7,211 matches
-
RUGĂCIUNE Autor: Elena Lavinia Niculicea Publicat în: Ediția nr. 917 din 05 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Cerul se limpezește prin vis și rugăciune Magnolii albe îmi înfloresc de dor în gând Amintirile mă ard când soarele grăbit apune. În șoaptele vântului, lacrima mi-o cufund. Chem parfumul zărilor pe frunte să te atingă Să-ți răcorească patima ce a ars mocnit în tine Cuvântul meu să te elibereze din a vinii chingă Iar timpul irosit în lacrimi să nu ne
VIS ŞI RUGĂCIUNE de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 by http://confluente.ro/Vis_si_rugaciune_elena_lavinia_niculicea_1373019459.html [Corola-blog/BlogPost/363931_a_365260]
-
sunt considerați de către vulg, scrântiți. De către vulg... Fără ca ei să fie scrântiți. Uite-l că a dispărut. Sună la apartamentul de deasupra. - Da, vă rog. Lumina am plătit-o, televizor nu avem, ce mai doriți? - Sst, vorbiți mai încet, doamnă. Șoaptele lor nu se mai aud acum. - Un etaj mai jos este unul în pielea goală, doar cu un cearceaf pe el. Îi sticlesc ochii și nu lasă pe nimeni să treacă pe lângă el. - Eu sunt femeie serioasă, domnule. - Mai încet
VALENTIN ŞI VALENTINA de ION UNTARU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Valentin_si_valentina.html [Corola-blog/BlogPost/356634_a_357963]
-
o femeie care are o anumită menire! - se lipi ea de trupul feciorului îmbrățișându-l. Fermecat de fecioară, acesta slăbi mânerul paloșului și fără să-și dea seama, buzele lor se contopiră. - Tu nu ești ființă umană! - rosti el în șoaptă. M-ai învăluit cu vraja ta... - Să nu-ți pară rău. Sunt urmașa celor mai viteji principi. Dar nici tu nu ești om decât pe jumătate!” Palpitant pentru cititor este dezvăluirea făcută de tânăra, care te va ține în suspans
DE LIGYA DIACONESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1417122605.html [Corola-blog/BlogPost/382081_a_383410]
-
între coline, mângâind vântul, Și prin cânt nostalgic și-atât de plin de hâr, Ne împărtășea curajul, puterea, cuvantul. Se făcea că eram iar mică, azi-noapte, Alergând după fluturi, pe aceleași coline Îmbrățișate în surâs de stejar și cântec de șoapte Și nu mă obosi fugă pe cărări de secetă pline. Văzui veverițe și-o vrabie, jucându-se-n ramuri, Țesând veșmânt pentru ale prăpastiei margini, Un scrânciob de vis, firav ponton peste vai de epoci, măsuri țărm pașnic pentru cei
DANIELA POPESCU by http://confluente.ro/articole/daniela_popescu/canal [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
teme, având în vedere legătură care este între ele. MESAJUL MEU ESTE DE ÎNCURAJARE. ... X. MAMEI, de Daniela Popescu, publicat în Ediția nr. 1664 din 22 iulie 2015. Iar zorii sfetnici și pășesc departe, Către un rug aprins din neuitate șoapte. Strâng flori la piept și simt parfum de ape Și-atâția vulturi prind în inima să-mi sape Conturul nesfârșit al unui dor preasfânt: Un dor albastru, ce iernile-mi alunga, Ce știe a face zăpezile să plângă Și să
DANIELA POPESCU by http://confluente.ro/articole/daniela_popescu/canal [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
tresalte în patru zări uimirea. Sunt ochii mamei ce străbat nemărginirea, Să-mi pună-n palmă flori de tămâioara, Să nu mă tem pe drumul către seară. Iau luna sfetnic și pășesc în noapte Către un rug aprins din neuitate șoapte. Sparg nuci în mâini și simt miros de toamnă Și-n suflet simt un glas care mă cheamă Către albaștri ochi ai mamei, Ce vin spre mine-n raze mici de luna, Să-mi fie sfetnici, să nu-mi fie
DANIELA POPESCU by http://confluente.ro/articole/daniela_popescu/canal [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
mamei, Ce vin spre mine-n raze mici de luna, Să-mi fie sfetnici, să nu-mi fie teamă Pe drumul care duce către toamnă. Citește mai mult Iar zorii sfetnici și pășesc departe,Către un rug aprins din neuitate șoapte.Strâng flori la piept și simt parfum de apeși-atâția vulturi prind în inima să-mi sapeConturul nesfârșit al unui dor preasfânt:Un dor albastru, ce iernile-mi alunga,Ce știe a face zăpezile să plângăși să tresalte în patru
DANIELA POPESCU by http://confluente.ro/articole/daniela_popescu/canal [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
să tresalte în patru zări uimirea.Sunt ochii mamei ce străbat nemărginirea,Să-mi pună-n palmă flori de tămâioara,Să nu mă tem pe drumul către seară.Iau luna sfetnic și pășesc în noapteCătre un rug aprins din neuitate șoapte.Sparg nuci în mâini și simt miros de toamnăși-n suflet simt un glas care ma cheamăCătre albaștri ochi ai mamei,Ce vin spre mine-n raze mici de luna,Să-mi fie sfetnici, să nu-mi fie teamăPe drumul care
DANIELA POPESCU by http://confluente.ro/articole/daniela_popescu/canal [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
nu te las să pleci în negura ce vine Și plumbul să ne-apese adânc pân’ la pământ. Prind drumul tău grăbit, prin noaptea de lumină Și-n curgerea de stele, în taină mă strecor, Prin poarta gurii tale, când șoaptele-ți suspină, De-atâta frământare, ce strigă al tău dor. Referință Bibliografică: AMINTIREA SĂRUTULUI CURAT / Daniel Dac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2138, Anul VI, 07 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Daniel Dac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
AMINTIREA SĂRUTULUI CURAT de DANIEL DAC în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_dac_1478534293.html [Corola-blog/BlogPost/382239_a_383568]
-
lacrimi visele, acum îmi atârnau de moarte, Cerească, dulce și pierdută întru iubire m-am arătat. Dă-mi Doamne putere să mai iubesc, vedenia din noapte! Călătoria aceasta fiind un zbor înaripat, A unui glas amăgit de moarte și de șoapte. CĂLĂTORIM Călătorim aici, mereu... Și traversăm adâncul defileu, Nimic nu e în zadar, Pe unde treci, arunci mereu un zar. Tu vii, din lunga ta călătorie, Apoi dorești ca să trăim, secundele o veșnicie. Cu inima prea plină de lumină, Spre
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/claudia_bota_1491320697.html [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
definesc. Trezește nostalgii și ne plimba cu încântare prin universul prea plin de esență de viață al orășelului din Nordul țării care ar putea avea ca simbol un falnic nuc, atât de drag autoarei, orășelul din care îi vin tulburătoare șoapte din copilărie și adolescență, într-un amestec de real și imaginar. Autoarea a dat viața unui dialog peste timp cu însuși timpul căruia i-a smuls clipă eternizând-o. A oprit clipă cea repede trecătoare din măcinatul ei continuu aducând
MARIANA BRĂESCU: „ÎMI AMINTESC ŞI-MI IMAGINEZ” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bucuria_lecturilor_mariana_braescu_imi_amintesc_si_mi_imaginez_.html [Corola-blog/BlogPost/367269_a_368598]
-
original. El a pus un foc nimicitor pe întreaga ființă a bietei Lena. Cuprinsă de setea arzătoare a dragostei, Lena așteaptă ca arsă iubitul care nu mai apărea. Sarea la geam părându-i-se că a auzit un strigăt, o șoaptă și înfrigurata de atâta așteptare întreabă halucinant: „Cine ești?”. Și nu era niciun strigat la geamul ei și nici măcar șoaptă nu era și îndrăgostită se topea în uitare. Plutea singuratica prin lumi puștii cum trece prin apă de munte păstrăvul
MARIANA BRĂESCU: „ÎMI AMINTESC ŞI-MI IMAGINEZ” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bucuria_lecturilor_mariana_braescu_imi_amintesc_si_mi_imaginez_.html [Corola-blog/BlogPost/367269_a_368598]
-
așteaptă ca arsă iubitul care nu mai apărea. Sarea la geam părându-i-se că a auzit un strigăt, o șoaptă și înfrigurata de atâta așteptare întreabă halucinant: „Cine ești?”. Și nu era niciun strigat la geamul ei și nici măcar șoaptă nu era și îndrăgostită se topea în uitare. Plutea singuratica prin lumi puștii cum trece prin apă de munte păstrăvul iute că un cuțit de argint. Ca niște păstrăvi în cer, fulgere scurte și iuți luminau noaptea neagră și-o
MARIANA BRĂESCU: „ÎMI AMINTESC ŞI-MI IMAGINEZ” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bucuria_lecturilor_mariana_braescu_imi_amintesc_si_mi_imaginez_.html [Corola-blog/BlogPost/367269_a_368598]
-
forțare a norocului’’ l-ar putea determina pe lector să închidă, iritat, tomul și să-l arunce cât colo. Noi nu am făcut-o, deși devenisem aproape convinși că Theodor Răpan nu a descoperit încă vibrațiile și efectele tainice ale șoaptei. Spre marea noastră uimire - dezarmantă!, de parcă autorul ne-ar fi auzit, cu anticipație, gândurile -, chiar următoarea poemă, Sonetul VII, debutează cu versul-titlu: ,,Sonete nu rostesc decât în șoaptă’’, după care continuă în ritm de Niagară asurzitoare: ,,(...) Noptatice fantasme siderale:/ Corăbii
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-albumul-liric-fiind-365-1-iconosonete-de-theodor-rapan/ [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
că Theodor Răpan nu a descoperit încă vibrațiile și efectele tainice ale șoaptei. Spre marea noastră uimire - dezarmantă!, de parcă autorul ne-ar fi auzit, cu anticipație, gândurile -, chiar următoarea poemă, Sonetul VII, debutează cu versul-titlu: ,,Sonete nu rostesc decât în șoaptă’’, după care continuă în ritm de Niagară asurzitoare: ,,(...) Noptatice fantasme siderale:/ Corăbii, revoluții, catedrale,/ Striviri de chiparoși cu fructa coaptă!// Cuvintele îmi sunt oștiri vernale./ Zidirile luminii mă așteaptă./ Topiri vuinde brațele îndreaptă:/ Refac doiniri de jad, monumentale!// Ah, nu
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-albumul-liric-fiind-365-1-iconosonete-de-theodor-rapan/ [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
DE PICĂ de Nicolaie Tony DINCĂ Și înger, și demon îmi ești, damă de pică: Te doresc și mă tem, te iubesc și mi-e frică... Formele trupului tău de femeie mátură Îmi aprind mințile și ochii mi-i satură. Șoapta iubirii ți-o ascunzi între buze, Sub sânii ce freamătă de pofte sub bluze; Pârjolești de sub gene cu vii aștri de noapte, Și așterni peste răni vraja fructelor coapte. Fir de praf, pus sub talpa dorințelor tale, Mă visez, să
NICOLAIE DINCĂ by http://confluente.ro/articole/nicolaie_dinc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
CÂNTEC PENTRU DAMA DE PICĂde Nicolaie Tony DINCĂȘi înger, și demon îmi ești, damă de pică:Te doresc și mă tem, te iubesc și mi-e frică...Formele trupului tău de femeie máturăîmi aprind mințile și ochii mi-i satură.Șoapta iubirii ți-o ascunzi între buze,Sub sânii ce freamătă de pofte sub bluze;Pârjolești de sub gene cu vii aștri de noapte,Și așterni peste răni vraja fructelor coapte.Fir de praf, pus sub talpa dorințelor tale,Mă visez, să
NICOLAIE DINCĂ by http://confluente.ro/articole/nicolaie_dinc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
ți-ar face, Chiar de fulgeră sau tună, De n-ar colporta din umbră, Cu mintea să ți se joace, Câinii ce urlă la lună. Urletele lor în noapte- Rugăciuni la zeități, Lungi lugubre și fierbinți- Parcă sunt din Hades șoapte, Trimise prin vietăți Ca să te scoată din minți. Te gândești că te găsiră Toate relele din lume Și te temi să n-o pățești, Când pe loc te năpădiră Niște frici ascunse, anume De ți-e frig, dar nădușești... Eu
NICOLAIE DINCĂ by http://confluente.ro/articole/nicolaie_dinc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
teamă nu ți-ar face,Chiar de fulgeră sau tună,De n-ar colporta din umbră,Cu mintea să ți se joace,Câinii ce urlă la lună.Urletele lor în noapte-Rugăciuni la zeități,Lungi lugubre și fierbinți-Parcă sunt din Hades șoapte,Trimise prin vietățiCa să te scoată din minți.Te gândești că te găsirăToate relele din lumeși te temi să n-o pățești,Când pe loc te năpădirăNiște frici ascunse, anumeDe ți-e frig, dar nădușești...Eu îți spun că toate
NICOLAIE DINCĂ by http://confluente.ro/articole/nicolaie_dinc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
și ar ieși ... XIV. PSEUDO-PSALM, de Nicolaie Dincă , publicat în Ediția nr. 2218 din 26 ianuarie 2017. PSEUDO-PSALM de Nicolaie Tony DINCĂ Parcă simt că plouă-n Lună Și că scapără în stele, Zăpăcind mințile mele, Parcă peste văi răsună Șoapte vii de viorele Și cânturi de zână bună, Când din aripi geana-ți bate Și prin ochi, ca o comoară, Sufletul îți iese afară, Bunătatea să-și deșarte, Căznindu-se să mă doară, Să mă iubească... de moarte. Parcă văd
NICOLAIE DINCĂ by http://confluente.ro/articole/nicolaie_dinc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
mă rușinez. I-am privit atent ochii și i-am examinat fața, fugar. Era toată un zâmbet și părea pusă pe șotii ori, cel puțin, părea că dorește să continuăm joaca. Convins că nu mă înșel, i-am răspuns în șoaptă: - Domnișoară dragă, te curtam și nu te lăsam în pace până nu te cuceream, dacă vrei să știi, am zis eu, atent la mimica ei. - Da, înțeleg... și acum ce vă reține? -Păi..., ce mă reține? am repetat întrebarea ei
DUBLUL SENS AL UNEI ÎNTREBĂRI... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 615 din 06 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Si_cat_o_ai_de_mare_marian_malciu_1346956325.html [Corola-blog/BlogPost/343786_a_345115]
-
lui Morfeu, așa cum eram întins comod pe pătură. Nu aceeași părere o avea și partenera mea, care sorbea tacticos dintr-un pahar de pepsi din lada frigorifică. Ce zici, nu vrei să ne mutăm sub pini, o aud vorbind în șoaptă la urechea mea, în timp ce-și plimba alene degetele răsfirate prin părul meu. Poate este mai răcoare acolo... - Și cine pescuiește în locul nostru? - Lasă-i ca să ia și ei o pauză! Nu simți cum te toropește căldura și te
VALEA MARE – VALEA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1445669394.html [Corola-blog/BlogPost/344410_a_345739]
-
Acasa > Strofe > Atasament > DRAGOSTEA E ȘI MIERE, ȘI CUCUTĂ Autor: Nicolaie Dincă Publicat în: Ediția nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului DRAGOSTEA E ȘI MIERE, ȘI CUCUTĂ de Nicolaie DINCĂ De câte ori nu ai simțit că-i miere Șoapta iubitei și înfățișarea, Mirajul trupului și sărutarea, Când te purtau spre raiuri... de plăcere? De câte ori nu te-a-ncolțit frustrarea, Mâhnirea de pucioasă, frig și fiere, Când inima-ți se rupe de durere, Că ea-și găsi la altul... alinarea? De-ai
DRAGOSTEA E ȘI MIERE, ȘI CUCUTĂ de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1452337130.html [Corola-blog/BlogPost/376195_a_377524]
-
de afară. Ziua... se-nchide din rănile sufletești, ce-au dobândit în timp, câte-o inimă de copil, sângerândă. Dar cum toți copiii sunt niște străini, noi îi tratăm ca atare. Ca niște muribunzi creștini... în ochii lor citesc o șoaptă repetată, o singură dorință de salvare: o simplă îmbrățișare. sursa foto: internet Referință Bibliografică: Templul, desen în creion / Cristian Pop : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1385, Anul IV, 16 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Cristian Pop : Toate
TEMPLUL, DESEN ÎN CREION de CRISTIAN POP în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 by http://confluente.ro/cristian_pop_1413467673.html [Corola-blog/BlogPost/376353_a_377682]
-
observație asupra stării din cotidianul actual”. Era firesc, cu atât mai mult cu cât timpul, necruțător în curgerea-i imperturbabilă și apăsător prin încărcătura de evenimente, i-a pus la dispoziție o varietate de subiecte discutate, adeseori, cu teamă, în șoaptă, pe la colțuri ori sub adăpostul întunericului și al spațiilor închise. Ca un bun gospodar, a pornit hotărât și chibzuit la lucru, structurându-și loturile ce urmau să-i împodobească grădina cu parcele pentru adevărate culturi de hrană folositoare și cu
ÎN OGLINDA FABULEI ŞI A PAMFLETULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_oglinda_fabulei_si_pamfletului_marian_malciu_1341836787.html [Corola-blog/BlogPost/341953_a_343282]