814 matches
-
încălțate cu pantofi-copită, iar în rest rămas într-un hău de întuneric, ne-a introdus de la început într-o lume misterioasă, plină de ambiguități. Mișcările minime, când lascive, când candide ale acestui corp, la care s-au adăugat cuvintele rostite, șoptite, țipate, cântate - o tristețe, o imposibilitate, o cădere, o absență, o prăpastie, o ne-trăire, o ne-putere etc., punctate din când în când de vorba, atroce - au contribuit, în egală măsură la straniul evocator al acestei piese. Cea de
Trei universuri coregrafice by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9039_a_10364]
-
un etern surghiun. De departe, din loc neprielnic, Metodiu și Iovănuț ne fac semne înspăimântate cu mâna, și dac-ar fi mai multă liniște, le-am auzi, poate, glasurile: Nu ne lăsați! Duce-ține acasă! I-ar consola oare strigătul nostru șoptit, de răspuns: Nici nouă nu ne e bine aici, așteptați-ne, o să venim și noi?" Numai acest final, și o întreagă școală a exhibiționismelor de două parale - care-au invadat spațiul prozei curente - se vede rău veștejită. Păcat că Ioan
O vară fără politicieni by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9285_a_10610]
-
suc de roșii la votcuță, și mai desfăceam câte un borcan de patru sute de zacuscă, pe care-l consumam fără pâine, că pâinea se dădea pe cartelă... Viață și acordeoane, băi frate! Nașpa era doar că trebuia să vorbim pe șoptite, să n-audă mișcări boșorogii... da' acu îmi dau seama că asta era și o chestie mișto, crea un soi de intimitate, că au un farmec aparte bășcălia făcută pe șoptite, votcuța băută direct din sticlă, sub privirea de cântaragii
Marea conciliere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9329_a_10654]
-
frate! Nașpa era doar că trebuia să vorbim pe șoptite, să n-audă mișcări boșorogii... da' acu îmi dau seama că asta era și o chestie mișto, crea un soi de intimitate, că au un farmec aparte bășcălia făcută pe șoptite, votcuța băută direct din sticlă, sub privirea de cântaragii versați a celorlalți, gata să-ți rupă fâșul dacă i-ai fentat c-o înghițitură. ŤBă Bastârcă, tu nici n-ar trebui să ai dreptul să pui buzele pe sticlă, bă
Marea conciliere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9329_a_10654]
-
Graf. L-am urmărit cu special interes pe tânărul dirijor berlinez Jens Georg Bachmann într-un program dedicat integral creației beethoveniene. Este un șef de orchestră energic, dinamic, care dispune - deja - de o remarcabilă carieră internațională. Pe culoare - mai pe șoptite dar pe auzite! - se vorbește în continuare de impresia percutantă lăsată în stagiunea trecută, în compania ansamblului B.S.O., de foarte tânărul dirijor venezuelean Gustavo Dudamel. La nici treizeci de ani nu a părut deloc a fi întimidat de relația
Tanglewood - reședința de vară a marii muzici by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9363_a_10688]
-
de întoarcere spre propriul sine și spre micile bucurii ale existenței. Volumul uimire/étonnement este relevant pentru exercițiile lirice ale autoarei. Viziunea estetică este impecabilă, totul emană delicatețe, inteligență, simț al proporțiilor, discreție, bun gust. Fiecare poem este o rugăciune șoptită, o celebrare in sotto voce a vieții, o permanentă revelație a minunilor care ne înconjoară și pe care cel mai adesea le ignorăm. Viața este o binecuvântare, o creație divină pentru care Dumnezeu trebuie celebrat în orice moment. În aparenta
Scrisul ca rugăciune by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9442_a_10767]
-
abuziv în piața publică. Dar o dată trecut pragul primului contact și apoi dizolvată crusta aceea fragilă care mai mult mima protecția decît o oferea de fapt, Florin Mitroi se transforma aproape neverosimil. Frazele scurte se preschimbau, pe nesimțite, în epică șoptită, sentințele în judecăți morale, iar informația rece în observații profunde și, nu o dată, pline de umor, uneori chiar de un umor trist și ușor resemnat. În mod cert, Florin Mitroi suferea; suferea prin natura lui, suferea fizic, suferea moral în
Singurătatea lui Florin Mitroi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8174_a_9499]
-
de odoare desuete. În privința aceasta, Toni Halter e un misionar de foarte bună calitate: jurnalul lui te atrage așa cum ceața atrage privirea, silindu-te să te concentrezi pentru a vedea ce se ascunde printre aburii ei, sau așa cum o voce șoptită stîrnește atenția prin sunetul slab al cuvintelor rostite. Elvețianul are discreția obosită a unei voci în surdină, scriind parcă în șoaptă. Gesturile preotului, numărul credincioșilor, poziția altarului și înălțimea amvonului, înfățișate toate cu o lupă a blîndeții compătimitoare, sunt tot
Gustul resemnării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9661_a_10986]
-
început de la cinci minute pe zi ne-am tatonat până la o oră pe zi am ajuns să-ți cumpăr flori la telefon, pe care nu pot să ți le dăruiesc ai reușit să faci duș la telefon inundând declarațiile mele șoptite ieri am vorbit cinci ore - îți mulțumesc că m-ai lăsat să adorm la același telefon la care ți-am spus prima oară te iubesc. extenuare te ador pentru faptul că nu îmi răspunzi de fiecare dată am făcut dependență
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
e un prilej bun să refaci energia mușchilor tăi atât de încercați, dacă asculți poți auzi cum mușchii tăi își repară mitocondriile, în vremea când tu stai cu fesele pe săniuța cu tălpi de argint marcat, auzi ca un ciripit șoptit, e semnul că mușchii tăi își repară mitocondriile, telocitele tale îți repară organele chinuite de efort, de alergarea ta fără preget către suflețelul vieții tale. vor fi trei zile până la întâlnirea cu gheng și trei zile după, apoi vei coborî
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
nu ai timp pentru aceste amabilități, dar, în egală măsură, trebuie să te porți precum o prințesă, unică este doar prințesa luo na, vestită în epocile ce vor veni pentru nașterea grădinii suspendate a dragostei pure, îți repeți cu voce șoptită să fii calmă. tu te-ai exprimat clar că nu te interesează decât dacă au o piesă care să îți vină ca turnată, nu înțelegi de ce se întâmplă aceste calcule și măsurători, nu dorești să comanzi una, nu ai vreme
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
în suflet... Într-una din acele zile, pe care le blestemam, ședeam zgribulit într-un colț al țarcului... „Unde o fi colonelul Brad Filip? Unde? Unde?” - îmi bătea în tâmplă întrebarea, fără s-o pot alunga... Atunci o voce aproape șoptită s-a auzit în spatele meu: „Costăchele! Eu sunt. Eu, Brad Filip! Dacă m-ai auzit, întoarce-te încet și poartă-te ca și cum aș fi un sergent oarecare.” Am crezut întâi că visez... Mi am tras o palmă peste obraz, să
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
vorbe cusute cu șiretlicuri abile. Și fetele veneau, puneau bani buni în mâna ghicitoarelor sau luau ultimele ouă din cuibare, fără știrea mamelor. Se despărțeau de ghicitoare bucuroase că ceea ce se arătase în cărțile rufăite, în palmă sau în glăsuitul șoptit al ghiocului, era tocmai sortitul încălzit la sânul lor nu numai în nopțile de Sânziene, ci și în toate nopțile albite de nesomn. * * * Hotărât să zăbovească mai multe zile la marginea satului Bălășești, bulibașa Iorgu era mulțumit că oamenii lui
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
La semnul lui Hliboceanu, Costache a umplut din nou ulcelele cărăușilor și s-a retras strategic lângă hornoaică. Încet-încet, privirile cărăușilor au prins a se limpezi, limbile a se dezlega. Din când în când, se auzea câte o vorbă abia șoptită, aruncată de la unul la altul... Apoi era la mine în sat unul - a pornit să vorbească Ion Cotman cel tăcut... Aista parcă nu avea nici un Dumnezeu. Nu l-am văzut zâmbind nciodată... Da’ când era tânăr, nici atunci nu l-
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
niște calupuri de brânză puse la scurs. Sub ele, zeci de picioare se odihneau pe podea, așteptând ca posesorii să fabrice din ele diverse tipuri de mers. Vioristul s-a apropiat, proptindu-se În fața mea. — Iggy, am auzit o voce șoptită, printre smiorcăielile viorii. Am ridicat ochii, căscându-i imediat cât două ceșcuțe de cafea. Era Vasea, Îmbrăcat Într-un palton mai vechi ca reumatismul, cu o căciulă care părea făcută dintr-o veveriță decedată În timpul unui incendiu. Jurai că se
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
sătulă de atâta minciună și atât de furioasă pe tine din cauza a ceea ce se întâmplase în cursul după-amiezii, răspunse Georgie. Ar fi fost mult mai bine dacă m-ai fi lăsat să dau ochii cu Antonia. Toată discuția noastră pe șoptite și felul cum m-ai expediat pe ușa din dos, de parcă te-ar fi prins cineva sărutându-te cu servitoarea, m-au umplut de scârbă. Totul mi s-a părut detestabil, Martin. Spuse toate acestea cu glas răgușit și încărcat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
să își închipuie tocmai asta, am spus, și de ce s-o fi ostenit să vină după tine și să te facă să mărturisești? — Oricine ar fi putut să își închipuie tocmai asta, zise Georgie. Probabil ne-a auzit vorbind pe șoptite. Cât despre motivul pentru care a venit după mine, habar n-am. — N-ai întrebat-o? Sigur că nu, răspunse Georgie râzând sec, gutural. Așa cum ți-am mai spus, artileria ei grea mă depășește. Și oricum, după ce am spus tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
stacojii și berea apoasă, Înainte de-a conduce mai departe până la cel mai bun hotel, cu muzică și palmieri. Se gândi: „O să vorbesc cu ea. Are o siluetă frumușică“. Căci, la urma urmelor, nu poți trăi Întotdeauna cu o voce șoptită ca muzica ori cu o siluetă Înaltă ca un palmier. Loialitatea nu era același lucru cu păstrarea În memorie; poți uita, rămânând credincios, și poți să-ți amintești și să nu fii credincios. O iubea pe Janet Pardoe și o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
el, șoferul se gîndește să atace direct: Știi, domnișoară, uneori, cînd întîlnesc o imagine frumoasă, unor șoferi li se întîmplă să uite de volan. O secundă, două...., trei... și.... Vîrful pantofului își rărește ritmul, uitînd de muzică, atent la vorbele șoptite, pe care le punctează prin mici zvîcniri. Șoferul continuă să privească înainte, întrecîndu-se pe sine în arta de a conduce. Nevastă-mea, spre exemplu, spune el după un timp, cu aer de mare povestitor cînd călătorește cu mine, stă întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
surîs, șoptindu-i: "Ești un copilaș", iar din clipa aceea nu i-a mai zis pe nume decît foarte rar, strigîndu-l cu un inegalabil "copilaș", căruia Mihai îi răspundea printr-un Simoon, rostit cu o plăcută inflexiune a vocii abia șoptită, vibrînd în tăcerea nopții pe străzile pustii, aurite de luna plină. O noapte întreagă a avut impresia că a regăsit-o pe Doamna Ana, femeia din anul întîi de facultate, matamorfozată, cenușăreasă care lăsase ascunsă undeva recuzita de femeie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Uită-te bine la tine, dar nu aici; acasă, într-o oglidă mare; ba nu acasă; vino la mine, îți cumpăr una anume și-ai să vezi ce crin alb și îmbătător ești... Vorbele lui Mihai au fost tot mai șoptite, iar tonul lui, cît mai jos, așa cum a fost învățat cîndva că se spun vorbele de dragoste. Și-n tot timpul acesta, mîna lui, care s-a oprit pe sînul femeii, a atins mamelonul, iar acum îl simte întărindu-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
ca s-o curme. Orice. 3 Chiar a doua zi, un nou locatar se instală Într-o cameră de la etajul al treilea al imobilului doamnei Purvis. Rowe Îl Întîlni În seara următoare, pe palierul cufundat În Întuneric. Individul vorbea pe șoptite, adresîndu-se doamnei Purvis, care, așa cum stătea rezemată de perete, părea Îngrozită de-a binelea. — Într-o bună zi, o să Înțelegeți! spunea individul. Era un bărbat scund și oacheș, cu niște umeri diformi și trupul contorsionat, de pe urma unei paralizii infantile. — A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
mecanism. Cine sîntem noi, ca să judecăm? Fotoliul se apropie și mai mult, scîrțîind. — Exact! Un guvern ca acela pe care l-am avut atunci și pe care-l mai avem... — E o crimă ca oricare alta, spuse Rowe cu glas șoptit. Implică atîția nevinovați... Nu se justifică nici faptul că prima victimă era... necinstită, sau că judecătorul e un bețiv... Străinul Îl Întrerupse, cu o insuportabilă aroganță: — Greșești, domnule. Uneori, chiar și crima poate fi justificată. Doar s-au văzut destule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
la picioarele lui“, Îi șopti ea. „Sunt pregătit să mor, mamă!“ zise el. Ea Îl Întrerupse tăios, poate prea tăios: „Mon fils, reprenez courage!“ Atunci, pentru prima oară, Își va Întoarce ușor capul În direcția străjerilor. Vocea ei era acum șoptită și se Îngemăna cu foșnetele volanelor de mătase. „Voi sta În balcon“, zise imperceptibil. „Dacă voi fi În alb Înseamnă că am reușit...“ „Ba dimpotrivă, veți fi În negru, presupun“, zise el. Dezmeticindu‑l din toropeală, toboșarii se porniseră iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
valurile astea și cele de ieri sau de săptămâna trecută. Tapú Tetuanúi încerca să găsească cuvintele prin care să-i arate cât de mult îi mulțumea pentru interesul pe care i-l dovedea, insă cineva murmura cu o voce aproape șoptita, dar și foarte grăbita: Teatea Maó! Teatea Maó! Tapú Tetuanúi întinse brațul aproape instinctiv, prinse femeia de dupa gât și o trânti pe punte, aruncându-se la rândul lui lângă ea, luptând pentru a-și stăpâni tremurul violent care îi cuprinsese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]