir aici numele acelor tineri actori talentați și ale personajelor goldoniene pe care le-au
Notă după un spectacol by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/10836_a_12161]
-
Mai cu toance-n plâns de dorul feei care mi s-a dus. Se balanseazî lumea pe-o osie nîucî Se balansează lumea pe-o osie năucă Și landul isihiei necât ni se arată, Părând că ne pândește o bolgie șireată în care orice frunză de suflet se usucă. Și, câtă armonie am fost avut al^dată, Frățește-mpărtășită cu megieșe stele. Ci unde-i seminția istoriei acele Acuma când, din oameni, ne-am preschimbat în gloată!? Au nu cumva-i pătrunsă
Gheorghe Azap by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/10091_a_11416]
-
de exemplare imposibile, vara ieșite doar în izmene trei-sferturi și în maieu, iarna în „geci” ca de tablă. Deși nu ne cunoaștem, o să încep să-l salut cu respect pe omul-manechin. Coana Chirița, rotofeia încarnare a pendantismului snob. Numai că șireata matroană ot Bîrzoieni ține să ne facă din cînd în cînd cu ochiul; știe prea bine că Bîrzoi e un „țopîrlan”, că anturajul ei o vede pe ea însăși așijderea, dar din cînd în cînd mintoasa parvenită vine la rampă
Rezervația pedanților by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Imaginative/13349_a_14674]
-
raport detaliat la șeful său ierarhic. Maiorul luă act de raport și, având în vedere gravitatea faptelor, îl înaintă inspectorului-șef al securității statului. Colonelul își frecă mâinile bucuros, pentru că abia aștepta o asemenea ocazie, ca să fie avansat general, însă șiret și abil, nu trecu peste factorul politic de decizie. Așa că, în dimineața următoare, se prezentă la primul-secretar al județului pentru a dezbate chestiunea și să inițieze, chipurile împreună, cele mai adecvate măsuri față de acest caz deosebit de complex. Primul-secretar era însă
AFACEREA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349195_a_350524]
-
și tata, i-a dispărut cam pe la cincizeci de ani; așa că ați scăpat, d-le colonel.(îl pufnește râsul dar, cu o prezență de spirit instantanee, își proptește bărbia în piept și scoate un oftat adînc, în timp ce ochii îi sclipec șireți) Of-of! Nu vă fie teamă... - Ți-e mai bine, Dodoloanță? - Așa și-așa... Vă rog să mă lăsați, mi-am mai revenit. Mergeți la gară, nu vreau să întârziați din cauza mea. Am să stau pe bancă afară că-i mai
CE BLESTEM!... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360754_a_362083]
-
transformat în cântec, în soare și culoare... Am vrut cu dorul meu s-ajung până la tine Să mă cuprinzi în brațe...să mă alinți mereu Dar te-am căutat zadarnic și te-am chemat pe nume Căci te-ai ascuns șireată în chiar sufletul meu! Referință Bibliografică: De dragul tău, iubire... Maria Luca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2249, Anul VII, 26 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Maria Luca : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
DE DRAGUL TĂU, IUBIRE... de MARIA LUCA în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384868_a_386197]
-
demult, deși face filozofie. Un prieten de-al meu zice: te deparazitezi, dar folosești sculele ei. Da, dar dacă mă urc în tren, nu înseamnă că zeul meu este calea ferată. 37. În Evul Mediu s-a formulat de către filozofii șireți teoria adevărului dublu: secundum fidem - adevărul după credință și secundum rationem - adevărul după rațiune, ca să aibă cale liberă pentru filozofie. Adică să rătăcească până îi ia dracul... Că poți, în filozofie, să rătăcești până devii năuc. Ce-au realizat filozofii
PETRE ŢUŢEA – APOLOGETUL CREŞTIN, FILOZOFUL MAGISTRAL ŞI GÂNDITORUL AUTENTIC – ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NEAMUL SĂU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384816_a_386145]
-
tine străbate-un ecou Căci doru-mi te cheamă din nou... Cărări voi deschide spre tine Prin noaptea de ger și suspine Doar vino...mă strânge la piept Căci noaptea-i târzie...și-aștept! Ispite Dacă-ntr-o zi Un gând șiret Ar ispiti ființa ta Și ți-ar șopti Că ai iubire Și o poți da Și altcuiva Ce-ai face-atuncea Dragul meu? Ce ai răspunde Știi tu oare? Sau mult ai sta Și te-ai gândi Să știi răspunsul La
POEMELE IUBIRII 9 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382416_a_383745]
-
șopti Cuvinte-alese Și multe. toate Ar povesti Ai sta tu oare Să asculți O voce care Nu-i a mea Sau ai fugi Cu doru-n suflet Și m-ai striga? Și m-ai căuta? Dar vai...nu văd? Un gând șiret Pătrunde-acum În gândul meu Cu el aduce îndoiala Ascunsă în păreri de rău Alungă-l tu Cu-o-mbrățișare, Cu-o vorbă bună Cu-n surâs Să uit că îndoiala doare Și că iubindu-te...am plâns! Când te-am
POEMELE IUBIRII 9 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382416_a_383745]
-
din coloanele de piatră, ascunde lumina ce răsare ca o siluetă de om, aprinsă, este misterioasa fereastră-antropolatră renegată fie că e de zăpadă arsă, sau de soare ninsă. 91. Reperaj: pe falia pe care-o crează-n cer sunetele, noaptea șireată, făcând cu ochiul ne spionează și ne înregistrează toate mărunt-măruntele, prefăcându-se într-o mironosiță zănatică, ce aiurează. 92. Reperaj: poarta, ca un Sfânt Triptic ce se dezvăluie pe cerul albastru, e deschisă de înger într-un larg zîmbet eliptic
POEME (4) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382459_a_383788]
-
Înălțimile Divinității Sale, aici, jos. Fiul Său, pentru noi S-a Sacrificat la moarte, Pe noi toți, ne-a absolvit de păcate. Chiar dacă oamenii au făcut războaie, crime și alte răutăți, Îndrumați în acele momente de spiritele rele, de diavolii șireți. El fiind întodeauna Cel Iertător, Cel Iubit Le-a Potrivit pe toate și pe toate Le-a Numit. Cel care Are mare grijă de noi și de tot ce ne-nconjoară, Întodeauna, El ne privește prin a Sa Oglinjoară. El
UNUL SINGUR de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383451_a_384780]
-
într-un altfel de potop - cel al Harului. Mângâietorul stă la porțile inimii omului; peste mai mult de cincizeci de zile Se va pogorî in forma limbilor de foc. Mai mult decât atât, iadul presimte și el, ca o vietate șireată și vicleană, atacul ce i se va da, iar balamalele lui trosnesc; edificiul neputințelor omenești, al păcatului imposibil de ispășit, se va prăbuși curând, dezlegat din ferecătura minciunii. Este răzmeriță, răscoală și zavistie mare în lumea duhurilor. Jos, pe pământ
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
latini. — Nu. Poate că părinții săi ei erau niște greci din Bizanț. Sau evrei. Sau sclavi capturați În Anatolia. Nici ea nu știe, ori nu vrea să spună. — Ei bine, messer Alighieri, interveni Bruno Ammannati, fixându-l cu o privire șireată, ca și când ar fi voit să Îl stârnească. Nu răsare și În domnia ta dorința de te apropia de aula noastră de Învățătură? Dante era sigur că, dincolo de aparenta lor detașare, cu toții așteptau răspunsul lui cu sufletul la gură. — Aula voastră pare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
din viața lui? Celălalt păru să nu surprindă tonul său zeflemitor. Se apropiase de fereastră, parcă În căutare de aer. Apoi se răsuci, cu o scăpărare de răutate În ochi. După ce renunțase la masca sa curială, acum părea un negustor șiret, gata să vândă și să cumpere. De ce ar trebui să se teamă Sfânta Biserică de moartea unui biet artizan? Sau de viața lui? Nu un simplu artizan, ci un mare maestru al artelor. Un meșter din Como. Pe deasupra, de credință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
parte pentru a-l lăsa să intre. Întrucât Împrejurările deciseseră În locul lui, acum avea să o interogheze pe femeie. Își roti cu repeziciune privirile În jur, căutând-o. — Unde e... — Antilia? Pe ea o cauți? Întrebă Teofilo pe un ton șiret. A fost pe aici nu demult. — Unde a plecat? Întrebă Dante Încurcat. Era sigur că nu o văzuse ieșind. Dar, În confuzia produsă de bătaie, ieșirea din prăvălie Îi scăpase din vedere. — A plecat, n-ai văzut-o? Am auzit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
ai aflat? Îl Întrebă cu o nuanță de neliniște În glas. Ceea ce știam deja. Pentagrama e vizibilă În mod limpede. Iar mesajul ei e fără echivoc. — Crezi că intrigantul acela i-a Înțeles semnificația? Noffo scutură din cap. — Omul e șiret și inteligent. Dar știe Încă prea puține. Încă. Pronunțase ultimul cuvânt pe un ton Îngrijorat, care nu Îi scăpă prințului Bisericii. — Crezi că se află pe pista cea bună? — Nu. Sunt sigur de asta. E confuz, orbit de perversa lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
un hotar tot a fost plin / De mese și tot oaspeți rari / Tot crai și tot crăiese mari / Alăturea cu ghinărari de neam străin // De-ai fi văzut cum au jucat / Copilele de Împărat / Frumoase toate și Întrulpi / Cu ochi șireți ca cei de vulpi / Cu rochii scurte pînă-n pulpi / Cu păr buclat...“. Omul nostru parcă ar fi mai potrivit ca șef de sală la Inter unde se organizează nunțile fiilor și fiicelor unor responsabili de unități comerciale. Culmea, la CAP
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
răspuns eu. În general, nu. — Păi ea nu a avut șapte amanți? — Nu știu. N-am vorbit cu ea. Dar poate că a avut - am adăugat eu degrabă. — Doamne Dumnezeule! Atunci sigur a murit, săraca de ea. Vai, ce mame șirete sunt pe lumea asta. Mai e câte una care se apucă să moară, înainte să fi povestit ceva bun. Apoi copiii n-au decât să se dumirească singuri. Să aibă experiențe de capul lor. Nu-i bai. Așa cum te văd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
parcurs-o până în ziua de azi și cum de a putut s-o facă atât de repede? Atât de mult să fi dormit? Atât de adânc să-mi fost somnul, încât să nu-mi fi dat seama de netrebnicia lui șireată, cu care a înghițit miliardele de clipe scurse?... În timp ce eu mă chinui inutil cu astfel de întrebări, lumina pe care am întrezărit-o izbucnind în negura cosmică de-afară pare să crească în intensitate pe minut ce trece, nu-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]