369 matches
-
istorii, În paginile ce ni-s dragi, Dar de căta-vom trădătorii, Cred că-i găsim de la pelasgi! Trecutul nostru plin de glorii Stă pe-un morman de os domnesc; A ne trăda conducătorii Este blestemul românesc. Frecvent ne omorârăm ștabii, Pe cei mai buni și mai blajini, Ni i-am trecut prin șiș și sabii Sau îi vândurăm la străini. A-i număra pe toți trădații, Nu știu de vreau și nu-ndrăznesc, C-așa-s de mulți... și poate
BLESTEMUL ROMÂNESC de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342633_a_343962]
-
la Leșu împreună cu scriitorul Vasile Trifu și cu tov. Bușecan resp. cultural la regiunea de partid. Adică vrem să venim sîmbătă dimineața în Leșu și să și mergem cu trenuțu în sus unde se lucrează la butin. Am vorbit cu ștabii de aici și vrem să facem o piesă de teatru (stil Rășinari) cu acțiune locală, legată de țapinari, eventual, și să ne documentăm. Tov. Bușecan este deasemenea autor dramatic și are să ne ajute pe toate liniile. A fost Militaru pe la
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
ne ajute pe toate liniile. A fost Militaru pe la Cluj și ne-a spus că ne garantează la Rodna cel puțin 1500 încasări, așa că ar fi bine ca atunci Duminică în 6 oct. să mergem la Rodna să vadă și ștabii programul și să vadă posibilitățile actorilor. Ar fi bine iarăși să avem triștile pe atunci să mergem cu formația completă. Scrieți urgent lu Emil [Pralea din Hodac] să trimită și vreo 8 triști de a II-a și vreo 6
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
la Leșu împreună cu scriitorul Vasile Trifu și cu tov. Bușecan resp. cultural la regiunea de partid. Adică vrem să venim sîmbătă dimineața în Leșu și să și mergem cu trenuțu în sus unde se lucrează la butin. Am vorbit cu ștabii de aici și vrem să facem o piesă de teatru (stil Rășinari) cu acțiune locală, legată de țapinari, eventual, și să ne documentăm. Tov. Bușecan este deasemenea autor dramatic și are să ne ajute pe toate liniile. A fost Militaru pe la
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
ne ajute pe toate liniile. A fost Militaru pe la Cluj și ne-a spus că ne garantează la Rodna cel puțin 1500 încasări, așa că ar fi bine ca atunci Duminică în 6 oct. să mergem la Rodna să vadă și ștabii programul și să vadă posibilitățile actorilor. Ar fi bine iarăși să avem triștile pe atunci să mergem cu formația completă. Scrieți urgent lu Emil [Pralea din Hodac] să trimită și vreo 8 triști de a II-a și vreo 6
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
mari și, tot ce fac eu... este numai și numai să-i ajut pe elevii mei ca să reușească în viață”. Luni de dimineață, elevii doamnei prof. Luxița Prădăreanu (care preda Limba și Literatura Română) așteptau cu sufletul la gură sosirea „ștabilor” de la minister. Pe la orele două, când nimeni nu mai credea că va mai veni cineva de la minister, iar în clasă se încinsese o „bâză” generală, că dacă ai fi tras cu tunul, tot nu auzeau, fiind cuprinși de un entuziasm
DRAMA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378826_a_380155]
-
culmea gloriei profesionale, mai ales în cadrul unei uzine de exploatări miniere, al cărei director va ajunge în curând prin acțiuni de sabotare și șantaj, pentru ca mai târziu să i se ofere funcția de ministru al minelor, susținut fiind de un ștab de partid, persoana numărul trei în conducerea statului, în speranța că Florin va deveni președintele țării și soțul Zoicăi, unica fiică a acelui conducător de partid. Între timp, Florin urmează și un curs politic postuniversitar. Lucrarea de diplomă cu tema
TEISM ŞI ATEISM ÎN PROZA ANTI-COMUNISTĂ de GEORGE BĂJENARU în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380894_a_382223]
-
iunie 2017 Toate Articolele Autorului Scurt, concis și mult profund e curat ca un coșar, gândul domnului Einhund ne influențează rar. Că-i precis, n-am îndoieli, cu morala e mai slab, discobolii-n carusel îl salută ca pe-un ștab. Personaj animalier știe a vorbi romand, are zilnic caracter, disconfort & redundant. Cu umorul stă perfect, ce gândește e invers, el răspunde la obiect, joacă șah în stilul pers. Nici defuncții nu-s iertați, fiecare-i cu păcat, din orbite ochii
SCURT, CONCIS ȘI MULT PROFUND de BORIS MEHR în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374872_a_376201]
-
învârtelile tale ți-e gândul! am bombănit eu. Nu fi prost! mi-a răspuns. De altfel, n-ai decât să stai aici, mă pot duce și singur. Schmidt ne avertizase, printre altele, nu care cumva să dăm dracului peste niște ștabi pe drum, să ne întrebe ăia de sănătate, că el unul se spală pe mâini. O să spună că am șters-o de capul nostru. Să ținem bine minte asta!... N-am rămas afară, blestemată să fie de treabă! L-am
LA CIREŞI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374001_a_375330]
-
rozătoarele judecătorești. Mutați din periferii în centru, au teleportat și unele obiceiuri, ca tăierea cu săbii, fezandarea cu ciomege și pușcăturile de chistoale, moștenitură de tradiții apărute în ultimii ani, de când și-au luat merțane și i-au șpăguit pe ștabii bugetarilor amintiți. De fapt, este evident, își împart orașele și turmele de români cu tot cu televizoarele în fața cărora putrezesc, iar la linia roșie apar neînțelegeri de poceală interclanuri, cu prelungiri până pe holurile neutre ale cremenalelor, poliției și spitalelor. D-aicea, sub
ROMÂNIA ESTE REGĂŢEANĂ de ILIE CHELARIU în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/347370_a_348699]
-
ca el. De la el am învățat să pregătesc ceai din frunze de măr, din cele mai mici și mai fragede. Înainte de optezeci și nouă, lucra la un atelier de reparații în București unde făcea de toate. A avut nevoie un ștab de un meșter bun să-i lucreze ceva acasă și i-a cerut directorului să-i trimită cel mai bun om pe care-l are. L-a trimis pe el. Avea de schimbat faianța în baie, reparații mărunte ca instalator
ÎN CASA TATĂLUI MEU de ION UNTARU în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348383_a_349712]
-
corupției din atotputernicul Front al Salvării Naționale (FSN), cea care-i aproape oricând dispusă să calce în picioare principiile liberale pentru a se vedea cu sacii puterii în șubreda sa căruță politică (vezi recent destrămata Uniune Social Liberală, scandalurile cu ștabii liberali corupți și dezertările care put de la o poștă a trădare sadea), ori cea care-i într-atât de divizată de mărunte orgolii politice, încât pentru ea nu există imperative naționale de dragul cărora să-și dorească o reală și eficientă
PRIMUL PAS SPRE NORMALIZAREA ROMÂNIEI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376747_a_378076]
-
simplă: prezidenții de republică, trei pînă acum, s-au mișcat duplicitar, una din fețele lui Ianus, severă și proletar-emblematică spre mase, cealaltă, șmecher-destinsă, spre rest. Ultimei înfățișări îi corespunde pălăriuța cu boruri mici, mici, nu ca cele burgheze, făloase, pălăriuța ștabului din mașina neagră antiglonț, dar și a șoferului. A șoferului dar și a întregii garnituri, de sus, de la C.C., pînă la portarul fabricii de cherestea. Pardesiul? Paltonul? Da. Dar sobre, tovarăși, nu cu guler burjuiesc, de vizon, ci cu reverașe
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
dar... în surdină, doar pentru urechile-mi pregătite s-asculte, acuș, la Filarmonică, un Grieg din altă lume. Îi și spun, înainte de a mă așeza: azi, te rog, o mască pentru Grieg. Pentru cine? întreabă Mahalia, prima de la ușă. Fost ștab la propagandă, pardon, agitație și propagandă, de o inventivitate înmărmuritoare cînd urma să pice Pingelică și Samantha în vizită de lucru (rapsozi cu dible și țambale, cîntînd urcați în copacii de pe traseu), rotofeiul și crăcănatul pitic te întîmpina de după biroul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
serigrafie oarecare, B.B. a fost, și aici, mai norocoasă, un pictor de lascive mondenități, unul de rasă totuși, olandezul van Dongen, lăsîndu-ne un portret foarte pe măsura vrajei oculte exercitate de drăgălașa midinetă asupra noastră, a tuturor, fără osebire. Haziaicele ștabilor sovietici. Începînd cu tovarășa de viață a tovarășului Ilici. Monstru prin urîțenie indescriptibilă, dar mai cu seamă prin mitul intelectualei atașate cauzei. De altfel, o nenorocită menajeră a celuilalt monstru, cel al istoriei unui secol bolnav. Seria continuă cu nevestele
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Corect? 26 octombrie Trucuri și extaz. E (și freudian) analizabilă contaminarea lui Călinescu întru agramatisme, în timpul întrevederii ce s-a consumat (stresant doar pentru scriitor) între acesta și Ghiță Dej, în 1960. Eruditul obținuse (prin ce minune!) întrevederea cu rudimentarul ștab la putere, pentru a-i prezenta "probleme" ale muncii literare în ansamblu și în particularul ce-l privea. Dincolo de inducerea, de la politruc la învățat, a noii limbi de lemn, stenograma discuției arată pînă în ce hal de jenantă disponibilitate ajunsese
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
vedere, la Iași, se întîmplă și la București, și la Timișoara (evident, nu și la Tîrgu Frumos). Ceva esențial s-a modificat. Dacă imediat după război, ștaiful sindrofiilor la cel mai înalt nivel era dat de grotesca împerechere a proaspeților ștabi de "origine sănătoasă" cu polcovnicii sovietici zornăitori în decorații, a rudimentarilor kaghesecuriști cu niscaiva siluete distinse ajunse aici, cum oare? din acea Românie care încă mai spera că vor veni americanii, regimul lui Dej, dar mai ales cel al lui
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
se aflase la originea modificării cursului conflagrației, rămăsese pe cît de tînăr, pe atît de vertical în fața invaziei rusești. Merita cu prisosință proeminența publică. Mai cu seamă în propria-i țară. Dar chiar și fără acceptarea compromisurilor provocate de fostul ștab comunist, mai ales fără ele, Regele Mihai ar fi rămas în mentalul multor români cu memoria nealterată providențialul personaj demn al unei istorii dramatice, retras în țară adoptivă, revenit, în sfîrșit, periodic, între cei care știu ce reprezintă. Și-l
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
acest personaj fără de care România postdictatorială și-ar fi recăpătat, nu fără convulsii, demnitatea pierdută. Și care, cu fariseismu-i moștenit, încearcă să amețească mințile (dispuse oricînd să fie amețite). Să nu ne înșele, cumva, dragostea devoratoare pentru cultură a fostului ștab al Editurii Tehnice și deci aureolarea confraternă a celor ce-și consumă caloriile în aceeași cultură. Să fim serioși: totul e doar propagandă. Și disperată confecționare de imagine. Dar, în fond, pe cine-i are în vedere oacheșul mecena atunci
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și aceeași fabrică de frînghii din spatele casei lui, văzută din varii unghiuri. Mapa mistică, gestionată de mama candidului pictor, era burdușită cu imaginea multiplicată a obiectivului socialist. Ea era înfățișată, demonstrativ, celor care treceau pragul casei și aveau aer de ștabi. În rest, pentru cei ce iubeau Pictura, existau vrafuri de cartoane în care pîlpîia duhul inconfundabil al boemului care venea din cealaltă Românie. România boierului Pallady. Cine va concepe acest mult așteptat compendiu al dramaticelor dezorientări și dezarmări, dar și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nobile orașe (apropo, voturile românilor locuind în metropolele civilizate ale Europei și Americii au fost, majoritar, contra iliescianismului, în favoarea Alianței DA). Iașul, din acest punct de vedere, nu se dezminte în a rămîne fieful celui care l-a călărit ca ștab p.c.r. atîția ani. Aici încă se ară cu plugul de lemn. 14 decembrie Nu aș avea nimic împotrivă, ba, ca sărutul în public să se consume, înverșunat, în prestabilite perioade de rut ("Stare fiziologică la animale, corespunzătoare perioadei
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în sfera de acțiune a găștii vecine dușmane. Aș putea să-ți dau un exemplu, spunea el în continuare, cazul poetului Adrian Păunescu, ridicat mai întâi în slăvi și apoi, când a îndrăznit să se lege oficial de un mare ștab din lumea scriitorilor, acesta să-și asmută cățeii și să-l facă praf, reducându-l la tăcere, prin refuzarea colaborărilor. Atâta vreme, spunea Gâdea, cât P.C.R. se va amesteca în creație, atâta vreme cât politica va încerca să se infiltreze în literatură
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Gh. P. doi: (frămîntîndu-și basca în mîini) Să trăiți...! Gh. P. unu: (își ia șapca de pe scaun și și-o pune pe cap) (în întîmpină) Mie să nu-mi spui să trăiți..., că... ce-s eu?, general..., colonel..., sau vreun ștab burghez..., sau chiabur...?! E!, da se poate! Da ce-s eu, popă?! Gh. P. doi: (e isteț, se lasă educat, adică, dar ceea ce spune nu are legătură cu ceea ce gîndește; ca tot românul, se adaptează) Nu, cum o să fiți popă
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
că „Pătrășcanu a fost victima nu a trădării lui, ci a trădării altora”. Pentru că ia apărarea unui prieten, pentru că își permite să spună mereu ce gândește și nu condamnă niște biete studente, pentru că scrie versuri critice la adresa unei nepoate de ștab comunist, dansează Hora Unirii pe stradă și ascunde faptul că tatăl său se află în arest preventiv, Paul va fi exclus din UTM, apoi exmatriculat din facultate. Limba de lemn, adecvată în portretizarea unor instructori birocrați, a unor turnători, aduce
ZEHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290731_a_292060]
-
stai când e umbră sau înnorat, ci când se dă ceva... Eu stau la coadă și vine milițianul și intră înăuntru și iese cu mapa umflată... Cui să te plângi, că doar el e omul legii, nu? Sau vine vreun ștab și intră înăuntru, că cică are ceva de vorbit sau are de făcut inspecție și iese cu sacoșele de-i rup mâinile... E drept? Ei de ce nu stau la coadă, că-s mai șmecheri decât alții? Sau eu stau o
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]