1,933 matches
-
autori și-ar face, fără să mai scrie altceva, justificarea întregii lor existente. Cum se amuză un om fără însușiri Totò Istrati, "memorialistul" și, în ultima parte, personajul principal al românului este un om fără însușiri. Are și o figură ștearsă și ochi deschiși la culoare, aproape albi, complet inexpresivi. Spre deosebire însă de eroul lui Musil, el își trăiește nimicnicia cu un fel de fervoare. Și-o etalează, este mândru de ea și, oricum, o folosește că pe un sistem
VÂRSTA DE AUR A LUI PETRU DUMITRIU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17532_a_18857]
-
cad pe gînduri și mă gîndesc la generalul ungur împușcat de sovietici cît ai zice peste. Grupul statuar Arpad. Calul cu coarne de cerb, pt. atac sau apărare. Cinci căi vijelioși sub cerul care mi se pare brusc asiatic din cauza... (șters, n.n.). Un ofițer în uniformă. Clar, un rus. Mă uit mai bine la el pe furiș și văd că e un maior după grad. El merge absorbit ținînd la ureche un mic tranzistor, care, nu știu cum, îl umanizează. Ceva absurd. Și
Budapesta 1960 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17593_a_18918]
-
Regizorul a fost prezent la vizionare și am putut aprecia finul său umor și subtilitatea. John May excelent interpretat de Eddie Marsan este tipul funcționarului perfect, punctual, politicos, minuțios până la pedanterie, de o onestitate fără echivoc și, în același timp, șters, cenușiu, invizibil și solitar, de un devotament exemplar față de tot ceea ce ține de slujba sa. John May lucrează la primărie, ocupându-se cu identificarea rudelor unor decedați care au murit solitari. Este evidentă similitudinea dintre existența singuratică a lui John
Natură moartă cu funcționari publici by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2475_a_3800]
-
în țeluri naționale, să unifice voința și energia poporului. Țara era plină de politici minore, unilaterale, abia diferențiate între ele, partidele identificându-se cât de cât doar prin embleme și prin lideri de carton, clonați după prototipul nou al politicianului: șters, incult, cu o retorică goală și incontinentă, demagog, lipsit de scrupule și mahalagiu, în elementul lui doar în miezul scandalurilor triviale. Politica s-a deplasat într-o singură direcție: câștigarea de alegători, îngroșarea rândurilor clientelei de partid atrasă de avantaje
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
magistrală le asigură un efect verificat în timp. În realitate, persoana vorbitorului nu mai poate fi depistată în spatele netezimii insipide a expresiilor de laborator. În fine, neutralitatea e căutarea nuanțelor inofensive care nu trădează nici o preferință ideologică, vorbitorul adoptînd tonul șters al celui în a cărui minte autocenzura a devenit principiu activ. Grija lui e să vorbească în convenții inocente, pentru ca vorbele să nu-i fie trecute prin pieptenele incriminărilor la modă. Remediul împotriva celor trei paraziți e răsfoirea regulată a
Filonul Etimologiilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2558_a_3883]
-
asta delicată.// - Suflete, ia-o tu înainte./ Pâș! Pâș!”). Evident că, la Bodiu, sintagma trimite la cu totul altceva, evident că sensul ei n-are în fapt, nimic expiatoriu, dar, chiar știind asta, o asemenea amprentă tematică e greu de șters (mai ales acum, pe fondul recentei și tragicei dispariții a autorului). La rigoare, departe de a fi un epitaf condensat, firul la care se referă Andrei Bodiu are valențe de ars poetica. El este, cum bine remarcă același Marius Chivu
Automobilul și căprioara by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2450_a_3775]
-
doctor Marin Dinu, ales în CA al BNR în 2009. Tot din greșeală, în vara acestui an, pe site-ul Agenției Naționale de Integritate, a fost postat salariul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, care, de altfel, a și fost foarte rapid șters. Salariul pe care, se pare, că Mugur Isărescu îl încasează de la BNR este în valoarea de aproximativ 12.200 de euro. Citește și:
Salariile de 3. 000 de euro din BNR sfidează criza () [Corola-journal/Journalistic/24191_a_25516]
-
și au impresionat prin forță inventiva a regizorului, profundă și subtilă, cu propuneri și realizări interesante pentru situații cheie, precum și prin interpretarea actoriceasca, riguroasă, nuanțata a trupei, admirată și în spectacolele directorului ei, regizorul Tompa Gabor. Apariția lui mult mai ștearsă anul acesta, doar Troilus și Cresida, o montare nu tocmai rotundă, sperăm să fie compensata de debutul sau în film, un film care va avea premieră în februarie, la Budapesta, si care deja este invitat la Festivalul de film de la
A mai trecut un an by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18199_a_19524]
-
Maria crescuse, și ea, în puful atmosferei palatine, îngrijită de o guvernantă englezoaică. Renunțase la studii încă de la 16 ani și, după pățanii, se plictisea la conac melancolică și - se putea? - obosită și ea. S-au zărit cu silueta puțintel ștearsă și, cînd s-au cunoscut, au trăit amîndoi, sentimentul că, în sfîrșit, și-au găsit alesul. Mizantropia i-a părăsit pentru o vreme. Prințesa Maria avea o soră, măritată cu un ambasador. Alexe era singur cu totul, dacă făcea excepție
O inițiativă temerară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16665_a_17990]
-
1975 la Brașov, în prezent student în anul III la Facultatea de Litere din București) a figurat printre tinerii poeți prezentați publicului de Mircea Cărtărescu prin intermediul antologiei Ferestre, 1998 (era singurul din sumar care atrăgea atenția, ceilalți făcând figuri mai șterse). Tot el este autorul unui mic volum, Hârtie igienică, realizat artizanal de un prieten al său, Cristian Cosma. Adevăratul debut îl constituie însă apariția culegerii de care ne ocupăm, Manifest anarhist și alte fracturi, la una din cele mai bune
DEBUT ȘOCANT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16712_a_18037]
-
acestea, un loc bine marcat în istoria literaturii române contemporane, figurînd în căsuța mendeleeviană a revistei Steaua. Explicația imaginii sale tot mai estompate o putem găsi nu doar în comentariile exclusiv binevoitoare (deși nu adulatoare) pe care le-a emis, "șterse" prin marea lor luminozitate, ci și în personajul pe care l-a construit, discret pînă la abulie, totalmente dezarmat, am putea zice oblomovian. Un personaj opus emulilor săi steliști, în primul rînd redundanței lui A.E. Baconski, mult diferit însă
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
Kafka! Dar Victor Felea e capabil el însuși de "anume durități", într-un registru critic activ pe care nu l-am fi putut deduce, în ruptul capului, din exegeza sa antumă, de-o politețe și de-o benevolență cvasigenerale. Personajul "șters", care se ferește a contraria, "poetul leneș" face loc unui spirit inconformist, acid. "Prea reticent" și "tăcut" între oameni, așa cum singur se amendează, devine decis, gata a da în vileag destule lucruri inacceptabile și a le judeca în consecință. Abulicul
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
Nicu Horodniceanu Timpul Este trecutul mai șters, mai vag decît prezentul? Desigur! Și viitorul mai clar decît prezentul? S-ar părea că da... căci lucrurile devin mai clare în imaginație decît în realitate, atunci cînd încă nu există. Îndoiala în cazul ăsta se referă doar la însăși
Misterul sentimentelor by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/16986_a_18311]
-
și Carp, Th. Rosetti ar fi făcut parte din primul cerc, al conducătorilor. În realitate, Th. Rosetti, chiar dacă în martie 1888 (deci după peste două decenii de la întemeierea Junimii), a fost premierul primului guvern junimist, nu era decît o figură ștearsă, care n-a exercitat, aici, nici un rol conducător. În schimb e de împărtășit ideea că Eminescu și Slavici, nefăcînd parte din establishement, oameni fără studii, au făcut parte din cercul executanților, cu remarca faptului că Eminescu, la Timpul, a fost
Un naratolog devenit sociolog by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17021_a_18346]
-
și ca totdeauna mă cuprinde agitația, febra dilemei. Mă apropii de nodul problemei, însă numai atît. Învălui totul în probabil și posibil. Mi-e teamă să pun punctul pe i. Azi am simțit mai mult psihastenia asta generală vecină cu (șters apăsat n.n.). Îmi dau perfect seama. Lipsă de energie, lipsă de hotărîre și infantilismul... Sînt departe de a crede că aș putea fi într-o zi un martir... Cred apoi că sînt lipsit din cauza asta de orice scrupule, fără să
Note abandonate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17024_a_18349]
-
formă optimă a existenței, dacă lucrul ar depinde numai de atît. Sînt zile, mai triste sau mai proaste cînd simt nevoia să revăd poza de la Santa Barbara, căutînd-o febril după ani și ani ca pe un document de identitate aproape șters de timp și de care ți-e teamă să nu-l pierzi... * * * Cu bărbatul Hanei, ginecolog vestit și totodată un umanist de forță, fac politică ori de cîte ori se întîmplă să rămînem împreună. Una din obsesiile lui este amenințarea
Coasta Pacificului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17114_a_18439]
-
cenzurată. Așadar, la mormântul acestui poet atât de cultivat, dar care avu nenorocul să primească funcția detestabilă de cenzor, altceva nu găsisem... vreo amintire, vreun vers de-al lui, vreo replică memorabilă; ei, bine, nu găsisem altceva decât fraza tăiată, ștearsă, cu privire la teribila aventură chimică a materiei vii, supusă transformărilor pământești; așadar, între cer și pământ, o înșiruire de cuvinte, fraza interzisă și anume că somonii, murind, se prefac în cel mai bun îngrășământ chimic... Și nici măcar nu era un neadevăr
Somonii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15831_a_17156]
-
Maria Sturdza, afectuoasă și bătrână, tricotează neobosită pentru cei săraci. Alături de ea, Matei Ghica Cantacuzino, fiu adoptiv al casei, melancolic mic Voievod 1), cu bucle blonde și mutriță tristă de copil fără mamă, joacă tric-trac cu preceptorul lui, un refugiat șters, îmbrăcat ca un personaj din Dickens, unic tovarăș al lui Matei. Ochelarii negri ai stăpânului, mereu țintiți asupra elevului explică ochii stinși ai băiatului și lungile lui discuții cu copacii și păsările care le îngrijorează atâta pe mamele lui adoptive
Memoriile Mariei Cantacuzino Enescu by Elena Bulai () [Corola-journal/Journalistic/15802_a_17127]
-
ceva că se uită cu neliniște spre fiica ei, decum ea nu se știe observată... Absurde sunt aceste impresii, aceste supoziții în legătură cu Catrina. Pură fantasmagorie a imaginației mele care pândește vreo dramă intimă! Uite-o că vine la noi, mai ștearsă, mai stinsă decât de obicei, să ne spună, cu indiferența-i caracteristică, pe tonul cântat al mamei ei, că este deja timpul să ne ducem la culcare. Sunt astea atitudini de femeie pe care o chinuie, o obsedează o dramă
Memoriile Mariei Cantacuzino Enescu by Elena Bulai () [Corola-journal/Journalistic/15802_a_17127]
-
plin proletcultism, sunt mai puțin demni de atenție - ei acoperă, de altfel, un număr redus de pagini (vreo 20) în comparație cu ceea ce urmează. Autorul își pune fără acuitate întrebări asupra creației, are unele proiecte etc., totul într-un stil evaziv și șters. Singurul lucru de reținut este, pe 10 februarie 1957, un paragraf asupra traducerilor de poezie. Pe un ton jenant apodictic, tălmăcirea lui Dan Botta din Villon, "cu toate că e fidelă textului francez", este nimicită: "Are ceva mort, ceva de cadavru" (p.
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
Violetă - s-a închegat o echipă de tineri: Francesco Meli, un Alfredo juvenil și pasionat, Ștefan Ignat, un Germont cam prea mânios (în cântul cu accente dure) și cu o participare proaspătă, calitativă în rolurile mai mici cântate de obicei șters, obosit în prag de pensie. Primele două concerte au fost dirijate de Marco Balderi cu competență și nerv; "Traviata" a beneficiat de excelenta conducere muzicală a lui Vlad Conta în pofida unui amplasament scenic foarte incomod pentru dirijor. În toate aceste
Darclée - un proiect vast by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15893_a_17218]
-
tradiției. Nu prea avem "curajoși" în acest domeniu. E adevărat, există o Povestea poveștilor, dar fără urmări. Sînt pagini pornografice memorabile în Cimitirul Buna-Vestire sau în Poarta neagră ale lui Arghezi, însă nici ele nu instituie o direcție, oricît de ștearsă. În al doilea caz, limbajul cu totul aparte și viziunea singulară asupra pactului ficțional fac problematic însuși conceptul de literatură pornografică. Așadar, este destul de riscant să încerci ceva în cadrul unui astfel de discurs, fără rădăcini la noi, și după o
Incest și naratologie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15980_a_17305]
-
sictir o funcționară preocupată mai mult de convorbirea purtată la celular, decît de soarta noastră, a amărîților de contribuabili" (EZ 1586, 1997, 8). Starea de plictiseală iritată face parte din conținutul semantic cel mai actual al adjectivului sictirit: Același chip șters, ușor sictirit" (S. Tănase, Corpuri de iluminat, 6); "privirile "sictirite" ale vînzătoarelor de la pîine (Tineretul liber, nr. 686, 1992, 2).
De la înjurătură la plictiseală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15695_a_17020]
-
revelație pentru mine este Andreea Bibiri în Sonia. Prezența ei încarcă emoțional spectacolul, îi dă puritate, lumină în puterea de a îndura suferința, neșansa, din toate punctele de vedere. Este un personaj total această Sonia, cu paloarea ei, cu figura ștearsă și anonimă, cu o personalitate care nu se ivește decît cînd e vorba despre bunătate, toleranță, iertare. Are ceva din Varia din Livada de vișini, ea este un fac totum fără să spere că va fi altfel. Și cînd speranța
E la nave va! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16133_a_17458]
-
bacoviană "a asfaltului", care a înlocuit-o pe cea a "pajiștilor verzi"". Firește că în acest plan al devitalizării, al "dispariției", al aneantizării, eul liric capătă conotațiile corespondente. Spre deosebire, bunăoară, de "demiurgicul" Arghezi, Bacovia se identifică cu individul frustrat, șters, anonim, suferind. E "naufragiatul" din arhaicele locuințe lacustre, elevul palid și terorizat dintr-un "liceu-cimitir", frecventatorul de cavouri, mușteriul cîrciumilor sordide, supraviețuind mai mult decît viețuind, combustibilul său fiind de "tăceri și singurătate". În consonanță cu acest ritual al reducției
Bacovia sau paradoxul degradării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16142_a_17467]