164 matches
-
ulterior cartier al orașului. La 29 decembrie 1629, Alexandru Coconul a comunicat ispravnicilor de Huși și Stănilești „să lase în pace” satele mai sus menționate, aflate în proprietatea Episcopiei Hușilor. Din porunca domnului Ștefan Petriceicu, la 3 august 1673, Ion Șoltuzul și cei 6 pârgari, bazându-se pe mărturiile preoților Platon și Gheorghie și a pivnicerului Strătulat, au stabilit hotarele satului Plopeni, care aparținea Episcopiei Hușilor: casa lui Drăgan, Letea, cărarea Roșcăi, Recea, Valea lui Ivan, Valea lui Dod, Movila Păscarilor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
domnitorul Antonie Ruset „rânduiește hotarnici”. În vecinătatea Plopenilor, se aflau moșiile Spărieții și Cârligații. Din cartea domnească dată de Ștefăniță Lupu la 1660, păstrată printre documentele Episcopiei, reiese că Broștenii și Plopenii aveau o administrație proprie, alcătuită din ureadnici și șoltuzi. Pentru satul Plopeni, Episcopia a adus în mai multe rânduri coloniști bulgari. Documentul dat de domnitorul Eustratie Dabija (1661-1665), în 7 aprilie 1662, arată că satul Plopeni avea ureadnicul și vătămanul său, că Episcopia, condusă la acea dată de episcopul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Hotin, Siret, Neamț, Roman, Dorohoi, Baia, Cernăuți, Soroca, Ștefănești, Șcheia, Câmpulung (care era de fapt numai ocol, nu și oraș), Suceava, Piatra, Trotuș, Bacău, Cotnari, Hârlău, Târgu Frumos. Asemeni celorlalte târguri ale Moldovei, Hușii aveau un consiliu orășenesc, alcătuit din șoltuz (primar) și 12 pârgari, ce îndeplineau funcții asemănătoare consilierilor de astăzi: ajutau la strângerea dărilor pentru domnie, participau la delimitarea moșiei târgului, fixau tranzacțiile privind imobilele din oraș, semnând actele respective, adresau în numele locuitorilor târgului plângeri către domnie și altele
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
la strângerea dărilor pentru domnie, participau la delimitarea moșiei târgului, fixau tranzacțiile privind imobilele din oraș, semnând actele respective, adresau în numele locuitorilor târgului plângeri către domnie și altele. Cel mai vechi act ce atestă acest tip de conducere la Huși (șoltuzul și pârgarii) datează din 1609; o parte a documentului este scrisă în limba slavonă, iar cealaltă parte în limba română: „noi șoltuzul din Huși împreună cu o seamă de oameni buni”, între aceștia fiind și „Lorinți și Mateiu Ajod”. Neîndoielnic, „oamenii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
târgului plângeri către domnie și altele. Cel mai vechi act ce atestă acest tip de conducere la Huși (șoltuzul și pârgarii) datează din 1609; o parte a documentului este scrisă în limba slavonă, iar cealaltă parte în limba română: „noi șoltuzul din Huși împreună cu o seamă de oameni buni”, între aceștia fiind și „Lorinți și Mateiu Ajod”. Neîndoielnic, „oamenii buni” erau oameni de frunte ai obștii, posibil maghiari după nume, oameni înstăriți, poate chiar pârgari, oameni considerați cinstiți și dăruiți de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Lorinți și Mateiu Ajod”. Neîndoielnic, „oamenii buni” erau oameni de frunte ai obștii, posibil maghiari după nume, oameni înstăriți, poate chiar pârgari, oameni considerați cinstiți și dăruiți de obște cu încredere de vreme ce întăresc o vânzare de ocină în satul Răspopi. Șoltuz era considerat reprezentatul obștii în relația cu domnia. Uneori cerea domnitorului, în numele comunității, rezolvarea litigiilor importante, cum ar fi cele legate de pământul sau hotarul târgului. Este cazul jalbei către Vasile Lupu, prin care îl înștiințau de pierderea documentului ce
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
prin care îl înștiințau de pierderea documentului ce înscria hotarul târgului. Domnul constata prin cartea sa de întăritură din 18 februarie 1646 că „au venit înaintea noastră și înaintea boiarilor noștri, la cei mai mari și la cei mai mici, șoltuzul cu toți orășenii de târg de Huși, tineri și bătrâni”. Șoltuzul și pârgarii primeau poruncile domnești spre îndeplinire. De pildă, la 1 noiembrie 1621, domnitorul Alexandru Iliaș (1620-1621) trimitea din Iași următoarea scrisoare: „Scriem Domnia mea Diregătoriului și Șoltuzului și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Domnul constata prin cartea sa de întăritură din 18 februarie 1646 că „au venit înaintea noastră și înaintea boiarilor noștri, la cei mai mari și la cei mai mici, șoltuzul cu toți orășenii de târg de Huși, tineri și bătrâni”. Șoltuzul și pârgarii primeau poruncile domnești spre îndeplinire. De pildă, la 1 noiembrie 1621, domnitorul Alexandru Iliaș (1620-1621) trimitea din Iași următoarea scrisoare: „Scriem Domnia mea Diregătoriului și Șoltuzului și Prăgarilor și tuturor Dăbilarilor de târg de Huși”. Scrisoarea era adresată
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mici, șoltuzul cu toți orășenii de târg de Huși, tineri și bătrâni”. Șoltuzul și pârgarii primeau poruncile domnești spre îndeplinire. De pildă, la 1 noiembrie 1621, domnitorul Alexandru Iliaș (1620-1621) trimitea din Iași următoarea scrisoare: „Scriem Domnia mea Diregătoriului și Șoltuzului și Prăgarilor și tuturor Dăbilarilor de târg de Huși”. Scrisoarea era adresată în același timp vătafilor mari, dar și vlădicăi de Huși. La Huși și Bacău, poate și la Adjud și Târgu Trotuș, funcția de șoltuz era deservită alternativ: un
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Domnia mea Diregătoriului și Șoltuzului și Prăgarilor și tuturor Dăbilarilor de târg de Huși”. Scrisoarea era adresată în același timp vătafilor mari, dar și vlădicăi de Huși. La Huși și Bacău, poate și la Adjud și Târgu Trotuș, funcția de șoltuz era deservită alternativ: un an își exercita funcția un șoltuz ungur („primarius judex”) și în anul următor, un șoltuz român. Un șoltuz din Huși, Petri, menționat într-un document din 1650. La date diferite, în cursul secolului al XVIII-lea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de târg de Huși”. Scrisoarea era adresată în același timp vătafilor mari, dar și vlădicăi de Huși. La Huși și Bacău, poate și la Adjud și Târgu Trotuș, funcția de șoltuz era deservită alternativ: un an își exercita funcția un șoltuz ungur („primarius judex”) și în anul următor, un șoltuz român. Un șoltuz din Huși, Petri, menționat într-un document din 1650. La date diferite, în cursul secolului al XVIII-lea, funcțiile de șoltuz și de pârgar au dispărut. Tot în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
timp vătafilor mari, dar și vlădicăi de Huși. La Huși și Bacău, poate și la Adjud și Târgu Trotuș, funcția de șoltuz era deservită alternativ: un an își exercita funcția un șoltuz ungur („primarius judex”) și în anul următor, un șoltuz român. Un șoltuz din Huși, Petri, menționat într-un document din 1650. La date diferite, în cursul secolului al XVIII-lea, funcțiile de șoltuz și de pârgar au dispărut. Tot în documente întâlnim funcția de ureadnic (vornic de târg), de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
dar și vlădicăi de Huși. La Huși și Bacău, poate și la Adjud și Târgu Trotuș, funcția de șoltuz era deservită alternativ: un an își exercita funcția un șoltuz ungur („primarius judex”) și în anul următor, un șoltuz român. Un șoltuz din Huși, Petri, menționat într-un document din 1650. La date diferite, în cursul secolului al XVIII-lea, funcțiile de șoltuz și de pârgar au dispărut. Tot în documente întâlnim funcția de ureadnic (vornic de târg), de căpitan de târg
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
alternativ: un an își exercita funcția un șoltuz ungur („primarius judex”) și în anul următor, un șoltuz român. Un șoltuz din Huși, Petri, menționat într-un document din 1650. La date diferite, în cursul secolului al XVIII-lea, funcțiile de șoltuz și de pârgar au dispărut. Tot în documente întâlnim funcția de ureadnic (vornic de târg), de căpitan de târg sau de ispravnic. Ulterior, în epoca fanariotă va fi instituit sistemul epitropiei (epitropia școalelor, epitropia spitalului), cu funcții sociale și sanitare
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
tăiate), ilișul (dare percepută pe cereale), bezmenul de ceară (darea pe ceară), ialovița de siliște (impozit plătit Porții Otomane în vaci grase), de braniște (moșie domnească folosită ca pășune și fâneață) ș.a. În alte documente era menționat termenul ispravnic, superior șoltuzului și pârgarilor; de exemplu: „ispravnici de Huși și Stănilești”. Funcția de ispravnic, menționată mai sus, ce o va înlocui pe cea de pârcălab, era amintită într-un document emis de voievodul Alexandru Lăpușneanu, la 8 iunie <1553-1561, 1564-1567>, prin care
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de voievodul Alexandru Lăpușneanu, la 8 iunie <1553-1561, 1564-1567>, prin care i se întărea lui „Ioan Năvrăpăscul, isprav<ni>c de Huși”, ocine în Boureni și Stănislăvești. În cărțile domnești adresate conducătorilor comunității din Huși, ispravnicul apărea totdeauna primul, apoi șoltuzul și pârgarii. Într-un zapis din 25 aprilie 1552, întocmit la Iași, Ștefan Rareș voievod face un schimb de sate cu Episcopia de Roman, dând satul Birăești pe Moldova, în ținutul Suceava, în locul satului Azăpeni pe Vișnevăț. În acest act
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Și acest sat Birăești în ținutul Sucevei a fost a lui Ion Păstrăv, fost ureadnic în Huși și al celorlalți frați ai lui, copiii lui Păstrăv cel bătrân” (subl. ns.). În 1612 era ureadnic al Hușilor, Toader Dubău, apoi un șoltuz cu 12 pârgari. La 19 iulie 1612, domnitorul Ștefan Tomșa confirma lui Ionașcu Cehan, vornic de gloată, cumpărăturile sale de la T. Hudici, pitar din Șopârleni și din Dolhești, un țigan rob, numit Toader: „Și iarăși au adus înaintea noastră alt
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
lui Ionașcu Cehan, vornic de gloată, cumpărăturile sale de la T. Hudici, pitar din Șopârleni și din Dolhești, un țigan rob, numit Toader: „Și iarăși au adus înaintea noastră alt zapis de la Toader Dubău ureadnic de Huși (subl. ns.) și de la Șoltuz și 12 pârgari de acolo”. Aceeași ierarhie în adresare (ureadnic, șoltuz, pârgari ș.a.) era respectată în zapise, mai ales din secolul al XVII-lea, prin care domnia acorda Episcopiei sau îi confirma beneficii importante. Domnitorul Gaspar Grațiani (1619-1620) scria la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pitar din Șopârleni și din Dolhești, un țigan rob, numit Toader: „Și iarăși au adus înaintea noastră alt zapis de la Toader Dubău ureadnic de Huși (subl. ns.) și de la Șoltuz și 12 pârgari de acolo”. Aceeași ierarhie în adresare (ureadnic, șoltuz, pârgari ș.a.) era respectată în zapise, mai ales din secolul al XVII-lea, prin care domnia acorda Episcopiei sau îi confirma beneficii importante. Domnitorul Gaspar Grațiani (1619-1620) scria la 16 aprilie 1619 „ureadnicului din târgul Huși și șoltuzului și pârgarilor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
adresare (ureadnic, șoltuz, pârgari ș.a.) era respectată în zapise, mai ales din secolul al XVII-lea, prin care domnia acorda Episcopiei sau îi confirma beneficii importante. Domnitorul Gaspar Grațiani (1619-1620) scria la 16 aprilie 1619 „ureadnicului din târgul Huși și șoltuzului și pârgarilor (subl. ns.) de acolo..., voi să lăsați foarte în pace satele sfintei Episcopii și oamenii scutelnici de jold și de podvoade” . Într-un zapis mai vechi, din 19 iulie 1623, dat la Iași, Ștefan Tomșa voievod întărea lui
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și de podvoade” . Într-un zapis mai vechi, din 19 iulie 1623, dat la Iași, Ștefan Tomșa voievod întărea lui Ionașco Cehan, vornic de gloată, partea din satul Șopârleni pe care o cumpărase, dovedind cumpărătura cu acte semnate de ureadnicul, șoltuzul și cei 12 pârgari de Huși („Și iarăși a adus înaintea noastră alt zapis de la Toader Dubău ureadnic din Huși și de la șoltuz și 12 pârgari (subl. ns.) de acolo”), ceea ce arată că funcțiile erau exercitate concomitent. La 8 noiembrie
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de gloată, partea din satul Șopârleni pe care o cumpărase, dovedind cumpărătura cu acte semnate de ureadnicul, șoltuzul și cei 12 pârgari de Huși („Și iarăși a adus înaintea noastră alt zapis de la Toader Dubău ureadnic din Huși și de la șoltuz și 12 pârgari (subl. ns.) de acolo”), ceea ce arată că funcțiile erau exercitate concomitent. La 8 noiembrie 1628, Miron Barnovschi (1626-1629) cerea șoltuzului și pârgarilor din Huși să strângă bani, pe care să-i trimită „pre oameni și pre vătăman
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Huși („Și iarăși a adus înaintea noastră alt zapis de la Toader Dubău ureadnic din Huși și de la șoltuz și 12 pârgari (subl. ns.) de acolo”), ceea ce arată că funcțiile erau exercitate concomitent. La 8 noiembrie 1628, Miron Barnovschi (1626-1629) cerea șoltuzului și pârgarilor din Huși să strângă bani, pe care să-i trimită „pre oameni și pre vătăman din satele sfintei Episcopie”. Prin zapisul din 18 aprilie 1632, emis la Iași, voievodul Alexandru Iliaș (1620-1621, 1631-1633) poruncea ureadnicilor, șoltuzilor, pârcălabilor și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
1626-1629) cerea șoltuzului și pârgarilor din Huși să strângă bani, pe care să-i trimită „pre oameni și pre vătăman din satele sfintei Episcopie”. Prin zapisul din 18 aprilie 1632, emis la Iași, voievodul Alexandru Iliaș (1620-1621, 1631-1633) poruncea ureadnicilor, șoltuzilor, pârcălabilor și tuturor târgoveților din Huși "să lase în pace” (să scutească) de diverse obligații (jold, podvoade, cai de olac, vii domnești, priveghi) „și alte angării mai mărunte” un număr de meșteri ai Episcopiei. La 26 august 1633, domnitorul Moise
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Definitivau impunerea la impozite și anchetau reclamațiile împotriva agenților fiscali bănuiți de abuzuri. Ei au avut un rol important și în întocmirea actelor pentru transferul de proprietăți din orașe sau din satele situate în apropiere. Împreună cu dregătorii aleși ai orașelor (șoltuzi și pârgari), cu diferiți locuitori și cu alți slujbași, dădeau mărturii privind vânzări și cumpărări de terenuri, vii, prisăci, case ș.a. Mai puteau fi delegați și la efectuarea diferitelor hotărniciri în afara orașului sau a ocolului. Totodată, în calitate de reprezentanți domnești, răspundeau
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]