271 matches
-
cum s-au petrecut faptele. Tânărul Gilchrist a venit în seara trecută de pe terenul de atletism, unde se antrenase la săritura în lungime. El a venit cu pantofii de atletism, care erau prevăzuți cu crampoane, și a văzut pe geam șpalturile de pe masă. Trecând pe lângă ușa profesorului, a văzut cheia în yală și a intrat în cameră. El a cedat în fața ispitei, și-a pus mănușile pe scaunul de lângă fereastră și pantofii cu crampoane pe birou și a început să copieze
Cei trei studenți () [Corola-website/Science/325196_a_326525]
-
tot în ianuarie 1990. În 1979 și 1984 a primit premiul Asociației Cineaștilor din România pentru două documentare consacrate picturii: „Creatorul și epoca sa: Margareta Sterian” și „Eternă bucurie-i frumusețea”. În 1985 i se topesc, în tipografia din Oradea, șpalturile romanului „La Est de Firenze”, roman în care exprima cenzura din Televiziunea Română, și din întreaga viață a românilor de atunci. Romanul avea să apară în 1995 la Editura „Cartea Românească”. După decembrie 1989 începe să realizeze serialul de documentare consacrate
Marilena Rotaru () [Corola-website/Science/298934_a_300263]
-
operă de tinerețe a poetului Valeriu Anania. 3. Editura Tradiția, proprietatea lui Constantin Pelmuș, avea sediul pe Strada Știrbei din București. A ființat un singur an, 1945-1946, și a publicat patru cărți, iar cea de a cincea a rămas în șpalturi. Una din cărțile valoroase ce s-au publicat în această editură aparține lui Tudor Vianu - Transformările ideii de om și alte studii de estetică și morală (1946). 4. Constantin Pelmuș - Venere, marmură caldă... în Gândirea, 23, nr. 3, martie 1944
Noi contribuții la bibliografia lui Valeriu Anania by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5710_a_7035]
-
discuției cu moderatorul doamna Elena Zaharia Filipaș precizează că profesorul Șerban Cioculescu i-a sugerat să trateze la teza de doctorat opera lui Ion Vinea. Acest scriitor nu și-a publicat decât două volume în timpul vieții, pentru „Ora fântânilor” semnând șpaltul de pe patul de moarte , astfel că studierea scrierilor lui înseamnă nenumărate incursiuni în presa vremii. Coordonatorul Cioculescu îi spunea anecdote despre Vinea, căruia, de exemplu, scund fiind, doamnele îi spuneau să „stea pe vine”, ca să îl sărute! G. C.Nicolescu
Elena Zaharia Filipaș () [Corola-website/Science/309046_a_310375]
-
1964 comparativ cu 1938, sunt puține, autorul preferând să reformuleze, decât să renunțe la o idee. Este urmărit firul respectării de G. Călinescu a obiecțiilor și mai cu seamă a pretențiilor cenzurii, dând cuvânt lui Șt. Cazimir. El reproduce după șpalturi această confruntare între două forțe, dintre care una strict constrângătoare, și scrie: "Cititorul care a avut răbdarea să parcurgă atent această listă și să compare între ele versiunile succesive a putut gusta implicit o desăvârșită artă a metonimiei și eufemismului
"Nimic fictiv" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15155_a_16480]
-
Ileana Mihăilă. Editura Academiei Române, București, 2002. Academia Română. Institutul de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu". 2) Șt. Cazimir - G. Călinescu și cenzura în: România literară, nr. 37, 20-26 septembrie 2000, p. 12-13; nr. 39, 4-10 octombrie 2000, (cu reproduceri de șpalturi), p. 10.
"Nimic fictiv" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15155_a_16480]
-
cestiune e contra proprietății. Neadevărat. Că e contra castităței familiei. Neadevărat. Contra onorii, a virtuții, a moralității. De trei ori neadevărat. Și-n fine - finis coronat opus - d-nia lui mai susține că abjectul Schopenhauer e materialist. În șapte rânduri de șpalt a "Monitorului" d-sa aruncă 7 (zi: șapte) neadevăruri, nemaiauzite prin colosala lor sfruntare, prin lipsa de rușine a aceluia ce cutează să le pronunțe. Schopenhauer e unul din cei mai aprigi apărători ai proprietății; castitatea o arată ca o
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
en șu mayor parte dentro del intervalo de C4 a C6.] DA: rester (råolie), butansplitter-bundfraktioner; Lavtkogende uspecificeret nafta [En sammensat remanens fra destillationen af butanstrøm. Den består af aliphatiske carbonhydrider, overvejende C4 til og med C6.] DE: Rückstände (Erdöl), Butan Șpalt Boden; Naphtha, niedrig siedend, nicht spezifiziert [Komplexer Rückstand aus der Destillation vom Butanlauf. Besteht aus aliphatischen Kohlenwasserstoffen mit Kohlenstoffzahlen vorherrschend im Bereich von C4 bis C6.] EN: Residues (petroleum), butane splitter bottoms; Low boiling point naphtha - unspecified [A complex residuum
jrc2510as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87664_a_88451]
-
urmare, o reeditare îndelung așteptată. Și o fac sub forma unei excelente ediții critice, realizată prin confruntarea textului tipărit în 1900 cu manuscrisul original, păstrat la Biblioteca Academiei Române din Cluj-Napoca. Rezultatele confruntării au fost supuse unei probe suplimentare: cea a șpalturilor volumului din 1900, pe care se află corecturile olografe ale lui Augustin Bunea, șpalturi aflate și ele la aceeași bibliotecă. Ediția îngrijită de Ioan Chindriș și Niculina Iacob a avut de înfruntat două obstacole. Primul ține de ortografia utilizată de
Istoria luptelor și suferințelor lui Ioan Inocențiu Micu-Klein by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3763_a_5088]
-
realizată prin confruntarea textului tipărit în 1900 cu manuscrisul original, păstrat la Biblioteca Academiei Române din Cluj-Napoca. Rezultatele confruntării au fost supuse unei probe suplimentare: cea a șpalturilor volumului din 1900, pe care se află corecturile olografe ale lui Augustin Bunea, șpalturi aflate și ele la aceeași bibliotecă. Ediția îngrijită de Ioan Chindriș și Niculina Iacob a avut de înfruntat două obstacole. Primul ține de ortografia utilizată de Augustin Bunea. În 1900, ortografia limbii române se afla la jumătatea drumului între normele
Istoria luptelor și suferințelor lui Ioan Inocențiu Micu-Klein by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3763_a_5088]
-
Cadrul fizic, Tehnica interioară, Tehnica exterioară, care fac din volumul II "rezultatul unui și mai profund proces de rescriere". Ce face Ileana Mihăilă? Reproduce ediția din 1969-1970, apărută în îngrijirea lui Andrei Rusu, iar aceasta pe baza versiunii din 1947, șpalt și corecturi autograf, document de o inestimabilă valoare pentru viitor, din păcate, pierdut. Urmărește îndeaproape diferențele dintre volumele 12 și 13 (1969-1970) ale ediției G. Călinescu, Opere, îngrijită după cum am arătat, de Andrei Rusu, apărută la Editura pentru Literatură, mai
O carte rescrisă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15174_a_16499]
-
Tracus Arte și coordonată de Ion Pop, a reușit în scurt timp să ne propună ediții și descoperiri istoricoliterare în măsură să modifice canonul istoric cu care operăm. Ediția critică Urmuz sau tipărirea volumului Prezentări, de Sașa Pană (rămas în șpalturi timp de mai bine de șase decenii), au creat și convingerea că mai sunt încă destule de descoperit, în arhive personale și la Academie, ca și în paginile periodicelor interbelice, în legătură cu diversele grupări de avangardă care, până la instaurarea comunismului, au
În actualitate, avangarda interbelică by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4169_a_5494]
-
modelezi, o să-i creezi o frumusețe de complex oedipian așa cum trebuie, o să te pretezi surâzând la paricidul ritual când o să vină momentul, și fără să faci caz, iar apoi Într-o zi o să-i arăți biroul tău nenorocit, fișele tale, șpalturile de la glorioasa istorie a metalelor și o să-i spui, fiule, toate astea vor fi Într-o zi ale tale.“ „Și dacă-i fată?“ „O să-i spui fata mea, toate astea vor fi Într-o zi ale derbedeului de bărbatu-tău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
posibil sindrom alcoolic fetal, așa că barul, care era singurul stimulent social pe care satul îl oferea, era mai mult sau mai puțin un teritoriu interzis. Dar întotdeauna erau o grămadă de lucruri de făcut pe-acasă. De exemplu, să verifice șpalturile revistei La Gunoi!, înainte ca acestea să meargă la tipografie. În special secțiunea cu scrisori reprezenta o lectură fascinantă. I-auzi, i-a atras atenția Jake într-o seară când verificau paginile: „În zona mea din China, nu avem decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
schimb, chipul lui Jake a rămas perfect serios. Ce-ai găsit de râs? a întrebat-o el. Omul e îngrijorat de schimbarea tiparelor meteorologice. Așa cum ar trebui să fim toți, dacă am avea puțină minte. Serile în care nu corectau șpalturi erau ocupate cu alte întreprinderi. Scriau scrisori adresate companiilor multinaționale prin care se cereau practici care să respecte solul sau confecționarea de ambalaje biodegradabile. La chestia asta, ținând cont de flerul ei avocățesc pentru paragrafe amenințătoare, Alice s-a dovedit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
văd acum cu ochii mari ai minții, Îmi ești inconfundabilă, desigur, Dar mă împleticesc pe drum, nesigur, În timp ce trag de viața mea cu dinții. Și ce cumplită continuitate Ne-aruncă, veșnic, dintr-un mal în altul, În mine țipă, insensibil, șpaltul, Și mă consum în ubicuitate. Ajută-mă să fiu metamorfoză, Să ies din propriul trup, ca o nălucă, Îmi fac cuțit din dorul meu de ducă, Tăindu-mi drumuri prin anamorfoză. Nu îmi mai simt nici pulsul, de o vreme
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
13 august 2011 Contradictoriu În mine se dospesc nesiguranțe, Așa mă regăsesc, incongruent, Când storc, ca într-un teasc, condoleanțe Pentru un presupus substituent. Să fiu același, dar să fiu și altul, Un previzibil gând cotidian, În mine se reinventează șpaltul Și-mi taie-n carne un meridian. Nici n-am putere pentru tot declinul, Când urc spre mine, tot mai mult cobor, Mă definește, prin puseuri, chinul De-a fi pe burtă când încerc să zbor. Adevărat că râd cu
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
Președintele ne crede proști”. Nu uitați că toaleta unui articol se face abia la sfârșit. În plus, ultimul cuvânt îl are secretarul general de redacție. El decide (elimină sau adaugă) elementele suplimentare de titrare. Sfatul nostru este să urmăriți în șpalt adaosurile operate de conducerea redacției. Să nu acceptați sub nici un motiv deraieri senzaționaliste, care să contrazică (să mistifice) realitatea textului. În definitiv, articolul și responsabilitatea vă aparțin. Puteți deci să vă exprimați punctul de vedere. Într-o redacție, totul este
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
este "aerianul" (termenii îi aparțin lui Bachelard). Creativitatea scriitorului, situată sub semnul fatalității de a nu reuși să definitiveze o operă, sau de a o finisa foarte greu, este lesne de demonstrat prin gestul neobișnuit de a lucra numai pe șpalturi. În spiritul aserțiunilor noastre anterioare, creația trebuie să se sprijine pe ceva, ea nu se consolidează decât pe baza unui datum preexistent. Cu timpul, din cauza acestei metode speciale de redactare, Camil Petrescu devenise spaima tipografilor din București, și el însuși
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
îți mărturisesc că el nu formează nici pe departe centrul preocupărilor mele...") susțin, suficient de convingător, mitologemul preconstrucției, cum suficient de bine se suprapune și o componentă a mitului personal: insolitul obicei al lui Camil Petrescu de a lucra pe șpalturi, creația sa bazându-se pe un datum preexistent. Mitemul jertfei, (sau al jertfirii iubitei întru creație) este anticipat de categoria arhetipală desprinsă din mentalitatea populară, care spune că primul ivit va fi și primul jertfit: "Cel dintâi pe care îl
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Edgar Poe, pictorul execută portretul soției. Pe măsură ce lucrarea avansează, femeia-model devine tot mai palidă, iar, când lucrarea e terminată, ea moare 185. Sugestiile coincid cu unele din ipotezele noastre de lucru. Camil Petrescu, după cum s-a observat, face corecturi în șpalturi în văzul tipografilor, după zile și nopți de nesomn și solitudine creatoare. Protagonistul D. are ceva din crochiurile pictorilor celebri. Finalul romanului Patul lui Procust e un veritabil "ospăț vampiric". Ladima și Fred sunt uciși în inconștient, Emilia e mama
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
cum stau lucrurile cu adevărat. La al treilea articol, despre o carte dedicată „sociologiei americane”, scrisă de un autor ce se numea Mihail Cernea, am fost informat că „Direcția presei și tipăriturilor”, cum se numea pudic cenzura, are obiecții. Pe șpalt, am văzut că fuseseră tăiate cu stiloul mai multe fragmente - în unele eram prea entuziasmat de „sociologia americană”, în altele spuneam că am avea câte ceva de învățat de la sociologii americani, în fond, sociologia redevenise acceptată doar de vreo trei-patru ani
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
tipăriturilor” Ca om care a lucrat „sub” ambele tipuri de cenzură, am senzația că a fost mai ușor până în 1977. În 1975-1976, ca redactor-șef adjunct al Opiniei studențești, am fost de cel puțin zece ori la „Direcția presei” cu șpalturile revistei. În primul rând, conta la cine „nimerești”, pentru că, oameni fiind, cenzorii erau și ei destul de diferiți. Unii erau mai îngăduitori, alții mai absurzi. Unii mai curajoși, alții fricoși precum iepurii. Iar aceste caracteristici le influențau vizibil comportamentul. Pe deasupra, dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
primul rând, conta la cine „nimerești”, pentru că, oameni fiind, cenzorii erau și ei destul de diferiți. Unii erau mai îngăduitori, alții mai absurzi. Unii mai curajoși, alții fricoși precum iepurii. Iar aceste caracteristici le influențau vizibil comportamentul. Pe deasupra, dacă, după ce treceau șpalturile prin mâna lor, „dezastrul” era prea mare, puteai apela la „arbitrajul” șefului instituției. În ce mă privește, am avut noroc - am „recuperat” multe pasaje după discuții de ore cu dl Iordăchescu, ce conducea instituția cenzurii pe vremea aceea. În sfârșit
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cenzurii pe vremea aceea. În sfârșit, dacă nu erai încă destul de mulțumit cu ceea ce salvaseși, puteai merge mai sus, la secretarul cu propaganda de la CJ al PCR, Cât a fost acolo dl Cristea Chelaru, iar ne-am descurcat. Mergeam cu șpalturile luate de la cenzură, îi arătam tăieturile, ne mai servea cu câte o cafea și cu țigări Kent, după care punea mâna pe telefon, îi comunica șefului cenzurii ce „tăieturi ale cenzurii” a „tăiat” el însuși și astfel mai salvam câte ceva
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]