163 matches
-
rezultate similare celor din alte ramuri ale științelor politice? Țin studiile asupra energiei mai mult de politică națională sau intra pe terenul relațiilor internaționale? Ce perspective teoretice pot fi aplicate acestui domeniu pentru a încadra teoretic diferitele studii în energie? Științificitatea unui domeniu de studiu este subiect de dezbateri aprinse. Însăși știință politică a suferit asemenea critici la începuturile sale. Atât timp cât cercetarea este condusă urmând standarde riguroase de cercetare rezultatele, chiar și în condițiile unor reguli de cercetare în continuă dezbatere
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
preocupă de raporturile dintre oameni sau de atitudinile lor față de cunoștințe și instituții îmi pare lipsită de obiect" (Moscovici, op. cit., p. 62). Se va vedea că dezbaterea pe această problematică se dorește în același timp cumpătată și polemică. Sub hainele științificității, lucrările centrate numai pe cogniție atenuează sau eludează valoarea antropologică a teoriei RS accentuîndu-i exclusiv controlul metodologic. Noțiunea de RS se dovedește a fi de o utilitate centrală. Într-adevăr, stimulii, externi în programele de studiu S-A-R, sînt reintroduși în
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
prezicătorului / 87 4.4. Clasificarea divinației după claritatea mesajului / 87 4.5. Clasificarea divinației în funcție de beneficiarul rezultatului / 88 Capitolul 5. Cercetarea socioantropologică a divinației. Demers și perspective epistemologice / 89 5.1. Scopul și obiectivele cercetării / 89 5.2. Subiectivism și științificitate în cercetarea socioantropologică a practicilor divinatorii / 91 5.3. Metodologia cercetării socioantropologice a divinației / 96 5.3.1. Interviul / 96 5.3.2. Chestionarul / 99 5.3.3. Analiza de conținut / 100 5.3.4. Observația / 100 5.3.5
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
și divinatorii. În fapt, multe dintre aceste apariții aduc mari deservicii imaginii practicilor divinatorii și studiului științific al lor; d) literatura "de tarabă", alături de numeroasele site-uri existente în lumea virtuală, arată că în spatele acestor manifestări publicitare și al unei "științificități" mascate se ascunde o industrie/pseudoindustrie a practicilor divinatorii; e) în mijloacele media există un fenomen publicitar (rubrici de astrologie, mică publicitate, articole și emisiuni specifice, producții artistice și documentare) care ar putea sugera o anumită audiență pe piață a
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
raportul magiei și divinației cu știința, am încercat să văd dacă putem vorbi de obiect, metodă și legi în cazul divinației. Bazându-mă pe un material faptic am descoperit că, cel puțin în cazul divinației experimentale, cele trei condiții ale științificității se verifică. Cu toate acestea, este nefiresc să numim divinația știință (așa cum era socotită astrologia în Renaștere). De ce? Pentru că, deși se bazează pe o anumită logică, pe experimente și observații, divinația include și tot arsenalul de credințe și trăiri emoționale
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
aprecieri valorice. Subliniem că divinația în sine nu este nici bună, nici rea. Ea este o formă de manifestare a spiritului uman, un fenomen social care trebuie analizat și interpretat cu cât mai multă onestitate științifică. 5.2. Subiectivism și științificitate în cercetarea socioantropologică a practicilor divinatorii Studiul unui fenomen oarecum special precum divinația ridică o serie de dificultăți de ordin epistemologic și metodologic. Întrebările pe care ni le-am pus de la bun început sunt următoarele: cum reușim să cuprindem și
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
orice artă sau meșteșug. Astfel, atât magia, cât și știința reprezintă anumite similitudini și, împreună cu Sir James Frazer, putem în mod apropiat să numim magia o pseudoștiință"168. Deși din punct de vedere formal se îndeplinesc toate criteriile moderne de științificitate, Malinowski se ferește în final să considere magia (și, implicit, divinația) ca fiind știință. Pentru el, magia este o pseudoștiință. Faptul este observabil și în cazul cercetătorilor din domeniul antropologiei și etnologiei care, adesea, evită să recunoască public acest fapt
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
medicină, antropologie, etnologie, religii. Aici stau alături divinități și ritualuri incompatibile între ele. Constatăm, de asemenea, folosirea abuzivă și necontrolată a unor termeni cu conotații clare (clarviziune, divinație, magie, vrăjitorie, descântec, șamanism, ritualuri etc.), paralel cu încercarea de afișare a științificității materialelor și a caracterului lor esoteric. Din lucrările de mâna a doua înregistrate în cadrul studiului și care tratează direct sau tangențial fenomenul divinatoriu, am extras o serie de cuvinte-cheie ce pot constitui unități de analiză a acestor apariții editoriale discutabile
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
își propun să cuprindă fenomenele religioase, magice, vrăjitorești, divinatorii și paranormale deopotrivă. Fără îndoială că în astfel de situații avem de-a face cu falsuri și kitschuri editoriale. Scopul lor final este fie unul pecuniar, fie exprimă false ambiții de științificitate. Aceste apariții exploatează și se sprijină pe înclinația firească a omului de a pătrunde și a cunoaște mai mult din misterele lumii în care trăiește. Din punct de vedere cultural, producțiile kitsch despre divinație fac mari deservicii abordărilor serioase și
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
să creeze o aură de sacralitate în jurul principalelor dogme ale ideologiei totalitare, considerată drept unica în măsură să asigure afirmarea "personalității multilateral dezvoltate". Această imagine presupune mistificarea dogmelor (într-o manieră similară cu cea religioasă) cu ajutorul unei false "peceți de științificitate". Dizidența este considerată o erezie, "crima de a gîndi adevărul" fiind supusă oprobiului public în multiple moduri. • Remodelarea limbajului presupune reducerea problemelor existenței umane la un număr redus de concepte, susținute de reprezentanții "științei sacre". Aceste concepte definesc nucleul așa
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
au rostit în moduri similare, reușind să ofere un răspuns. Astfel, pasiunea pentru cercetarea fenomenului religios s-a concretizat profesional în studiul diferitelor tradiții religioase, îmbinând „călătoria liberă“ cu demersul științific și constrângerile lui. Dinspre aceste căutări, remlădiind mereu orizontul „științificității“ pentru a ne rămâne, cu toate limitele, aproape, voi încerca să dau glas înțelegerilor mele de acum, prin gestul împărtășit al parcurgerii împreună a unui drum. Această comunicare va reuși, poate, să ne reîntoarcă privirea către în trebările și răspunsurile
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
interesată să o justifice și astfel să o impună. Fiind legată de dominație și interes, ideologia deține, în această interpretare, o accepțiune negativă, care este accentuată de faptul că tipul de cunoaștere pe care îl promovează nu îndeplinește criteriile de științificitate care să îi confere un caracter de veridicitate prin raportare la realitate. Mai mult, ideologia are rolul de a transforma realitatea socială curentă, ideile pe care le conține fiind neconforme cu aceasta: "Termenul astfel utilizat sugerează pregnant că această lipsă
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
acestui proces. Rolul ideologiei este dat, ca atare, de un scop foarte precis: acela de a impune un anumit tip de politică, o anumită formă de dominație. În plus, așa cum am specificat anterior, tot ceea ce nu se supune criteriilor de științificitate elaborate de materialismul dialectic și istoric marxist este ideologie. Prin urmare, ideologia se opune științei (reprezentate numai de marxism), idee ce a atras critici nuanțate din partea unor teoreticieni contemporani: "Prin "știință" (Wissenschaft), Marx desemnează, simplu, gândirea care are ca obiect
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
a gestiona sau chiar de a depăși semnificația negativă acordată termenului în tradiția marxistă. Această semnificație s-a menținut însă la nivelul a ceea ce este numit "teoria socială critică", care și-a asumat rolul de "gardian" al respectării criteriilor de științificitate proprii cunoașterii sociale a realității, considerându-se că astfel poate fi evitat "riscul" maculării sale prin intervenția ideologiei. Se poate susține, așadar, că, dacă pe urmele lui Marx, teoria politică și-a asumat rolul de a critica ideologia motivul principal
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
din extinderea erorii epistemologice pe care a lăsat-o moștenire Marx, atunci când a opus ideologia științei marxiste. Așa cum am dezvoltat mai sus, paradoxul poate fi redat, simplu, prin ideea că, dacă orice sistem de idei care nu corespunde criteriilor de științificitate este o ideologie, atunci nu putem avea nicio certitudine că sistemul de idei care acuză ideologia de falsificare a realității nu este el însuși ideologic. În termeni epistemologici generali, existența acestui paradox rezultă din următoarele întrebări pe care gânditorul francez
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
acesteia din urmă, se poate constata că analizele efectuate până acum permit conturarea a trei mari direcții. Există, mai întâi, teoreticieni care au opus în mod foarte clar ideologia științei, insistând asupra faptului că prima nu îndeplinește criteriile necesare de științificitate care să-i permită accesul la un adevăr obiectiv. În acest cadru, a fost discutat mai ales cazul diferențelor existente între științele naturii și științele sociale. Într-o interpretare radicală, numai științele naturale pot evita seducția ideologică, lucru de care
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
originalitatea lui tocmai la nivelul caracterului semnificant, mutual orientat și socialmente integrat al acțiunii"135. Având în atenție acest aspect, Paul Ricoeur sugera, în cazul analizei ideologiei și a relației acesteia cu știința, aplicarea tezei aristotelice a pluralității nivelurilor de științificitate, care presupune să luăm în considerare o serie întreagă de elemente: "(...) că politica are de-a face cu lucruri variabile și instabile; că raționamentele au aici ca punct de plecare fapte în general adevărate, dar nu totdeauna adevărate; că judecător
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
noastră. Dar asta ține de credință, iar nu de știință, cel puțin nu de o știință înțeleasă în termenii raționalității. Observația care se poate face este deci aceea că, în cadrul concepției obiectiviste, ideologia este analizată pe baza unor criterii de științificitate care, în cele din urmă, nu se aplică nici teoriilor care abordează această analiză. Într-adevăr, teoria socială și politică, în ansamblul său, a încercat să îmbrace haina științificității, propunând nu doar o folosire mai riguroasă a aparatului său formal
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
în cadrul concepției obiectiviste, ideologia este analizată pe baza unor criterii de științificitate care, în cele din urmă, nu se aplică nici teoriilor care abordează această analiză. Într-adevăr, teoria socială și politică, în ansamblul său, a încercat să îmbrace haina științificității, propunând nu doar o folosire mai riguroasă a aparatului său formal, ci și metode sofisticate de măsurare a socialului. Complexitatea sistemelor sociale, spre exemplu, a fost analizată în baza unor modele despre care, în a doua jumătate a secolului trecut
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
îl dictează. Orientată să atingă anumite scopuri, ea nu mai poate face recurs la obiectivitate și neutralitate. Unul dintre cei mai renumiți susținători ai acestei viziuni este, alături de Habermas, Herbert Marcuse, care pleacă de la o critică a criteriilor pozitiviste ale științificității, așa cum au fost acestea elaborate de reprezentanții concepției obiectiviste, discutate anterior. Analiza sa relevă limitările impuse științei în cadrul societății industriale, un rol deosebit fiind acordat în acest context empirismului, care, deși intervine în științele sociale cu pretenția științificității, nu face
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
pozitiviste ale științificității, așa cum au fost acestea elaborate de reprezentanții concepției obiectiviste, discutate anterior. Analiza sa relevă limitările impuse științei în cadrul societății industriale, un rol deosebit fiind acordat în acest context empirismului, care, deși intervine în științele sociale cu pretenția științificității, nu face decât să le ideologizeze. Exemplul tratat de Marcuse este cel al operaționalizării conceptelor, un criteriu metodologic considerat absolut necesar în teoria socială și politică. Această operațiune nu face decât să descrie ceea ce există deja, dar cu pretenția că
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
că spațiul social necesită interpretare, pe lângă descriere și explicare) ci și, prin contribuțiile unor epistemologi recunoscuți, împotriva științelor naturii înseși (care s-au văzut "demitizate" în ceea ce privește statutul lor și poziționate la același nivel cu cele sociale). Această evoluție a problemei științificității cunoașterii umane și a relației sale cu fenomenul ideologic a deschis, cu timpul, calea unor teorii care își propun să se elibereze de "fantasmele trecutului" și să destructureze "vocabularele finale" asumate de obiectiviști și, respectiv, de relativiști. S-a conturat
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
principale de raportare la ideologie. Prima este proprie, mai ales, filosofiei politice și teoriei politice normative 351, considerând că ideologia are sens în procesul de cunoaștere a realității politice în măsura în care îi recunoaștem exlusiv aspectul evaluativ, fără a emite pretenții cu privire la științificitatea enunțurilor pe care le vehiculează. Din acest unghi, judecățile evaluative utilizate în context ideologic sunt diferențiate de cele formale, ce revin demersului specific filosofiei și teoriei politice normative. Dacă posibilitatea transformării discursului ideologic într-un discurs filosofico-politic sau teoretico-politic nu
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
teoretico-politic nu este, de obicei, chestionată, lăsându-se astfel a se înțelege că așa ceva nu e posibil, se consideră, în schimb, că demersul justificator atribuit ideologiei deturnează abordările filosofice sau teoretico-politice (acestea din urmă fiind considerate ca respectând standardele de științificitate). Când acest lucru se întâmplă, înseamnă că "filosofia politică a părăsit raționamentele formale pentru a exersa judecata evaluativă. Întemeind politica pe o valoarea morală oarecare, transformată în criteriu absolut al binelui public, filosofia politică a alunecat înspre ideologie"352. Pe
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
manifestă față de ideologie, și o raportare negativă la aceasta, realizată de pe poziții obiectiviste. E ca și cum ideologia și-ar fi propus să fie mai mult decât este, astfel încât e necesar ca ambițiile sale să fie temperate prin instituirea unor limite de științificitate. Cea de a doua modalitate de raportare la ideologie, specifică teoriei politice empirice și științei politice, face din ideologie un element cu rol de indicator în analizele referitoare la comportamentul politic (acesta din urmă fiind atribuit, de regulă, atât actorilor
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]