1,066 matches
-
o arătase rapid mai devreme, ca să râdem amân doi de poza alb-negru în care avea încă obraji pneumatici. Cu un aer insultat și exasperat, și-a scos cartea de identitate și aproape că i-a aruncat-o, iar arătarea cu șorț a înhățat-o cu dexteritate de maimuță. A examinat-o, iar fața i-a basculat, ca o hologramă, spre un amestec de satisfacție ascunsă și mâhnire mimată. — O, dar se pare ca ziua lui Mademoiselle a fost alaltăieri. — Da, și
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
loc în loc. Nucule cu frunza deasă, Sigur știu că ești acasă, Ușa dacă mi-o deschizi, Eu te curăț de omizi. Vine doctoru-n pădure Cu fes roșu și secure! (ciocănitoarea) Fundă roz are în moș, Iar în coadă are-un șorț. Rezemată stând pe scoarță Saltă capul ca de rață. Și cu ciocul târnăcop, Dă poc! poc! din loc în loc. OMIDA LACOMĂ O omidă cenușie cu picățele negre își ondula inelele și urca pe frunzele fragede din vârful unui prun. Bietele
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
celule ar exista, pur și simplu, iadul?" (Florin }upu); "Doi crescători de cuvinte într-o fermă a memoriei. El, Valeriu Corocea, îndeamnă femeia să-l tragă deoparte, altfel se duce dracului după o iluzie. Ea, Liliana Paisa, își pune dimineața șorțul hârtiei de scris și, cu pașii uriași ai ideii, intră prin grajduri, unde cirezi întregi de sintagme așteaptă să fie adăpate din crezul lor poetic." (Cornel Galben); "Cufundându-ne-n plenitudine/ reconstituim Principiul Logic al Noncontradicției/ dintre Eu și Ego-ul
Cărți proaste by Mihaela Nicoleta Grigore () [Corola-journal/Journalistic/8933_a_10258]
-
trage dintr-o familie de nobili din Georgia; vorbește excelent franceza. Și-a cunoscut soțul când acesta era student. M-a invitat, împreună cu Madge 2, să luăm ceaiul la ambasadă. E ajutată de o tânără care poartă, în același timp, șorț alb și cizme. Când s-a depărtat o clipă ca să caute o farfurie, doamna Kavataradze ne-a spus: "V-ați dat seama că tipa care servește face parte din armată". Era un mod de a ne face să înțelegem că
România anilor 1939-1946 by Jean Mouton () [Corola-journal/Journalistic/8920_a_10245]
-
o uriașă frunză de lipan, să știi că visezi, că ochii ți se zbat în cap, iar la trezire vei fi uitat totul. Câte filme horor nu derulează visul! Mă aflu bunăoară în sala de deliberare a Curții Constipaționale, cu șorț în față, însărcinat să curăț cu pămătuful tricolor capetele interșanjabile ale d-lor Cochinescu, Predescu, Ninosu, în momentele de destindere când joacă fripta, după o partidă înviorătoare de lapte gros. Observ, cu stupoare, când ei se reașează pe jețuri, că
Infernul cotidian by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9346_a_10671]
-
la cca. 7 % din total, fiind însă puternice și spiralate. Gâtul la masculi este scurt și gros purtat aproape orizontal, prezintă inferior o salbă de mărime mijlocie și 2 - 3 cravate cu o dezvoltare medie. Unii masculi au și un șorț bine dezvoltat. Oile au de regulă 1 - 2 cravate și o salbă mediu dezvoltată. Trunchiul este potrivit de lung, larg și adânc; extremitățile largi și osatură puternică; linia superioară lungă, largă și dreaptă. Grebănul are o lărgime medie și se
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
adevărat în foarte multe cazuri și, desigur, într-al lui. El își controlase sentimentele și propria devenire. Dar depinde ce anume se clădește, ce tip de complex. Pentru Panaitaki, "debutantul în viață", "copilul dat la stăpân", care "atunci când a încins șorțul stăpânului" cârciumei s-a simțit "despărțit de lume", această perioadă a lăsat reziduuri psihologice obsesionale, privind starea materială, de care nu s-a putut elibera niciodată. Aici e sursa puternică a solidarității lui afective cu nedreptățiții soartei. Și tot de
Complexele lui Panait Istrati by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/9678_a_11003]
-
adunătură! comentă ea. Cred că nici el nu avea cum să fie altfel decât ăștia toți. Chavel ridică spre portretul bunicului propriul său nas mare, iar bărbatul îmbrăcat în robă privi în jos din tablou spre cel care purta un șorț verde de postav. Chavel își feri privirea din fața ochilor acuzatori și disprețuitori. Ce adunătură! repetă fata. Și totuși s-au însurat și ei și au făcut copii. Crezi că erau în stare să iubească? — Oricui i se poate întâmpla asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
și dragi flori. Unii copii sunt răi, vorbesc fel de fel de lucruri, tu nu trebuie să te iei după ei. O fi și tăticul lui plecat undeva... Mai știi...? Apoi, evident marcată de spusele lui Răducu, își strânse ghem șorțul de bucătărie și-l aruncă la întâmplare pe un scaun din preajmă. În clipele următoare, încercă să trateze cele auzite de la puiul ei ca pe un fapt banal, zicând în sinea ei: ,,La grădiniță un copil poate învăța și multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
fără nici un rost. Mi-aș lua singură zilele, dar mi-e frică de Dumnezeu cu care nu sunt în cele mai bune relații." * Săftica era singura ființă din mahala care deschidea din când în când poarta mătușii Varvara, cu poala șorțului plină cu fructe sau legume proaspete din grădina ei. Uneori le aducea și câte o oală cu lapte proaspăt muls de la cele două capre. Venea cu gândul bun de a le mai îndulci viața celor două singuratice. În scurtul timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
un cărucior după ea, căruciorul e plin de cutii de carton, cutii murdare și rupte, a ajuns o cerșetoare, una care se strecoară printre trecători spre o țintă fixă, e îmbrăcată într-un palton ponosit, s-a legat cu un șorț muncitoresc, pe cap poartă un basc din stofă englezească, resturi dintr-o garderobă, cândva rafinată, trage un cărucior după ea, un cărucior plin de cutii de carton, se îndreaptă spre o țintă fixă, absentă, trecătorii o izbesc și o înjură
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
zilele adolescenței, În care tânjeam Îndelung și fără de speranță după nepoata vecinilor, colega de bancă sau profesoara de chimie! După mai bine de jumătate de secol, VirtualEve mi le arunca, iată, pe toate În brațe, docile sau răzvrătite, Încinse cu șorț de bucătărie sau Încătușate de tăblia patului, cu codițe ridicate feciorelnic ori cu părul curgând cascade pe umeri, Încotoșmănate În blănuri de tapir sau goale ca niște naiade, scăldate În arome fine ori, dimpotrivă, Învăluite În parfumul aspru al femeii
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
din zbor detaliile de Îmbrăcăminte pe care le lăsa În urmă. Mai Întâi, mănușa fină de ațică, apoi voalul care-i adăpostise umerii de mărgean, angelica-i bustieră, un basc de pensionar mâncat de molii și cu moțul rupt, un șorț pătat de bucătăreasă, șalul mai lung decât Calea Lactee, o băsmăluță, o altă bustieră, un portjartier, o cizmă cu carâmbul rupt, inutil să vă spun că goneam ca un expres prin halte neluminate, incitat de acest puzzle intelectual, ce vrea să
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Roland, aflată la antipozi, apăreau primele indicii ale prezenței extratereștrilor... Din acel moment Începe și relatarea noastră propriu-zisă. Partea Întîi CHRISTINA DOMESTICA Toți cretanii sunt mincinoși CÎnd avea lucruri importante de discutat cu soțul ei, Christina Își punea mai Întîi șorțul de bucătărie. Acest accesoriu vestimentar aparent banal Îi oferea un sentiment de siguranță: i se părea că o apără ca un scut - deși altminteri Christina gătea mediocru; respecta Întocmai rețetele, dar uneori neglija cîte un mic amănunt care deturna gustul
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
al doilea. La al doilea apel, Vic Își redobîndi autoritatea de ofițer al armatei americane. O Împinse ușor Înapoi, apăsînd-o ca din Întîmplare pe sîni, și se ridică. Învinsă, umilită de Întorsătura nefavorabilă a evenimentelor, Christina plecă spre bucătărie. Desfăcu șorțul de la gît și-l aruncă la Întîmplare pe un taburet. Fusese Într-adevăr ridicolă. Pentru a se pedepsi, Începu să taie mărunt ceapă, fără vreun scop explicit. Oricum, ceapa tocată merge aproape la orice mîncare. Dar În același timp, se
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
ah, am atît de multă treabă de făcut, Încît Îmi vine să nu fac nimic! Acum, Însă, nu avea nimic de făcut și, În plus, nu-i venea să facă nimic. Adică, se simțea de prisos. Nici măcar calitățile magice ale șorțului de bucătărie nu o mai ajutau. O scoase din Încurcătură Kiki. Trezindu-se după Încă o oră de somn, el auzise glasul mamei sale și, mînat de instinctul sigur al puiului, veni În preajma ei, căutînd protecție. Christina Îl luă În
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
În ce măsură era implicată fundația În sesiunile private ale lui Stegemann. Cine era, de pildă, tânărul blond și acneic? Intrând În hala pieței, am văzut că negoțul de dimineață era pe terminate. Într-un colț, două femei adunau fructe stricate În șorțurile lor largi. Una din ele Îmi amintea de proprietăreasa mea, așa că am șters-o cu fața Întoarsă Într-o parte. În schimb l-am descoperit pe Ivan Britz gata să toarne gheață zdrobită pe o tejghea lată, aproape goală. Imediat ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
Cred că mi-era chiar teamă să nu fiu lichidat în cazul în care aș fi zărit-o întorcându-se de la școală în zbor și intrând pe fereastra de la dormitor sau întrupându-se din văzduh, mădular după mădular, încinsă cu șorțul de bucătărie. Desigur, când îmi cerea să-i povestesc cum a fost la grădiniță, îmi dădeam toată silința. Nu aveam pretenția că înțeleg toate implicațiile omniprezenței ei, dar mi se părea indiscutabil faptul că asta are de-a face cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
bol de cristal cu picior. De sub norul de păr roz, cerceii aruncă sclipiri rozalii și roșietice în bătaia soarelui. Femeia își șterge mâinile cu un șervet de bucătărie. E încălțată cu niște mocasini bărbătești de culoare maro, fără șosete. Un șorț imprimat cu puișori galbeni o acoperă în față de sus până jos, iar pe dedesubt poartă o rochie ieftină. Își dă la o parte cu palma niște șuvițe care-i atârnă pe frunte. Puișorii țin în cioc tacâmuri - polonice și linguri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
presărată cu jucării de plastic. Helen își închide trusa cu un zgomot sec. Se uită la mine, care stau pe scaunul de alături, și zice: — Ești gata s-o luăm de la capăt? Înăuntrul rulotei, în timp ce vorbește cu femeia îmbrăcată în șorțul cu pui de găină, Helen zice: — Nu este vorba de nici un ban sau de vreo altă obligație din partea dumneavoastră - apoi o dirijează spre canapea. Așezată în fața femeii, cu genunchii aproape atingându-li-se, Helen se apropie de ea cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
față de masă în carouri roșii. Trag apa, ca să se audă. Nu sunt nici scutece, nici hăinuțe de copil. În sufragerie, doamna Puișor se uită tot în tavan, numai că acum e scuturată de suspine lungi și spasmodice. Pieptul acoperit de șorț îi tremură. Helen îi tamponează machiajul scurs cu colțul unei batiste împăturite. Batista e înmuiată și înnegrită de rimel, și Helen zice: — O sa fie mai bine, Rhonda. Acum nu ai cum sa-ti dai seama, dar o să vezi. Împăturind încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
a întâmplat, Dumnezeule, la vreun an și jumătate de la momentul... de la dimineața în care l-am găsit pe Patrick. Se tot învârtea prin parcul de rulote unde stăteau, îmi spune Helen, când a văzut o tânără exact ca femeia cu șorțul imprimat cu puișori. Aceleași flori de înmormântare uscate, aduse acasă de la capelă. Același pătuț gol. — Reușeam să fac bani frumoși din fond de ten și farduri groase, zice Helen, zâmbind, mai ales spre sfârșitul lunii, când stăteam mai prost cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
și zice: — Uite ce bine ne-am distra! La telefon, domnul detectiv Denton zice: — Cine e acolo? A fost OK să-l sacrific pe amărâtul ăla în boxeri cu mașinuțe de curse. E OK s-o sacrific pe tânăra cu șorțul imprimat cu puișori de găină. Să nu le spun adevărul, să-i las să sufere. Și să-l sacrific pe soțul nu știu cărui top-model. Dar să mă sacrific pe mine însumi ca să salvez milioane de oameni, asta e cu totul altă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
doar pe jumătate. Un alt bărbat e întins în pragul coridorului care duce spre toaletă. Altul e mort, întins pe masa de biliard, cu mâna încleștată pe tac. În spatele barului, un radio răsună în gol în bucătărie. Un om cu șorțul slinos zace pe grătar printre hamburgeri; grătarul sfârâie și fumegă și din fața omului se răsucește, lingând tavanul, un fum cu miros dulceag, de grăsime. Lumânarea de pe masa lui Nash este singura lumină din încăpere. Și Nash își ridică privirea, roșu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
ăla cu blană, cred că-i adjunct la direcție. Mi l-am amintit: a fost în septembrie cu directorul general pe aici, i-am servit colo, pe mal, sub sălcii. Ai niște gogonele în cămară intervine Mihaela, apropiindu-se cu șorțul pe mîini, să-și șteargă transpirația frunții. Spune-i Sultanei încuviințează Ovidiu, trecînd în camera alăturată, să caute într-un ungher al dulapului de vase jumătatea de pui pusă deoparte la indicația Letiției, transmisă prin Pavel. Ce faci?! vrea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]