164 matches
-
-a B, precum și Soare Soare și Negoiță Ion, ambii din cl. VI-a. 11. Baz Ștefan, elev cl. V-a la, Liceul Dimitrie Cantemir din Capitală, membru în grupul F.d.C. al Capitalei, arată că înainte de Paști 1948, vărul său Laurențiu Șoltuz a început să-l pregătească pentru a intra în Frățiile de Cruce ale mișcării legionare. În aceiași declarație data la 12 iunie 1948, Baz Ștefan pretinde că întrucât nu-și terminase inițierea și pregătirea, a primit de la Laurențiu Soltuz dispoziția
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
farmacia Naționala, Haifler Solomon Salvarea, H.Herșcovici Tămăduirea; Adolf Rotenberg care avea în administrare Baia comunității comunității evreiești,. Situație distinctă aveau și profesorii: Haralam Berejan, Vasile Cornescu, Ioan Puiu, Lupașcu M., Octavia Răutu, Ioan Botezatu, Neculai Calcântraur, Vasile Lavric, Grigore Șoltuz, Ioan Constantinescu, Ilie Colban. Preoți: Dumitru Furtună, D.Ștefănescu, Vasile Anghele, Neculai Munteanu, Octav Rotărescu, Alecu Sandovici, Dumitru Buțincu, Anania Roșca. Conform noii legi administrative, primarii și prefecții au preluat o importantă parte a atribuțiilor ce revenea până atunci consiliilor
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
voievozii dădeau scutiri doar pentru lucruri importante. Iată însă o scutire dată de Constantin Moghila voievod la 27 aug.1608 (7116) pentru un singur om. Si nu din rândul boierilor, ci unui om simplu: „scriem ureadnicului din târgul Iași, și șoltuzului și celor doisprezece pârgari de acolo. Vă dăm de știre de rândul lui Ion din satul Hlincea. Pentru aceea, cum veți vedea această carte a domniei mele, voi să aveți a-l lăsa în pace de toate, podvoadele și altele
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
cu pădure și cu tot venitul.” Dragule, până aici am întâlnit zapise de întărire a stăpânirii asupra daniilor făcute în decursul timpului, dar am aici unul din 23 iulie 1619 (7127), care spune: „Io Gașpar (Grațiani) voievod...Scriem domnia mea șoltuzului și pârgarilor din târgul Iași și tuturor celorlalte slugi ale noastre...Dacă veți vedea carte a domniei mele, pe câți oameni sânt la Copou voi să-i lăsați foarte în pace...de podvoade și de toate celelalte angherii...fiindcă i-
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
de el Răpire de fată tânără dintr-un sat pe deapsa cu moartea posada strajă la cetăți podvadă cărături p. Domnie Cai de jold poșta Domnească Gonaci = urmăritori de hoți vamă perepis vamă de tranzit grivna vama carălor (r.t.) șoltuz pârgari ai orașelor țineau scaun de judecată staroste de ținut pârcălabi de cetate mănăstire imună, scutită se chema tarcan în veac. XV. Mitropoliți: Iosif X Damian Teoctist (1452-1477) Gheorghe Nemțanul (1477-1510). Cadrul gotic al ușilor dela Putna Arhimandrit (popă) al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fost condamnat la 2 ani de detenție pentru omisiune de denunț și încadrat în lotul legionar din cadrul facultății sale (condus de Gheorghe Ispas), cu toate că, datorită faptului că preda la liceu, nu activa alături de colegii săi. A fost avertizat de Laurențiu Șoltuz (student în anul VI la Medicină în Iași, fost coleg de liceu cu Eugen Țurcanu) că la Pitești îl așteaptă 'necazuri și urgii' și că Țurcanu, Onișor și Gebac sunt turnători. Șoltuz l-a sfătuit să fie deștept și să
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
alături de colegii săi. A fost avertizat de Laurențiu Șoltuz (student în anul VI la Medicină în Iași, fost coleg de liceu cu Eugen Țurcanu) că la Pitești îl așteaptă 'necazuri și urgii' și că Țurcanu, Onișor și Gebac sunt turnători. Șoltuz l-a sfătuit să fie deștept și să accepte orice i-ar propune aceștia, recomandându-i în același timp să nu vorbească nimic cu nimeni, mai ales despre avertizarea primită. În drum spre Pitești a fost închis o lună de
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
dintre râul Siret și Moldova 55. Prin menținerea statu-quo-ului, Administrației militare îi era subordonată, nemijlocit, vechea structură politico-administrativă de tip medieval, moștenită din timpul când zona făcea parte integrantă din Moldova, cu ispravnici de ținut, cu vornici în sate, cu șoltuzi, staroști și pârgari în fruntea celor trei orașe: Cernăuți, Siret și Suceava, toți având atribuții administrativ-fiscale și judecătorești 56. În privința administrării justiției, generalul Spleny, primul administrator al Bucovinei, nota, atât în 1774, cât și în 1776, inexistența unui codice de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
școlară, "Instruction"-ul din 1797, în conformitate cu prevederile decretului Curții din Viena din același an, stabilea un condominiu în materie de supraveghere a școlii între autoritatea laică și cea ecleziastică, precizând că "în orașe mari și în târguri, asemene parohul și șoltuzul, iară prin sate parohului și stăpânului (de moșie) se hotărăște privighere și căutare asupra școalelor", după cuprinsul celor 13 "ponturi" incluse în instrucțiune 128. "Ponturile" noului regulament școlar provincial normau desfășurarea procesului instructiv-educativ, stabilind ca, la nivelul școlilor triviale (elementare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
olac și de miere și alte mărunțișuri). Din nou, târgoveții au fost obligați „să lase în pace” pe poslușnici și „să nu-i supere cu nimic”. De pildă, la 3 noiembrie 1653, domnitorul Gheorghe Ștefan (1653-1658), aflat la Roman, scria șoltuzului, pârgarilor și tuturor târgoveților din Huși să nu scoată satele Episcopiei la lucru, podvoade, căratul fânului, a gheții, la teslărie și să nu dea cai de olac, ci numai să-și plătească cisla. De asemenea, Ștefăniță Lupu (1659-1661) cere dregătorilor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pe vremea venirei Husiților, nu vom putea spune”. Prima atestare documentară a satului Plopeni datează din <1602-1604>, în timpul domniei lui Ieremia Movilă. Pe lângă unele sate domnești, domnul dăruia Episcopiei Hușilor și satul Plopeni. La 1 noiembrie 1620, Alexandru Iliaș poruncea șoltuzului, pârgarilor și tuturor podvodarilor și dăbilarilor din târgul Huși să scutească de jold, cai de olac și alte angherii pe locuitorii satelor Plopeni, Hrubeni, Cârligați, Crețăști, Rășăști, Coziiaci și Podeni, care aparțineau Episcopiei Hușilor. Se confirma, astfel, faptul că satul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ulterior cartier al orașului. La 29 decembrie 1629, Alexandru Coconul a comunicat ispravnicilor de Huși și Stănilești „să lase în pace” satele mai sus menționate, aflate în proprietatea Episcopiei Hușilor. Din porunca domnului Ștefan Petriceicu, la 3 august 1673, Ion Șoltuzul și cei 6 pârgari, bazându-se pe mărturiile preoților Platon și Gheorghie și a pivnicerului Strătulat, au stabilit hotarele satului Plopeni, care aparținea Episcopiei Hușilor: casa lui Drăgan, Letea, cărarea Roșcăi, Recea, Valea lui Ivan, Valea lui Dod, Movila Păscarilor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
domnitorul Antonie Ruset „rânduiește hotarnici”. În vecinătatea Plopenilor, se aflau moșiile Spărieții și Cârligații. Din cartea domnească dată de Ștefăniță Lupu la 1660, păstrată printre documentele Episcopiei, reiese că Broștenii și Plopenii aveau o administrație proprie, alcătuită din ureadnici și șoltuzi. Pentru satul Plopeni, Episcopia a adus în mai multe rânduri coloniști bulgari. Documentul dat de domnitorul Eustratie Dabija (1661-1665), în 7 aprilie 1662, arată că satul Plopeni avea ureadnicul și vătămanul său, că Episcopia, condusă la acea dată de episcopul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Hotin, Siret, Neamț, Roman, Dorohoi, Baia, Cernăuți, Soroca, Ștefănești, Șcheia, Câmpulung (care era de fapt numai ocol, nu și oraș), Suceava, Piatra, Trotuș, Bacău, Cotnari, Hârlău, Târgu Frumos. Asemeni celorlalte târguri ale Moldovei, Hușii aveau un consiliu orășenesc, alcătuit din șoltuz (primar) și 12 pârgari, ce îndeplineau funcții asemănătoare consilierilor de astăzi: ajutau la strângerea dărilor pentru domnie, participau la delimitarea moșiei târgului, fixau tranzacțiile privind imobilele din oraș, semnând actele respective, adresau în numele locuitorilor târgului plângeri către domnie și altele
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
la strângerea dărilor pentru domnie, participau la delimitarea moșiei târgului, fixau tranzacțiile privind imobilele din oraș, semnând actele respective, adresau în numele locuitorilor târgului plângeri către domnie și altele. Cel mai vechi act ce atestă acest tip de conducere la Huși (șoltuzul și pârgarii) datează din 1609; o parte a documentului este scrisă în limba slavonă, iar cealaltă parte în limba română: „noi șoltuzul din Huși împreună cu o seamă de oameni buni”, între aceștia fiind și „Lorinți și Mateiu Ajod”. Neîndoielnic, „oamenii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
târgului plângeri către domnie și altele. Cel mai vechi act ce atestă acest tip de conducere la Huși (șoltuzul și pârgarii) datează din 1609; o parte a documentului este scrisă în limba slavonă, iar cealaltă parte în limba română: „noi șoltuzul din Huși împreună cu o seamă de oameni buni”, între aceștia fiind și „Lorinți și Mateiu Ajod”. Neîndoielnic, „oamenii buni” erau oameni de frunte ai obștii, posibil maghiari după nume, oameni înstăriți, poate chiar pârgari, oameni considerați cinstiți și dăruiți de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Lorinți și Mateiu Ajod”. Neîndoielnic, „oamenii buni” erau oameni de frunte ai obștii, posibil maghiari după nume, oameni înstăriți, poate chiar pârgari, oameni considerați cinstiți și dăruiți de obște cu încredere de vreme ce întăresc o vânzare de ocină în satul Răspopi. Șoltuz era considerat reprezentatul obștii în relația cu domnia. Uneori cerea domnitorului, în numele comunității, rezolvarea litigiilor importante, cum ar fi cele legate de pământul sau hotarul târgului. Este cazul jalbei către Vasile Lupu, prin care îl înștiințau de pierderea documentului ce
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
prin care îl înștiințau de pierderea documentului ce înscria hotarul târgului. Domnul constata prin cartea sa de întăritură din 18 februarie 1646 că „au venit înaintea noastră și înaintea boiarilor noștri, la cei mai mari și la cei mai mici, șoltuzul cu toți orășenii de târg de Huși, tineri și bătrâni”. Șoltuzul și pârgarii primeau poruncile domnești spre îndeplinire. De pildă, la 1 noiembrie 1621, domnitorul Alexandru Iliaș (1620-1621) trimitea din Iași următoarea scrisoare: „Scriem Domnia mea Diregătoriului și Șoltuzului și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Domnul constata prin cartea sa de întăritură din 18 februarie 1646 că „au venit înaintea noastră și înaintea boiarilor noștri, la cei mai mari și la cei mai mici, șoltuzul cu toți orășenii de târg de Huși, tineri și bătrâni”. Șoltuzul și pârgarii primeau poruncile domnești spre îndeplinire. De pildă, la 1 noiembrie 1621, domnitorul Alexandru Iliaș (1620-1621) trimitea din Iași următoarea scrisoare: „Scriem Domnia mea Diregătoriului și Șoltuzului și Prăgarilor și tuturor Dăbilarilor de târg de Huși”. Scrisoarea era adresată
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mici, șoltuzul cu toți orășenii de târg de Huși, tineri și bătrâni”. Șoltuzul și pârgarii primeau poruncile domnești spre îndeplinire. De pildă, la 1 noiembrie 1621, domnitorul Alexandru Iliaș (1620-1621) trimitea din Iași următoarea scrisoare: „Scriem Domnia mea Diregătoriului și Șoltuzului și Prăgarilor și tuturor Dăbilarilor de târg de Huși”. Scrisoarea era adresată în același timp vătafilor mari, dar și vlădicăi de Huși. La Huși și Bacău, poate și la Adjud și Târgu Trotuș, funcția de șoltuz era deservită alternativ: un
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Domnia mea Diregătoriului și Șoltuzului și Prăgarilor și tuturor Dăbilarilor de târg de Huși”. Scrisoarea era adresată în același timp vătafilor mari, dar și vlădicăi de Huși. La Huși și Bacău, poate și la Adjud și Târgu Trotuș, funcția de șoltuz era deservită alternativ: un an își exercita funcția un șoltuz ungur („primarius judex”) și în anul următor, un șoltuz român. Un șoltuz din Huși, Petri, menționat într-un document din 1650. La date diferite, în cursul secolului al XVIII-lea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de târg de Huși”. Scrisoarea era adresată în același timp vătafilor mari, dar și vlădicăi de Huși. La Huși și Bacău, poate și la Adjud și Târgu Trotuș, funcția de șoltuz era deservită alternativ: un an își exercita funcția un șoltuz ungur („primarius judex”) și în anul următor, un șoltuz român. Un șoltuz din Huși, Petri, menționat într-un document din 1650. La date diferite, în cursul secolului al XVIII-lea, funcțiile de șoltuz și de pârgar au dispărut. Tot în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
timp vătafilor mari, dar și vlădicăi de Huși. La Huși și Bacău, poate și la Adjud și Târgu Trotuș, funcția de șoltuz era deservită alternativ: un an își exercita funcția un șoltuz ungur („primarius judex”) și în anul următor, un șoltuz român. Un șoltuz din Huși, Petri, menționat într-un document din 1650. La date diferite, în cursul secolului al XVIII-lea, funcțiile de șoltuz și de pârgar au dispărut. Tot în documente întâlnim funcția de ureadnic (vornic de târg), de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
dar și vlădicăi de Huși. La Huși și Bacău, poate și la Adjud și Târgu Trotuș, funcția de șoltuz era deservită alternativ: un an își exercita funcția un șoltuz ungur („primarius judex”) și în anul următor, un șoltuz român. Un șoltuz din Huși, Petri, menționat într-un document din 1650. La date diferite, în cursul secolului al XVIII-lea, funcțiile de șoltuz și de pârgar au dispărut. Tot în documente întâlnim funcția de ureadnic (vornic de târg), de căpitan de târg
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
alternativ: un an își exercita funcția un șoltuz ungur („primarius judex”) și în anul următor, un șoltuz român. Un șoltuz din Huși, Petri, menționat într-un document din 1650. La date diferite, în cursul secolului al XVIII-lea, funcțiile de șoltuz și de pârgar au dispărut. Tot în documente întâlnim funcția de ureadnic (vornic de târg), de căpitan de târg sau de ispravnic. Ulterior, în epoca fanariotă va fi instituit sistemul epitropiei (epitropia școalelor, epitropia spitalului), cu funcții sociale și sanitare
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]