174 matches
-
de Canare Aegypius monachus (II) Vultur pleșuv Aquila adalberti (I) Acvila spaniolă Aquila chrysaetos (II) Acvila de munte Aquila clanga (II) Acvila țipătoare mare Aquila heliaca (I)=376 Acvila de câmp Aquila pomarina (II) Acvila țipătoare mică Buteo buteo (II) Șorecarul comun Buteo lagopus (II) Șorecarul încălțat Buteo rufinus (II) Șorecar Chondrohierax uncinatus wilsonii (I) =377 Circaetus gallicus (II) Șerpar Circus aeruginosus (II) Erete de stuf Circus cyaneus (II) Eretele vânăt Circus macrourus (II) Erete Circus pygargus (II) Eretele sur Elanus
jrc3394as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88553_a_89340]
-
Vultur pleșuv Aquila adalberti (I) Acvila spaniolă Aquila chrysaetos (II) Acvila de munte Aquila clanga (II) Acvila țipătoare mare Aquila heliaca (I)=376 Acvila de câmp Aquila pomarina (II) Acvila țipătoare mică Buteo buteo (II) Șorecarul comun Buteo lagopus (II) Șorecarul încălțat Buteo rufinus (II) Șorecar Chondrohierax uncinatus wilsonii (I) =377 Circaetus gallicus (II) Șerpar Circus aeruginosus (II) Erete de stuf Circus cyaneus (II) Eretele vânăt Circus macrourus (II) Erete Circus pygargus (II) Eretele sur Elanus caeruleus (II) Gaia albă Eutriorchis
jrc3394as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88553_a_89340]
-
Acvila spaniolă Aquila chrysaetos (II) Acvila de munte Aquila clanga (II) Acvila țipătoare mare Aquila heliaca (I)=376 Acvila de câmp Aquila pomarina (II) Acvila țipătoare mică Buteo buteo (II) Șorecarul comun Buteo lagopus (II) Șorecarul încălțat Buteo rufinus (II) Șorecar Chondrohierax uncinatus wilsonii (I) =377 Circaetus gallicus (II) Șerpar Circus aeruginosus (II) Erete de stuf Circus cyaneus (II) Eretele vânăt Circus macrourus (II) Erete Circus pygargus (II) Eretele sur Elanus caeruleus (II) Gaia albă Eutriorchis astur (II) Șerpar Gypaetus barbatus
jrc3394as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88553_a_89340]
-
Varpushaukka (alalaji Kanaria ja Madeira) Sparvhök (underart från Kanarieöarna och Madeira) Uliul din Canare (58) Épervier à pieds courts Sparviere levantino Balkansperwer Gaviăo-grego Sirovarpushaukka Örnvråk Uliul cu picioare scurte (levantin) (59) Buse féroce Poiana codabianca Arendbuizerd Búteo-mouro Arohiirihaukka Mindre skrikörn Șorecarul (60) Aigle pomarin Aquila anatrala minore Schreeuwarend Águia-pomarina Pikkukiljukotka Större skrikörn Acvila țipătoare mică (61) Aigle criard Aquila anatrata maggiore Bastaardarend Águia-gritadeira Kiljukotka Kejsarörn (underart från Sydosteuropa) Acvila țipătoare mare (62) Aigle impérial Aquila imperiale Spaanse keizerarend Águia-imperial Keisarikotka Kejsarörn
jrc3344as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88502_a_89289]
-
de Canare Aegypius monachus (ÎI) Vultur pleșuv Aquila adalberti (I) = 378 Acvila spaniolă Aquila chrysaetos (ÎI) Acvila de munte Aquila clanga (ÎI) Acvila țipătoare mare Aquila heliaca (I) Acvila de câmp Aquila pomarina (ÎI) Acvila țipătoare mică Buteo buteo (ÎI) Șorecarul comun Buteo lagopus (ÎI) Șorecarul încălțat Buteo rufinus (ÎI) Șorecar Chondrohierax uncinatus wilsonii (I) = 379 Circaetus gallicus (ÎI) Șerpar Circus aeruginosus (ÎI) Erete de stuf Circus cyaneus (ÎI) Eretele vânat Circus macrourus (ÎI) Erete Circus pygargus (ÎI) Eretele sur Elanus
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
Vultur pleșuv Aquila adalberti (I) = 378 Acvila spaniolă Aquila chrysaetos (ÎI) Acvila de munte Aquila clanga (ÎI) Acvila țipătoare mare Aquila heliaca (I) Acvila de câmp Aquila pomarina (ÎI) Acvila țipătoare mică Buteo buteo (ÎI) Șorecarul comun Buteo lagopus (ÎI) Șorecarul încălțat Buteo rufinus (ÎI) Șorecar Chondrohierax uncinatus wilsonii (I) = 379 Circaetus gallicus (ÎI) Șerpar Circus aeruginosus (ÎI) Erete de stuf Circus cyaneus (ÎI) Eretele vânat Circus macrourus (ÎI) Erete Circus pygargus (ÎI) Eretele sur Elanus caeruleus (ÎI) Gaia albă Eutriorchis
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
378 Acvila spaniolă Aquila chrysaetos (ÎI) Acvila de munte Aquila clanga (ÎI) Acvila țipătoare mare Aquila heliaca (I) Acvila de câmp Aquila pomarina (ÎI) Acvila țipătoare mică Buteo buteo (ÎI) Șorecarul comun Buteo lagopus (ÎI) Șorecarul încălțat Buteo rufinus (ÎI) Șorecar Chondrohierax uncinatus wilsonii (I) = 379 Circaetus gallicus (ÎI) Șerpar Circus aeruginosus (ÎI) Erete de stuf Circus cyaneus (ÎI) Eretele vânat Circus macrourus (ÎI) Erete Circus pygargus (ÎI) Eretele sur Elanus caeruleus (ÎI) Gaia albă Eutriorchis astur (ÎI) Șerpar Gypaetus bărbătuș
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
a sitului reunește specii de importanță comunitară, precum: căprior - Capreolus capreolus, vulpe - Vulpes vulpes, bursuc - Meles meles, pisică sălbatică - Felis silvestris, dihor - Mustela putorius, iepure - Lepus europaeus, cârtiță - Talpa europaea, privighetoarea de baltă - Acrocephalus melanopogon, acvila țipătoare mică - Aquila pomarina, șorecar comun - Buteo buteo, uliul găinilor - Accipiter gentilis, vânturelul roșu - Falco tinnunculus, pescărușul albastru - Alcedo athis, pițigoi de stuf - Panurus biarmicus, codobatura albă - Motacilla alba, ciocârlie - Alauda arvensis, prepeliță - Coturnix coturnix, gușter - Lacerta viridis, brotăcel - Hyla arborea, izvoraș - Bombina variegata, izvoraș
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
cap castaniu ("Aythya ferina"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), rață roșie ("Aythya nyroca"), mătăsar ("Bombycilla garrulus"), șorecar comun ("Buteo buteo"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), gâsca cu piept roșu ("Branta ruficollis"), nisipar ("Calidris alba"), fugaci de țărm ("Calidris alpina"), fugaci mare ("Calidris canutus"), fugaci roșcat ("Calidris ferruginea"), fugaci mic ("Calidris minuta"), fugaci pitic ("Calidris temminckii"), cânepar ("Carduelis
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
sunt reprezentate de șerpi, șopârle. Se găsesc și broaște. Nu lipsesc nici caprele negre, iar în urmă cu circa o jumătate de veac, pe cursul superior al văilor Izvor și Lunca, existau păstrăvi și vidre. Sunt ocrotite de lege : uliul șorecar, cucuveaua, corbul, bufnița, ursul și cerbul carpatin. Agricultura s-a practicat încă de la întemeierea satelor comunei, pe suprafețe variabile în timp, dar în condiții grele datorită reliefului. În 1750 de pildă se ara cu pluguri trase de 4-6 boi, iar
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
și rozătoare: șoareci, șobolani. Reptile: șerpi, șopârle, brotăcei, broaște. Nu lipsesc nici caprele negre, iar în urmă cu circa o jumatate de veac, pe cursul superior al văilor Izvor și Lunca, existau păstrăvi și vidre. Sunt ocrotite de lege: uliul șorecar, cucuveaua, corbul, bufnita, ursul, cerbul carpatin. Agricultură s-a practicat încă de la întemeierea satelor, pe suprafețe variabile în timp dar în condiții grele. În trecut (1750) se ara cu pluguri trase de 4-6 boi, iar fertilizarea cu gunoi de grajd
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
ei atacă viile, cireșii și alte plante de cultură. O mare parte dintre ei migrează toamna. Cioara neagră și-a mărit considerabil numărul. În număr relativ restrâns se întâlnesc prepelițe, turturele, potârnichi, dumbrăvenci, prigorii etc., iar dintre răpitoare uliul porumbac, șorecarul încălțat, cucuveaua, vulturul pescar. Fazanii colonizați în păduri s-au înmulțit rapid. Ihtiofauna este reprezentată prin peștii autohtoni, astfel: caras, crap, babușcă, obleț, biban, plătică, văduviță, știucă, ghiborț, avat. La distanța de 200 m spre sud de clădirea S.M.T. Dudescu
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
și duc viața mai ales în zona de stepă, rozătoarele sunt cele mai numeroase. Acestea sunt reprezentate prin: popândau, hârciog, șoarece de câmp, șoarece de stepă, iepure de câmp. Dintre păsări întâlnim: turturele, potârnichi, iar dintre răpitoare: uliul porumbac, cucuveaua, șorecarul încălțat. Localitatea Dudești, aflată în partea de mijloc a comunei Dudești este străbătuta de la N-V la S-E de calea ferată Făurei-Constanța (cale ferată dublă electrificată) cu stație în gara Dudești. De la N-E la S-V localitatea este
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
cea de cultură agricolă. În ceea ce privește fauna, mamiferele cele mai des întâlnite în această zonă sunt rozătoarele: popândăul, hârciogul, șoarecele de câmp, șoarecele de stepă, iepurele de câmp. Dintre păsări, aici conviețuiesc turturele, potârnichi, iar dintre păsările răpitoare uliul porumbac, cucuveaua, șorecarul încălțat. În habitatul Lacului Tătaru, au fost identificate 91 specii de păsări caracteristice habitatelor de baltă și baltă-mlaștină, printre care și specii amenințate cu dispariția la nivel european, specii vulnerabile la modificări ale habitatului lor sau rare: sitarul de mâl
Tătaru, Brăila () [Corola-website/Science/300991_a_302320]
-
coada stufoasă, pârșul de alun, șoarecele scurmător etc. Fauna ornitologică, studiată în special de I. Cătuneanu, este reprezentată prin: cocoșul de munte ("Tetrao urogallus"), vulturul pleșuv sur ("Gyps fulvus fulvus"), vulturul pleșuv brun ("Aegypius monachus"), acvila încălțată ("Aquila heliaca heliaca"), șorecarul comun ("Buteo buteo"), corbul ("Corvus corax"), mierla de piatră ("Monticola saxatilis"), fluturele de piatră ("Trichodroma muraria"), mierla gulerată alpină ("Turdus torquatus alpestris"), mierla de pârau ("Cindus cindus aquaticus"), forfecuța gălbuie ("Loxia curviostra"), fasa de munte ("Anthus spinoletta"), lăstunul mare ("Apus
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
sfâșie cu ciocul și o înghite nemestecată; uliul este o pasăre răpitoare de zi. Hrănindu-se cu carne, pilota sa este mai puțin dezvoltată decât a altor păsări care se hrănesc cu grăunțe. Alte păsări răpitoare de zi sunt șoimul, șorecarul. Speciii dispărute:
Uliu () [Corola-website/Science/308503_a_309832]
-
Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), iepure-de-câmp ("Lepus europaeus"), veveriță ("Sciurus carolinensis"); Păsări: ciuf-de-pădure ("Asio otus"), corb ("Corvus corax"), cristel-de-câmp ("Crex crex"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), șorecar comun ("Buteo buteo"), șorecar-încălțat ("Buteo lagopus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), pupăză ("Upupa epops"), cuc ("Cuculus canorus"), mierlă ("Turdus merula"), erete-vânăt ("Circus cyaneus"), scatiu ("Carduelis spinus"), grangur ("Oriolus oriolus"), sfrâncioc-roșiatic ("Lanius collurio"), rață-lingurar ("Anas clypeata"), presură galbenă ("Emberiza citrinella"), codobatură ("Motacilla alba
Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului () [Corola-website/Science/306834_a_308163]
-
licheni- plantele specifice tundrei. Odată cu sosirea perioadei de dezgheț, tundra este populată de păsările acvatice sosite din țările calde: rate, giste, lebede, pescăruși, cufundari, nagiti, cocori etc. Apariția în tundra a păsărilor călătoare atrage și anumite răpitoare înaripate: vulturi, șoimi, șorecari. Deopotrivă cu păsările călătoare, întâlnim și păsări sedentare, adaptate la condițiile aspre ale mediului. Erbivorele sunt reprezentate de iepure, ren, leming, care, la rândul lor, servesc drept pradă carnivorelor - vulpea, bufnita polara, hermina, lupul.
Tundră () [Corola-website/Science/303107_a_304436]
-
Coturnix coturnix"), graurul ("Sturnus vulgaris"), lăcustarul ("Sturnus roseus"), mare amatoare de lăcuste, cărora li se adaugă ciocârlia ("Melanocorypha calandra"), dumbrăveanca ("Coracias garrulus"), fisa de câmp ("Anthus copestris") și prigoriile multicolore ("Merops apiaster"). Păsările răpitoare își au și ele reprezentanții lor: șorecarul mare ("Buteo rufinus"), acvila sudică ("Aquila rapax orientalis"), șorecarul încălțat ("Buteo lagopus") și eretele alb ("Circous macrourus"). Așa cum este firesc, mamiferele caracteristice stepei rămân rozătoarele. Cele mai răspândite și vătămătoare sunt popândăul ("Citellus citellus") și hârciogul ("Cricetus cricetus"), a căror
Stepă () [Corola-website/Science/303177_a_304506]
-
amatoare de lăcuste, cărora li se adaugă ciocârlia ("Melanocorypha calandra"), dumbrăveanca ("Coracias garrulus"), fisa de câmp ("Anthus copestris") și prigoriile multicolore ("Merops apiaster"). Păsările răpitoare își au și ele reprezentanții lor: șorecarul mare ("Buteo rufinus"), acvila sudică ("Aquila rapax orientalis"), șorecarul încălțat ("Buteo lagopus") și eretele alb ("Circous macrourus"). Așa cum este firesc, mamiferele caracteristice stepei rămân rozătoarele. Cele mai răspândite și vătămătoare sunt popândăul ("Citellus citellus") și hârciogul ("Cricetus cricetus"), a căror arie de răspândire coincide cu arealul agriculturii intensive. Alte
Stepă () [Corola-website/Science/303177_a_304506]
-
Nasus") și cleanul ("Leuciscus Cephalus"). În pădurile de foioase trăiesc diferite specii de melci, insecte, dintre vertebrate salamandra ("Salamandra Salamandra"), broasca ("Rana Dalmatina"), șopârla de munte ("Lacerta Vivipara"), năpârca ("Anguis Fragilis") și șarpele de pădure ("Elaphe longissima"). Dintre păsări amintim șorecarul comun ("Buteo Buteo"), acvila țipătoare mică ("Aquila Pomarina"), mai multe specii de păsări cântătoare, iar dintre mamifere lupul ("Canis Lupus"), pisica sălbatică ("Felis Silvestris"), jderul de pădure ("Martes Martes"),vidra etc. Posibilități de acces. Accesul cel mai ușor este cu
Masivul Vlădeasa () [Corola-website/Science/303231_a_304560]
-
de câmp ( Lepus europaeus), dihorul (Mustela putorius) - în păduri. Pe terenurile arabile și pășuni sunt caracteristice o serie de rozătoare ca: popândăul (Citellus citellus), hârciogul ( Cricetus cricetus), șoarecele de câmp ( Microtus arvalis), ariciul, șoarecele comun ( Buteo buteo) schimbat iarna de șorecarul încălțat ( Buteo Lagopus). Dintre amfibieni putem aminti broasca râioasă brună ( Bufo bufo) și broasca râioasă verde ( Bufo viridis). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Beltiug se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
vulgaris), hermelina (Mustella ezminea), nevăstuica (Mortella mirolis), etc. Arifauna pădurilor mixte este bine reprezentată prin specii ca: huhurezul, mare (Steix ulalensis), gaița (Garullus glandacius), porumbelul de scorbură (Calumba aenas), etc. Aici cuibăresc și majoritatea răpitoarelor, ca. uliul păsărar, uliul porumbar, șorecarul comun, șoimul (Pernis apivarus), acvila țipătoare mică (Aquila pomarina). Acolo unde locul pădurilor a fost luat de fânețe naturale, terenuri arabile și livezi, sunt prezente: potârnichea (Perdix perdix), fazanul comun (Phasianul colchicus), prepelița (Coturnix coturnix). Fauna apelor de munte este
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
vulpile", "nevăstuicile" și "dihorii". Dintre rozătoare: "veverițele", "pârșul" (mare, mai rar cel mic), "șoarecii". Zonele joase ale depresiunii sunt populate cu "iepuri". Păsări mai întâlnite sunt "potârnichea", "vrabia" și "porumbelul", în pădurea de lângă Prejmer existând câteva specii ocrotite: "vântureii", "șorlița", "șorecarii comuni", "șorecarii de iarnă", "striga de Ural" și "huhurezul". De asemenea, în preajma Oltului se pot întâlni "rațe sălbatice" și "berze". Reptilele sunt puține: "vipera", "șarpele de apă", "șopârlele". Amfibienii sunt reprezentați de "salamandre", "tritoni" și "broaște". Ihtiofauna este bogată, atât
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
și "dihorii". Dintre rozătoare: "veverițele", "pârșul" (mare, mai rar cel mic), "șoarecii". Zonele joase ale depresiunii sunt populate cu "iepuri". Păsări mai întâlnite sunt "potârnichea", "vrabia" și "porumbelul", în pădurea de lângă Prejmer existând câteva specii ocrotite: "vântureii", "șorlița", "șorecarii comuni", "șorecarii de iarnă", "striga de Ural" și "huhurezul". De asemenea, în preajma Oltului se pot întâlni "rațe sălbatice" și "berze". Reptilele sunt puține: "vipera", "șarpele de apă", "șopârlele". Amfibienii sunt reprezentați de "salamandre", "tritoni" și "broaște". Ihtiofauna este bogată, atât în râurile
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]